BusinessMagazin

Tag: limba

  • Oana Pellea, mesaj pentru Olguţa Vasilescu: „Daca ai o engleza de balta si o franceza de Coana Chirita poti sa vorbesti in public cat doresti. Dar daca reprezinti o Tara … NU poti avea tupeul sa vorbesti intr o limba pe care NU o cunosti !”

    Pe Facebook, actriţa Oana Pellea a scris: „Daca ai o engleza de balta si o franceza de Coana Chirita poti sa vorbesti in public cat doresti…daca doresti sa arati cat tupeu ai…mai ales ca recunosti ca nu ai studiat engleza nicio ora…esti libera sa te faci de ras.
     
    Dar daca reprezinti o Tara si vorbesti la un Forum International in numele tarii respective…NU poti avea tupeul sa vorbesti intr o limba pe care NU o cunosti ! (mai ales ca exista traducator) Oamenii (in general) daca vor sa vorbeasca intr o limba straina depun efort pentru a o invata!
     
    PS Sa nu se spuna ca este un atac pentru ca este doar o simpla constatare ce o fac din bun simt! Daca nu ma credeti… vizionati materialele”

  • Limba cu cele mai puţine cuvinte din lume are 123 de cuvinte şi îţi ia 30 de ore pentru a o învăţa

    Toki Pona este limbajul cu cele mai puţine cuvinte din lume, conţinând doar 123. Toki Pona a fost creată în 2001 de către Sonja Lang. Ea şi alţi vorbitori de Toki Pona susţin că numărul redus de cuvinte este de ajuns să exprime aproape orice idee, relatează Business Insider.
     
    Pentru a crea noul limbaj, Lang a lucrat invers, împotriva tendintei generale de a crea un lexicon natural. Ea a început prin reducerea şi consolidarea specificului în general. Economia acestei limbi se realizează reducând gândirea simbolică la elementele sale de bază, fuzionând concepte conexe, iar cuvintele îndeplinesc mai multe funcţii în vorbire.
     
    O persoană are nevoie doar de 30 de ore pentru a o învăţa Toki Pona. Această uşurinţă de a învăţare, o face ideală pentru a putea fi folosită ca  limbă internaţională, care ar putea conecta milioane de oameni de pe tot globul.
     
    Ce este o maşină? se întreabă Sonja Lang. “Ai putea spune că o maşină este un spaţiu ce este folosit pentru deplasare. Asta ar fi tomo tawa”, spune ea. “Totuşi, dacă eşti lovit de o maşină, asta s-ar putea traduce altfel, un obiect dur m-a lovit, kiwen utala.”, completează Lang.
     
    Toki Pona are cinci palete de culori: loje (roşu), laso (albastru), jelo (galben), pimeja (negru) şi walo (alb). Precum un pictor, un vorbitor poate combina cuvintele pentru a crea diferite nuanţe. De exemplu, loje walo este roz. 
     
    Pentru numere, Toki Pona are doar cuvintele wan (unu), tu (doi) şi mute (câteva). Vorbitorii au extins utilizarea unor cuvinte, folosind cuvântul “luka” (mână, braţ) şi pentru exprima cifra cinci, iar “mute” să fie folosit pentru numarul 10. Pentru a spune numărul dorit, vorbitorii trebuie să repete, adăugând până când ajung la numărul respectiv.  Scopul limbii nu este acela de a exprima calcule complexe sau numere cu foarte multe cifre.
     
    Scopul este simplitatea, iar în acest limbaj “simplu” înseamnă “bun”. Ambele concepte sunt combinate într-un singur cuvânt: pona.
    “Daca te poţi exprima într-un mod simplu, atunci chiar înţelegi despre ce vorbeşti şi asta e bine”, spune Sonja Lang.
     
    Limbajul este înrădăcinat în viaţa primitivă, în conceptele de bază. Nu există expresii de politeţe (cuvinte precum “te rog” sau “mulţumesc” sunt exprimate, mai degrabă, prin limbajul corporal).
     
    De asemenea, lexicul limbajului prezintă o tendinţă pentru pozitivitate. “Cuvântul pona înseamna tot ceea ce este bun în lume: o banana, un pisoi draguţ etc. Daca îi spun prietenei mele că este “jan pona”, atunci îi transmit că este o persoana bună, un om frumos.”, spune un vorbitor al Toki Pana.
     
