Tânăra Amanda Hocking, în vârstă de 26 de ani, care s-a specializat pe cărţi de dragoste cu tentă paranormală, în care apar vampiri, trolli şi zombi, nu s-a dat bătută în faţa refuzului editurilor şi a decis să-şi încerce norocul cu o carte din care a reuşit să vândă în prima lună 36 de exemplare. A perseverat, iar vânzările cărţilor ei, disponibile la preţuri cuprise între 99 de cenţi şi 2,99 dolari, au crescut, în ciuda faptului că nu au fost sprijinite de campanii de publicitate, doar datorită cititorilor care le-au cumpărat şi apoi le-au recomandat şi altora.
Amanda Hocking vinde în prezent, 9.000 de cărţi pe zi, iar succesul online i-a adus şi o ofertă din partea unei edituri tradiţionale, prin intermediul căreia va ajunge la cititorii ce preferă să cumpere cartea în ediţie tipărită dintr-un magazin clasic. Cartea va apărea anul viitor, fiind prima dintr-o nouă trilogie, pentru care Hollywoodul a achiziţionat deja drepturile de ecranizare.
Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2011 a fost atribuit scriitorului suedez Tomas Tranströmer, “deoarece, prin imaginile sale condensate şi translucide, ne-a oferit o perspectivă proaspătă asupra realităţii”, se precizează în comunicatul comitetului Nobel. Suedezul Tomas Tranströmer, în vârstă de 80 de ani, este cel mai cunoscut dintre poeţii scandinavi în viaţă, cu o operă literară în care a explorat în mod frecvent relaţia dintre intimitatea oamenilor şi lumea care ne înconjoară. Psiholog, Tomas Tranströmer sugerează în operele sale faptul că examinarea poetică a naturii permite plonjarea în profunzimile identităţii umane şi ale dimensiunii spirituale ale acesteia. Tomas Tranströmer, născut pe 15 aprilie 1931, la Stockholm, este poet, prozator şi traducător.
Ca atare, la un recent eveniment dedicat scriitorilor de romane
de dragoste, romanciera Deeanne Gist a organizat la New York un
atelier cu demonstratii concrete, care sa le explice confratilor
dedesubturile garderobei feminine de odinioara – mai exact,
auditoriul a invatat cum se imbraca un corset si ce mai purtau
femeile de altadata pe sub rochii.
Demonstratia a fost foarte bine primita, iar autorii au luat notite
cu atentie, pentru a-si adecva scenele fierbinti la realitatile
istorice.
Bridget Jones a fost personajul in jurul caruia s-a conturat, in urma cu peste doi ani, prima colectie din Romania de literatura pentru femei. Polirom a lansat, in aprilie 2006, colectia Chic, care includea, alaturi de “Jurnalul lui Bridget Jones”, alte sase titluri. Editorii mizau in acel moment pe eroinele unor carti ecranizate pentru a promova “chick lit”, un gen care vindea milioane de exemplare pe piata internationala, dar care in Romania nu confirmase inca. Cum au evoluat cartile de literatura lejera in Romania si unde a ajuns piata de literatura pentru femei in 2008?
Pe piata internationala, vanzarile genului “chick lit” au depasit 70 de milioane de euro, adica valoarea intregii piete de carte din Romania. “Chick lit” inseamna povesti spuse intr-un ritm alert, cu un stil pe cat posibil lejer si plin de umor, avand drept personaje si deopotriva drept cititoare femeile cu o cariera profesionala in plina ascensiune si un standard de viata relativ ridicat. Pe piata din Romania, prima editura care a mizat pe “chick lit”, Polirom din Iasi, a ajuns deja la o colectie cu 44 de titluri, care se situeaza pe locul al doilea ca vanzari in topul colectiilor de traducere-fictiune ale editurii. Incepand de anul trecut, piata s-a aglomerat – Humanitas a inaugurat colectia Cocktail, care a ajuns sa detina 18 titluri.
