FMI a anunţat, într-un comunicat transmis sâmbătă, că va decide până în aprilie dacă resursele de care dispune sunt suficiente pentru a preveni o criză globală a creditelor, dacă criza datoriilor de stat din Europa s-ar răspândi în întreaga lume. Miniştrii Finanţelor din întreaga lume, reuniţi în acest weekend la Washington pentru întâlnirea anuală FMI-Banca Mondială, şi-au exprimat temerile că FMI ar putea avea nevoie de capital suplimentar pentru a putea oferi o plasă de siguranţă ţărilor vulnerabile la extinderea crizei din Grecia, Irlanda şi Portugalia către economiile mai mari din zona euro şi către alte părţi ale lumii.
Tag: Lagarde
-
Economistul-şef al FMI: Băncile europene au nevoie urgent de recapitalizare, posibil cu sprijinul statelor
“Este esenţial să fie majorat capitalul băncilor. Dacă nu vom face asta, băncile vor încerca să-şi suplimenteze capitalul prin vânzarea de active şi scăderea numărului de credite. Aceasta ar fi foarte periculos, dintr-un punct de vedere macroeconomic”, a comentat Blanchard, citat de Wall Street Journal.
Băncile vor încerca să-şi majoreze capitalul apelând la pieţele financiare şi, dacă nu vor reuşi să facă asta, statul ar putea interveni. “Nu e vorba de o naţionalizare, ci doar ca statul să preia participaţii la bănci spre a le permite să-şi majoreze capitalul”, a spus Blanchard. Aceasta ni se pare foarte important şi foarte urgent.”
Ţările europene sunt acum mai dispuse să accepte ideea că băncile de pe continent au nevoie de capital suplimentar, pentru a face faţă potenţialelor pierderi de pe urma crizei datoriilor suverane, a adăugat economistul-şef al FMI.
Luna trecută, apelul făcut de şefa instituţiei, Christine Lagarde, pentru recapitalizarea masivă a băncilor europene a stârnit o reacţie negativă din partea guvernelor europene şi a Băncii Centrale Europene, mai ales că FMI şi-a însoţit apelul cu estimarea că nevoia de capital suplimentar ar fi de 200 de miliarde de euro.
Ulterior, FMI şi-a retras estimarea, afirmând că respectiva cifră nu era decât un “rezultat preliminar” dintr-un document de lucru.
-
Lagarde: Economiile occidentale se află într-un cerc vicios, agravat de liderii politici
“Sunt datorii mari în sistem. Incertitudinile planează asupra economiilor dezvoltate, băncilor din Europa şi familiilor americane”, potrivit textului unui discurs susţinut de Lagarde la Washington. Ea a explicat că creşterea economică slabă şi fragilitatea situaţiei financiare a ţărilor, instituţiilor financiare şi populaţiei se agravează unele pe altele, alimentând criza de încredere, cu impact asupra consumului, investiţiilor şi pieţei muncii. “Acest cerc vicios creşte în intensitate, iar ca să fim cinstiţi amânările şi disfuncţionalităţile politice nu sunt străine de această situaţie”, a spus Lagarde.
-
Lagarde: Economia globală a intrat într-o etapă nouă, periculoasă
“Evoluţiile din această vară au indicat că suntem într-o fază nouă, periculoasă. Mizele sunt clare: riscăm să asistăm la deraierea revenirii economice fragile. Deci trebuie să acţionăm acum”, a afirmat Lagarde la conferinţa anuală a Federal Reserve de la Jackshon Hole, Wyoming. Ea a adăugat că politica monetară ar trebui să rămână relaxată, deoarece riscurile de recesiune sunt mai mari decât cele inflaţioniste. Presiunile inflaţioniste generate de energie şi alimente se calmează, iar aşteptările privind inflaţia în economiile avansate, precum SUA şi Europa, sunt bine ancorate, a arătat Lagarde. Comentariile sale au părut că se adresează, printre alţii, preşedintelui Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet. BCE a ridicat dobânda de politică monetară de două ori în ultimele patru luni, ultima dată în iulie, la 1,5%.