    Există câteva cuvinte care descriu diferite organisme, însă nu este niciunul care să facă referinţă la gadget-urile moderne. În limbajul Toki Pana, tehnologia este redusă la un cuvânt, ilo, care înseamnă unealtă.

  • Cum se făcea şcoală în România în perioada interbelică? „Noi acum nu ştim să comunicăm. Şi când comunicăm, comunicăm într-o limbă care seamănă cu româna, vag, aşa”

    Un material excepţional despre străbunicii noştri care odată ce au învăţat de la străini s-au întors la ei acasă. De ce într-o sută de ani valorile românilor s-au schimbat atât de mult?
     
    În perioada interbelică criteriile după care erau evaluaţi elevii erau cu totul altele decât cele din zilele noastre: spiritul de camaraderie, sârguinţa, voioşia, sensibilitatea şi onestitatea, calităţi care determină caracterul unui om şi pe care se punea mare preţ, potrivit digi24.ro.
     
    Georgeta Filiti, istoric: „Erau evaluaţi cu grijă şi bunătate. E o relaţie relaxată între profesor şi elevi. Se iau în seamnă spriritul iscoditor, bunătatea.”
     
    Nicolae Manolescu, critic literar: „E un pic naivă, dacă vreţi, şcoala interbelică. Dar este deosebită faţă de cea de acum, dintr-un punct de vedere care mi se pare esenţial: ea era bazată pe disciplinele formatoare. Nu pe specialităţi!”
     
    După Marea Unire, educaţia a fost ridicată la rang de politică de stat. Şcoala a devenit un instrument de construcţie a naţiunii. Respectul pentru învăţământ, pentru oamenii cu carte era evident. 98% din tinerii care plecau la studii în străinătate reveneau în ţară.
     
    Elena Muşat, arhivele nationale ale României: „În perioada interbelică(..) statul investeşte masiv în educaţie. Ministerul instrucţiunii şi apoi Ministerul Educaţiei publice ajung să aibă un buget anual de12 până la 16%, ceea ce astăzi pare fabulos. Însă(..) miza era mare- învăţământul şi cultura reprezentau două componente care(>>) aveau menirea să consolideze ideea de naţiune.”
     
    Georgeta Filiti, istoric: „Statul a găsit bani să clădească 1.000 de şcoli, în primul rând în mediul sătesc.”
     
    Elena Muşat: „Acolo existau deficienţe mai mari. Se înfiinţează şcoli normale. Se pune accent pe formarea învăţătorilor (..) astfel încât ei să fie pregătiţi să predea copiilor conţinut coerent şi adaptat cerinţelor societăţii respective.”
     

  • Cele mai costisitoare 10 typo-uri sau cum o literă în plus sau în minus te poate costa milioane de dolari

    Typo-urile, sau greşelile de scriere sunt jenante. Şi uneori, costisitoare. Pe unii, cei angajaţi în posturi care necesită cunoaşterea la perfecţie a limbii, îi poate costa chiar slujba, însă pe alţii îi poate costa şi foarte mulţi bani.

     1. Cratima lipsă de la NASA. Prejudiciu: 80 de milioane de dolari

    Cratima, de regulă, nu prea este luată în calcul la greşelile de scriere. Însă, în 1962, lipsa banalei liniuţe a condus la cel mai mare eşec al Agenţiei Spaţiale.

    Primul zbor interplanetar al omenirii trebuia să fie “simplu”: sonda Mariner 1 trebuia să se apropie şi să studieze Venus. Însă lipsa unei cratime în codul sursă al programului care calcula traiectoria a făcut ca sonda să explodeze la câteva minute după lansare.