“Vanzarile, dupa cum anticipam atunci cand am pornit colectia, sunt crescatoare, ceea ce inseamna ca, pe langa publicul fidel, fiecare nou titlu atrage noi cititori”, spune Iustina Croitoru, coordonatoarea colectiei Cocktail de la Humanitas. In anul 2007, colectia Cocktail a insumat 40.000 de exemplare, din care s-au vandut peste 75%. In primele sase luni ale anului 2008 au aparut opt titluri, publicate intr-un numar de 30.000 de exemplare, din care s-au vandut pana in luna iunie peste jumatate”, precizeaza Croitoru. Pariul pe “chick lit” s-a dovedit a fi un succes comercial pentru Humanitas, colectia Cocktail fiind pe primul loc ca rulaj atat in cadrul editurii Humanitas Fiction, cat si in primele cinci locuri in cadrul grupului Humanitas.
Cat despre cele mai vandute scriitoare, Polirom o nominalizeaza pe Sophie Kinsella, iar Humanitas pe Meg Cabot, a carei carte, “Regina gafelor”, se afla in topul vanzarilor editurii.
In timp, datorita succesului cartilor de gen, editurile au fost inspirate sa publice si ale subgenuri: “lad lit”, “crime chick lit”, “mom chick lit”. Personajele “lad lit” sunt variantele masculine ale lui Bridget Jones, tineri cu viata sociala activa si pasionati de moda. Cartile “crime chick lit” condimenteaza aventurile personajelor cu mistere specifice cartilor politiste. Iar literatura “mom chick lit” are in prim plan foste eroine “chick lit” care intre timp au devenit mame.
“Incepand din acest an am publicat si o serie de ghiduri de tips & tricks scrise cu umor si sinceritate, din care femeile moderne afla cum sa-si organizeze viata, cum sa-si gaseasca un iubit sau cum sa fie in pas cu moda”, spune Iustina Croitoru.
Succesul romanelor de gen a fost atat de mare, incat conceptul a fost deja adaptat local in diverse tari. In India s-a lansat romanul “Piece of Cake” scris de Swanti Kaushal, ce spune povestea unei eroine de 29 de ani care incearca sa echilibreze slujba de marketer la International Foods cu intalnirile cu barbati ce incep sa o curteze dupa ce mama ei a dat un anunt in rubrica de matrimoniale din The Hindustan Times. Si in Ungaria s-a lansat o varianta locala, romanul Zsuzsei Racz, “Stop, Mamma Teresa!” care s-a vandut in 130.000 de exemplare, intr-o tara in care tirajul cartilor rareori depaseste valori cu patru cifre.
In Romania, Polirom este singura editura aflata pe punctul de a furniza un nume de autor ce ar putea adapta local genul. “Mihaela Radulescu, autoare Polirom de succes, de cateva luni ca ne va preda un roman ce s-ar potrivi foarte bine cu cele publicate de noi pana acum in Chic”, afirma Oana Boca.
Personajele cartilor “chick lit” frapeaza in special prin stilul lor de viata. Toate locuiesc in marile metropole ale lumii – mai ales Londra sau New York. Mai mult, au slujbe la care viseaza orice tanara, iar viata lor se desfasoara intr-o lume stilata si stralucitoare, plina de barfe si mondenitati. Ce impact au asupra stilului de viata din Romania aceste personaje, care fie ca se afla in cautarea marii iubiri sau a unei perechi perfecte de jeansi, trec cu umor peste orice situatie? “Cand am lansat colectia, noi am plecat deja de la premisa ca Chic este gandit ca un puzzle construit din personaje simpatice si experientele lor, genul de literatura in care femeile se vor regasi intr-o masura atat de mare, incat la fiecare lectura vor avea o singura reactie: Asta sunt eu!”, explica Oana Boca. Iar cartile au sustinut mesajul transmis initial de revistele pentru femei. “Viata sociala, cariera, look-ul, shopping-ul, trend-ul, dragostea au devenit pentru ele must-uri indiscutabile”, spune reprezentanta Humanitas.