-
Lagarde: FMI ar putea avea nevoie de resurse financiare suplimentare
“Nu este foarte departe momentul in care vom fi probabil nevoiti
sa analizam aceasta chestiune”, a spus Lagarde. Totodata, Lagarde a
avertizat ca intrarea SUA in incetare de plati sau retrogradarea
ratingului statului american ar reprezenta “un eveniment foarte
serios”. Consecintele unei astfel de situatii nu s-ar opri la
granitele SUA si s-ar intinde la nivel mondial, a spus directorul
FMI. Termenul limita pana la care guvernul american mai are dreptul
sa se imprumute, 2 august, se apropie, dar congresmenii republicani
si democrati au refuzat pana in prezent sa ajunga la un compromis
pentru majorarea pragului de indatorare, in prezent de 14.300
miliarde de dolari, si in privinta cheltuielilor publice si a
impozitelor. -
Lagarde va oferi Chinei un post important la varful FMI
Lagarde a promis miercuri, in prima conferinta de presa ca
director general al FMI, ca va creste puterea marilor economii
emergente in ierarhia FMI. Ea a afirmat ca ia in calcul crearea
unui nou post la nivel inalt, care sa fie ocupat de un candidat
dintr-o mare economie emergenta. Surse apropiate Fondului sustin ca
Lagarde ii va oferi lui Min Zhu, fost consilier special al lui
Strauss-Kahn, un post de director general adjunct proaspat creat.
“Min Zhu ar trebui numit ca director general adjunct”, a declarat o
sursa din consiliul executiv al FMI. China ar obtine astfel un post
intre primii cinci oameni din ierarhia creditorului de la
Washington. Numirea trebuie aprobata de consiliul executiv al FMI,
care are 24 de membri ce reprezinta cele 189 de tari actionare ale
Fondului. -
Indonezia, prima mare economie emergenta care o sustine oficial pe Lagarde pentru sefia FMI
Anterior, Indonezia a evitat sa sustina vreo persoana in cursa
pentru sefia Fondului Monetar International, deoarece statele din
Asia de Sud-Est si alte economii emergente au discutat
posibilitatea inaintarii unui candidat comun la postul ocupat in
mod traditional de un european. Insa termenul limita stabilit de
conducerea FMI pentru propunerea candidatilor a expirat vineri, iar
concurentii pentru castigarea numirii sunt Lagarde, guvernatorul
bancii centrale a Mexicului Agustin Carstens, si guvernatorul
bancii centrale a Israelului Stanley Fischer. “Personal, sustin
Franta. (Lagarde) este o persoana foarte profesionista. Este
inteligenta in interactiuniel dintre institutii, are integritate si
calificari”, a declarat ministrul Finantelor din Indonezia, Agus
Martowardojo, la un eveniment al Forumului Economic Mondial
organizat la Jakarta. -
Lagarde va prelua probabil conducerea FMI cu ajutorul SUA si al Japoniei
SUA, cel mai important actionar al FMI, si Japonia, pe pozitia a
doua in functie de procentajul de vot, ar urma sa-si anunte oficial
sustinerea pentru Lagarde incepand cu 10 iunie, cand se incheie
oficial procesul de nominalizare, noteaza publicatia nipona,
preluata de Reuters. Oficiali japonezi nu au fost disponibili
pentru comentarii. Ministrul de Finante, Yoshihiko Noda, a afirmat
doar ca un nou director general al FMI ar trebui ales printr-un
proces deschis, transparent si bazate pe merite. Statele cu
economii emergente sustin ca importanta tot mai mare pe care o au
in economia globala ar trebui sa le ofere o sansa pentru conducerea
Fondului, care revine, in mod traditional, unui european. -
Christine Lagarde isi anunta oficial miercuri candidatura la sefia FMI
Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud au criticat dur,
intr-un comunicat, oficialitatile europene pentru ca au sugerat ca
urmatorul director general al FMI ar trebui sa provina in mod
automat din Europa, traditie informala care dateaza de la