    2. O bere “antică” Prejudiciu: 502.996 dolari

    Un “P” lipsă din anunţul unui neglijent vânzător pe eBay l-a făcut pe acesta să piardă o jumătate de milion de dolari. Acesta dorea să vândă o sticlă de bere Allsopp’s Arctic Ale, veche de 150 de ani, însă anunţul a fost făcut pentru… Allsop’s Arctic Ale. Dându-şi seama de greşeală, un client ager a licitat 304 dolari, sumă cu care a şi cumpărat “vechitura”, pe care a revândut-o imediiat cu 503.300 de dolari

    3. Biblia promovează adulterul – 3000 de lire sterline

    În 1631 Baker Book House din londra a decis să rescrie cele 10 porunci, iar la cea de-a şaptea au uitat un cuvânt – rezultând ” Thou shalt commit adultery – (să precurverşti). Parlamentul nu a fost încântat şi a amendat publisherul cu 3000 de lire sterline.

    4.Pastele rasiste – 20.000 de dolari

    Această greşeală a costat publicaţia în jur de 20.000 de dolari. Este vorba despre cartea “The Pasta Bible” şi unde la reţeta de tagliatelle cu sardine şi prosciutto era scris că se recomandă asezonarea cu “sare şi boabe de oameni negri (black people în loc de black pepper) proaspăt măcinate”. 7000 de copii au fost distruse

    5. A cumpărat din greşeală ceea ce încerca să vândă – 175 milioane de dolari

    În 1994 tradingul online era în perioada infanţiei, iar pentru Juan Pablo Davila a însemnat şi o greşeală de 175 de milioane de dolari. Acesta lucra pentru compania deţinută de guvernul chilian Codelco. Se pare că Davila a achiziţionat fără să vrea acţiunile pe care încerca să le vândă. Ca să-şi acopere greşeala a început să cumpere şi să vândă în stânga şi în dreapta, însă nu a reuşit şi a costat compani/ţara 175 milioane de dolari. Davila a fost dat afară şi Codelco a dat în judecată Merril Lynch pentru că l-a lăsat pe Davila să facă trading-uri neautorizate. Merril a dat 25 milioane de dolari pentru a se rezolva situaţia fără proces.

    6. Vinde foarte, foarte ieftin – 340 milioane de dolari

    În decembrie 2005 Mizuho Securities a adăugat un nou membru în portofoliul său, o companie de recrutare numită J-Com Co şi avea un preţ de 610.000 de yeni pe acţiune. Un an mai târziu, un angajat a vândut 610.000 de acţiuni cu un yen fiecare! Eroarea a costat compania cu 340 mil. dolari

    7. Felicitări! Aţi câştigat, dar nu prea – 50 mil. de dolari

    În 2007 un dealership auto din SUA s-a gândit că ar fi bine să organizeze un concurs pentru a stimula vânzările şi a plănuit să trimită 50.000 lozuri răzuibile şi doar 1 ar fi fost câştigătorul marelui premiu de 1000 de dolari. Compania care a realizat biletele a printat doar bilete câştigătoare ceea ce înseamnă că reprezentanţa auto avea de dat nu mai puţin de 50 milioane de dolari şi nu 1000 cum plănuiseră. Nimeni nu a câştigat 1000 de dolari, în schimb fiecare a primit un bon pentru magazinul Walmart în valoare de 5 dolari (chiar şi aşa, compania a pierdut 250.000 de dolari).

    8. O literă în plus, costuri duble – 1.4 milioane de dolari

    O eroare în contabilitatea departamentului pentru educaţie al New York-ului a făcut ca bugetul pentru transport să sară de la 1,4 milioane de dolari la 2,8. Se pare că o literă în plus a făcut ca software-ul să interpreteze greşit datele.

    9. Noul preţ, la fel ca cel vechi – 500.000 de dolari

    New York City Transportation Authority a realizat 160.000 de hărţi şi postere prin care anunţau mărirea preţului biletului de la 4,50 dolari la 5 dolari. Problema? Au uitat să schimbe preţul şi au trebuit să refacă totul.

    10. Vacanţă ex(r)otică – 10 mil. dolari

    O companie de călătorii s-a gândit să-şi facă reclamă în Pagini Aurii, numai că în loc de “oferim vacanţe exotice” s-au trezit cu vacanţe erotice. Compania de travel a dat în judecată Pagini Aurii pentru 10 milioane de dolari.