Pornind de acolo de unde, in general, scriitorii de cariera isi incheie activitatea, adica de la „joaca” savanta cu textele altora – exercitiu ce presupune nu doar talent, ci si indelungata experienta – Crick alcatuieste 14 pastise literare, prefacandu-se ca ne pofteste la masa, in compania unor nume celebre ale literaturii lumii: Homer, Jorge Luis Borges, Raymond Chandler, Jane Austen, Irvine Welsh, Marcel Proust, Gabriel Garcia Marquez, John Steinbeck, Marchizul de Sade, Virginia Woolf. Ce ne-ar fi oferit de mancare, gatind ei insisi, toti acestia? Chiar in ordinea de mai sus: fenkata (o mancare traditionala japoneza), calcan à la Dieppe, miel cu sos de marar, oua cu tarhon, prajitura cu ciocolata, tiramisu, coq au vin, risotto cu ciuperci, pui dezosat si umplut, prajitura cu cirese… Nu trebuie sa incercati sa potriviti felurile cu autorii, pentru ca nu asta e important. Deliciul acestor alcatuiri gastronomice sta in aromele literare folosite, nu in mirodeniile propriu-zise. Sa patrundem, de pilda, in bucataria domnului K., cel ce pregateste supa ce da titlul volumului. Vom da peste un personaj anxios, chinuit de complexe in fata invitatilor sai, preocupat sa nimereasca exact proportiile dintre ingredientele care vor alcatui zeama, convins ca va fi condamnat pentru nepricepere, desi el facuse totul ca la carte. Adica exact suita de chinuri morale si angoase existentiale – mutate intr-un banal exercitiu culinar – pe care le traieste Joseph K. din romanul kafkian „Procesul”. Si tot asa. Fiecare scriitor gateste in stilul lui, iar Mark Crick te face pentru o clipa sa crezi ca textul cu pricina este scris chiar de autorul pe care-l pastiseaza.
Mark crick – “Supa lui Kafka”, Editura RAO, Bucuresti, 2008
Noutati
Zadarnicele chinuri ale dragostei
Intr-un mic orasel din Caraibe, la sfarsitul secolului trecut, doi tineri – un sarman telegrafist si o incantatoare scolarita – isi jura unul altuia ca se vor casatori si ca dragostea lor va fi nemuritoare. Timp de trei ani nu traiesc decat unul pentru celalalt, insa basmul, ca toate basmele, urmeaza sa se incheie: Fermina se marita cu Juvenal Urbino, un tanar medic, iar Florentino, indragostitul tradat, se straduie sa devina un seducator perfect si sa faca avere, astfel incat s-o recucereasca pe aceea pe care, vreme de cincizeci de ani, nu va inceta s-o iubeasca in taina. Aceasta este povestea. Ce nu se poate istorisi este geniul cu care Marquez descrie toate imponderabilele care tes aceasta dragoste sfasietoare, toate amaraciunile si palpitatiile fericite care se succed si ajung sa se contopeasca.
Gabriel Garcia Marquez “Dragostea In vremea holerei”, Editura RAO, Bucuresti, 2008
La bloc
Scriitorul Alaa al-Aswani este un adevarat fenomen: la doar cateva luni dupa aparitie, volumul „Blocul Iakubian” s-a vandut doar in lumea araba (pe care o trateaza cu tandrete, dar si cu numeroase accente critice) in cateva sute de mii de exemplare. Traducerile au inceput ulterior sa curga, iar cartea a devenit film. Este vorba despre istoria unui imobil mitic din Cairo si despre evolutia politica a societatii egiptene din ultima jumatate de veac, de la sfarsitul domniei regelui Faruk incoace. Din aceeasi vana literara ca si conationalul sau Naghib Mahfuz (premiul Nobel in 1988), al-Aswani nu isi judeca personajele, ci prefera sa ne spuna povesti: tanarul islamist care visa sa devina politist, amaraciunea si lipsa de chef de viata a lui Hatem, un homosexual pe care societatea il obliga sa se ascunda, nostalgiile batranului aristocrat Zaki, afacerismul amestecat cu bigotism si lubricitate al lui Azzam, ratacirile frumoasei Bussaina.
Alaa al-Aswani “Blocul Iakubian”, Editura Polirom, Bucuresti, 2008