infiintarea institutiei financiare, dupa cel de-Al Doilea Razboi
Mondial. Totusi, grupul marilor economii emergente nu a sugerat
nicio alternativa la candidatul european Christine Lagarde, care
pare sustinuta de majoritatea statelor din Europa, de SUA si de
China, sprijin care va asigura cel mai probabil desemnarea sa la
sefia FMI. Surse diplomatice au declarat pentru Reuters ca Lagarde
isi va anunta oficial candidatura in cursul zilei de miercuri. -
Fitch taie ratingul Greciei cu trei trepte si avertizeaza ca nu se va opri aici. Euro cade
Fitch a precizat ca Grecia trebuie sa aplice “un program de
reforme fiscale radicale” ca sa asigure solvabilitatea tarii si a
apreciat ca au crescut mult riscurile politice si sociale de
aplicare a actualului program de austeritate, destinat sa reduca
deficitul bugetar la 7,5% din PIB, mai ales ca recesiunea a scazut
incasarile la buget.Din marele program de privatizare de 50 de miliarde de euro, prin
care Grecia vrea sa faca rost de bani ca sa-si plateasca o parte
din uriasa datorie externa de jumatate de trilion de dolari, Fitch
apreciaza ca pana la sfarsitul anului nu se va putea realiza decat
o mica parte, scrie publicatia elena Capital.Precizarea ca o extindere a scadentei obligatiunilor tarii ar
echivala in ochii Fitch cu falimentul are sens, pentru ca pana acum
atat Atena, cat si FMI si UE, creditorii Greciei, au reusit sa
evite restructurarea datoriilor grecesti. O restructurare ar fi
insemnat ca si statul elen, si bancile occidentale si investitorii
straini expusi pe Grecia ar avea de pierdut bani, ceea ce n-a
convenit nimanui – cel putin pana acum, cand guvernele europene si
FMI incep sa se razgandeasca.Singura institutie care a ramas sa se opuna ferm restructurarii
este Banca Centrala Europeana (BCE), care ar fi nevoita sa-si
incalce propriile reguli de functionare daca ar accepta sa mai
ofere lichiditati Greciei in schimbul unor titluri fara valoare, cu
rating “junk”. Si, evident, aceasta ar afecta puternic
credibilitatea BCE si a zonei euro.Ratingul BB+ corespunde categoriei “junk”, fiind cu 4 trepte sub
nivelul “investment grade” (titluri recomandabile
investitorilor).
Cum Fitch este una dintre cele trei mari la nivel mondial, alaturi
de Moody’s si Standard&Poors’s, decizia a starnit groaza la
Atena, dar si in Europa, stiut fiind ca toate deciziile acestor
agentii in privinta Greciei, a Portugaliei sau a Irlandei au fost
urmate mereu de turbulente pe pietele financiare, caderea euro si
mobilizarea urgenta a membrilor eurozonei si a FMI spre a oferi
tarilor respective un pachet de salvare de la faliment.Iar alternativa la orice forma de restructurare a datoriilor, fie
facuta prin extinderea scadentelor, fie prin reducerea valorii
obligatiunilor, este si acum un nou pachet de salvare din partea UE
si a FMI pentru Grecia, dublat de un program drastic de taieri de
cheltuieli bugetare din partea Atenei. Valoarea pachetului de
sprijin, conform informatiilor care circula de cateva saptamani, ar
fi de circa 60 de miliarde de euro.Vineri, euro a scazut cu 1,1% fata de dolar, la 1,4156, din cauza
ingrijorarilor ca o eventuala restructurare a datoriilor grecesti
va face pagube in conturile marilor banci europene si ale
detinatorilor de obligatiuni elene.Christine Lagarde, ministrul de finante francez si candidatul
favorit la preluarea sefiei FMI, a declarat, intr-un interviu ce va
aparea sambata in ziarul austriac Der Standard, ca orice concesie
din partea bancilor creditoare ale Greciei “ar fi binevenita”,
avand in vedere ca statul elen “e amenintat de faliment”. Ea a
cerut insa Greciei sa mearga inainte mai repede cu programul de
privatizari, ca sa stranga bani spre a-si putea achita
datoriile.