  • Care este cea mai dorită limbă străină de către angajatorii din România

    Anul 2016 a venit cu o creştere de 27,04% pentru cursurile corporate de limba engleză, franceză, germană sau limba română pentru străini, potrivit datelor Centrului de Limbi Străine A_BEST. Pe parcursul anului, cursurile de limba germană au reprezentat 35,35% din totalul cursurilor achiziţionate de companii.

    În ceea ce priveşte cursurile de limba franceză şi engleză, procentele sunt de 34,34%, respectiv 17,50%. De asemenea, în rândul persoanelor fizice, cele mai solicitate cursuri au fost cele de limba engleză, nivel pre-intermediar, precum şi limba germană, nivel începător.

    Principalele companii care investesc în acest tip de serviciu, conform Centrului de Limbi Străine A_BEST, vin din industriile IT, Banking, Pharma, Retail, Asigurări sau Transporturi, iar fiecare dintre ele are în vedere câteva criterii, atunci când vine vorba de alocarea bugetului. Printre acestea se numără nevoia imediată, în cazul unui anumit proiect sau nevoia pe termen lung, în cazul în care compania este partener cu/deţinută de o companie străină.

    De asemenea, unele companii oferă cursurile de limbi străine ca beneficiu pentru angajaţii care se remarcă în decursul anului, pentru a contribui la dezvoltarea lor personală.

    „Şi în 2016 am observat o creştere în ceea ce priveşte numărul proiectelor de cursuri de limbi străine pe care le-am organizat, în special pentru companiile multinaţionale. Solicitările au crescut ca urmare a extinderii proiectelor noastre şi în alte oraşe, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Braşov. În materie de training în zona limbilor străine, cursurile de limba germană vor fi la mare căutare şi în 2017, precum şi serviciile de audit lingvistic, un proces externalizat de tot mai multe companii”, declară Aura Ipate, Director General al Centrului de Limbi Străine A_BEST.

    A_BEST a fost înfiinţat în 2008 şi este unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România. A_BEST oferă servicii lingvistice complete, la standarde internaţionale: cursuri de limbi străine – limbaj general/ de afaceri/ specializat, open/ corporate; cursuri de limba română pentru expaţi;  testări LCCI; cursuri autorizate ANC; testări ECL; pre-testări Cambridge; traduceri; interpretariat; audit lingvistic; ghidaj turistic în limbi de circulaţie internaţională; sejururi lingvistice.

     

  • Care este cea mai dorită limbă străină de către angajatorii din România

    Anul 2016 a venit cu o creştere de 27,04% pentru cursurile corporate de limba engleză, franceză, germană sau limba română pentru străini, potrivit datelor Centrului de Limbi Străine A_BEST. Pe parcursul anului, cursurile de limba germană au reprezentat 35,35% din totalul cursurilor achiziţionate de companii.

    În ceea ce priveşte cursurile de limba franceză şi engleză, procentele sunt de 34,34%, respectiv 17,50%. De asemenea, în rândul persoanelor fizice, cele mai solicitate cursuri au fost cele de limba engleză, nivel pre-intermediar, precum şi limba germană, nivel începător.

    Principalele companii care investesc în acest tip de serviciu, conform Centrului de Limbi Străine A_BEST, vin din industriile IT, Banking, Pharma, Retail, Asigurări sau Transporturi, iar fiecare dintre ele are în vedere câteva criterii, atunci când vine vorba de alocarea bugetului. Printre acestea se numără nevoia imediată, în cazul unui anumit proiect sau nevoia pe termen lung, în cazul în care compania este partener cu/deţinută de o companie străină.

    De asemenea, unele companii oferă cursurile de limbi străine ca beneficiu pentru angajaţii care se remarcă în decursul anului, pentru a contribui la dezvoltarea lor personală.

    „Şi în 2016 am observat o creştere în ceea ce priveşte numărul proiectelor de cursuri de limbi străine pe care le-am organizat, în special pentru companiile multinaţionale. Solicitările au crescut ca urmare a extinderii proiectelor noastre şi în alte oraşe, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Braşov. În materie de training în zona limbilor străine, cursurile de limba germană vor fi la mare căutare şi în 2017, precum şi serviciile de audit lingvistic, un proces externalizat de tot mai multe companii”, declară Aura Ipate, Director General al Centrului de Limbi Străine A_BEST.

    A_BEST a fost înfiinţat în 2008 şi este unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România. A_BEST oferă servicii lingvistice complete, la standarde internaţionale: cursuri de limbi străine – limbaj general/ de afaceri/ specializat, open/ corporate; cursuri de limba română pentru expaţi;  testări LCCI; cursuri autorizate ANC; testări ECL; pre-testări Cambridge; traduceri; interpretariat; audit lingvistic; ghidaj turistic în limbi de circulaţie internaţională; sejururi lingvistice.

     

  • Oraşul din Europa unde limba română a devenit a doua limbă ”oficială”

    Compania aeriană Blue Air, cu capital privat românesc, mizează în acest an pe afaceri de 300 de milioane euro după o creştere de peste 50% a numărului de pasageri şi extinderea reţelei de destinaţii interne şi externe.

    „Cele mai căutate destinaţii rămân cele italiene, dar sun­tem surprinşi de creşterea de pe Germania şi Anglia“, a spus la ZF Live Gheorghe Răcaru, director general al Blue Air.

    Totuşi, pe lângă informaţiile legate de compania aeriană, directorul Blue Air a mai spus un lucru extrem de interesant în cadrul emisiunii de business. 

    Vedeţi AICI Oraşul din Europa unde limba română a devenit a doua limbă ”oficială”

     

  • Cum reuşeşte acest tânăr să câştige până la 1.500 de dolari pe noapte, doar luând cina în faţa camerei web

    Mii de oameni din Coreea de Sud îl privesc pe acest adolescent cum mănâncă, în fiecare seară, în faţa camerei web. Acest fenomen social este larg răspândit la nivel local, fiind cunoscut ca „Mukbang” – o combinaţie între „a mânca” şi „a difuza” în limba coreeană. Telespectatorii îl privesc pe adolescentul BJ Patoo, dar şi pe alţii, în timp ce mănâncă, şi conversează  prin intermediul serviciului live streaming Afreeca TV, majoritatea abonaţilor fiind adolescenţi sau tineri. Aceştia îi pot face cadou stele virtuale celui care difuzează Mukbang, cu o valoare de 10 cenţi fiecare, care pot fi schimbate în bani.

    În 2013, cel mai bun BJ al Afreeca TV a câştigat suma de 250.000 de dolari. Majoritatea consideră că popularitatea fenomenului se datorează numărului mare de sud-coreeni care locuiesc singuri, în timp ce alţii consideră că e o metodă de a-ţi potoli pofta fără să mănânci. 

  • Oraşul din Europa unde limba română a devenit a doua limbă ”oficială”

    Deşi români sunt peste tot în Europa, în unele ţări aceştia au reuşit să se impună, atât ca şi cultură, cât şi ca limbă, având în vedere impactul puternic asupra economiilor Uniunii Europene al muncitorilor români, indiferent de domeniul în care aceştia lucrează, fie el IT, construcţii, servicii sau chiar antreprenori.
     
    Totuşi, un oraş din Uniunea Europeană a mers până acolo că a făcut limba română a doua limbă oficială, legal. Cum de s-a întâmplat asta?  
     

  • Oraşul din Europa unde limba română a devenit a doua limbă oficială

    Compania aeriană Blue Air, cu capital privat românesc, mizează în acest an pe afaceri de 300 de milioane euro după o creştere de peste 50% a numărului de pasageri şi extinderea reţelei de destinaţii interne şi externe.

    „Cele mai căutate destinaţii rămân cele italiene, dar sun­tem surprinşi de creşterea de pe Germania şi Anglia“, a spus la ZF Live Gheorghe Răcaru , director general al Blue Air.

    Torino este unul dintre hub-urile majore ale companiei româneşti, cu curse spre şase capitale europene.

    „AlItalia a lăsat pieţe nedeservite după ce s-a retras de la Torino. Aşa că am profitat şi am intrat pe destinaţiile neacoperite şi am ajuns cel mai mare operator aerian de pe acest aeroport, cu 16 destinaţii acoperite. Avem entitate juridică ca sucursală, avem angajaţi locali, plătim taxe locale. Limba română a devenit a doua limbă oficială din Torino în urma unei decizii a autorităţilor locale“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro