BusinessMagazin

Tag: kiev

  • Ucraina ar putea renunţa la alfabetul chirilic

     “Unii dintre membrii comisiei folosesc anumite subtrefugii în vederea adăugării unei clauze care să prevadă abandonarea treptată a alfabetului chirilic în Ucraina şi înlocuirea cu alfabetul latin”, relatează RIA Novosti, în pagina electronică.

    Parlamentul de la Kiev a abrogat la 23 februarie legea privind folosirea limbilor minorităţilor din Ucraina, adoptată în 2012 de fostul preşedinte Viktor Ianukovici. Această lege a permis minorităţilor din Ucraina să-şi folosească limba maternă în regiunile în care reprezentau cel puţin 10 la sută din populaţie. Legea a conferit limbii ruse statut de limbă regională în 13 din cele 27 de regiuni administrative ale Ucrainei, inclusiv la Kiev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: România doreşte să fie parte a unui eventual format de negociere pe situaţia din Ucraina

     Preşedintele a mai spus, la plecarea spre Bruxelles, că România va susţine la Consiliul European pe tema Ucrainei că premisele rezolvării situaţiei sunt legate de acordul de la Budapesta din 1994 şi de respectarea acordurilor bilaterale ale Kievului cu Moscova.

    ”În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, urmare a acţiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere”, a anunţat preşedintele Traian Băsescu.

    Argumentele pentru acest lucru sunt, în opinia şefului statului, faptul că România are peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, ceea ce ne situază pe locul doi, după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina cere ajutorul NATO, în timp ce ruşii ocupă Crimeea

    Apelul a fost formulat imediat după ce parlamentul Rusiei a adoptat, sâmbătă, desfăşurarea de forţe militare în Ucraina, în replică la ceea ce Moscova numeşte “ameninţări” la adresa militarilor din flota rusă a Crimeei şi a populaţiei civile rusofone din această peninsulă.

    Ministrul de externe ucrainean, Andrei Deşciţa, a cerut NATO ajutor pentru asigurarea securităţii facilităţilor nucleare ale ţării sale. NATO a somat, duminică, Rusia să înceteze operaţiunile militare în Ucraina, după ce autorităţile ucrainene au afirmat că între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în Crimeea (nu e clar însă câţi din aceştia sunt proaspăt desfăşuraţi şi câţi sunt membrii flotei ruseşti deja staţionate la Sevastopol) şi că două nave militare ruse sunt staţionate în largul peninsulei.

    Forţele ruseşti au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

    Un corespondent RIA Novostia relatat că militarii ucraineni din Crimeea “îşi părăsesc în masă unităţile şi predau armamentul şi arsenalul autorităţilor locale pro-ruse şi miliţiei” – relatare dezminţită imediat de ministerul ucrainean al apărării, care afirmă că în ciuda încercării unor persoane înarmate de a prelua controlul unităţilor militare staţionate în Crimeea, personalul acestora a refuzat să se predea şi a rămas fidel noii puteri de la Kiev.

    Într-o convorbire telefonică de aproape 90 de minute, preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său american Barack Obama că Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele, ca şi pe cele ale cetăţenilor ucraineni rusofoni, în eventualitatea unor violenţe în estul Ucrainei şi Crimeea. Putin i-a relatat lui Obama despre “acte criminale, provocatoare ale unor elemente ultranaţionaliste, care au fost încurajate de autorităţile de la Kiev” şi i-a spus că există o ameninţare reală la adresa vieţii multor ruşi din Ucraina.

    Obama a condamnat, însă, intervenţia militară a Rusiei, numind-o “o violare clară a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Uceainei” şi o încălcare a legislaţiei internaţionale. Lideurl american i-a cerut lui Putin să retragă trupele în bazele din Crimeea şi să se abţină de la orice implicare în evoluţiile din restul teritoriului.

    Casa Albă a anunţat că suspendă planurile de participare la reuniunile pregătitoare pentru summitul G8, care va avea loc în iunie la Soci, şi a avertizat Rusia că riscă izolarea economică şi politică internaţională dacă va continua să se amestece în Ucraina.

    Pe de altă parte, şefa serviciului pentru migraţii al Rusiei, Valentina Kazakova, a anunţat că în ultimele două săptămâni ale lunii februarie, 143.000 de cetăţeni ucraineni au cerut azil în Rusia, din cauza temerii că vor fi persecutaţi de noua putere. Serviciul rusesc de grăniceri a anunţat, duminică, un total de 675.000 de ucraineni care au imigrat în Rusia de la începutul anului 2014, în contextul crizei politice.

  • Ucraina, o misiune imposibilă pentru UE

    Catherine Ashton este primul oficial străin care a vizitat Kievul de la înlăturarea regimului Ianukovici, iar insistenţa ei că Rusia ar trebui să joace un rol important în finanţarea Ucrainei şi că ucrainenii ar trebui să păstreze relaţii bune cu Rusia se explică prin intenţia UE de a limita, pe cât posibil, avântul rusesc de a proteja, inclusiv prin forţa militară, minoritatea (majoritară) rusofonă din estul ţării şi de a linişti Moscova asupra intenţiilor UE privind soarta Ucrainei. Ministrul interimar al finanţelor, Iuri Kolobov, a anunţat că Ucraina are nevoie în următorii doi ani de 35 mld. dolari şi a propus deja organizarea unei conferinţe internaţionale a donatorilor, la care să participe UE, SUA, FMI şi alţi creditori internaţionali.

    Grivna ucraineană a scăzut, în ultima săptămână, cu 4%, la 10 grivne/dolar, în contextul instabilităţii politice din ţară, agravată de informaţiile privind revoltele nou-creatului “Front Ucrainean” din estul rusofon – mişcare de protest contra noii puteri din Ucraina a cărei intenţie este să protejeze administraţiile locale de asaltul protestatarilor şi să împiedice, inclusiv cu preţul unei secesiuni teritoriale, noua putere să preia controlul asupra zonelor de est.

    Fostul preşedinte Viktor Ianukovici, refugiat în sudul Rusiei, la Rostov-pe-Don şi urmărit penal pentru uciderea a zeci de protestatari ucraineni, a insistat că el este în continuare şeful legitim al statului şi a declarat că a cerut protecţia autorităţilor ruseşti ca să se apere de “extremiştii” ucraineni care ameninţau să-l linşeze. Ianukovici a cerut Moscovei să “acţioneze decisiv” contra celor care au orchestrat “lovitura de stat banditească” de la Kiev.

    În ceea ce o priveşte, Moscova a dat asigurări că flota rusească de la Marea Neagră, cu baza ei de la Sevastopol, nu ameninţă Ucraina şi că nu se va amesteca în treburile interne ale ţării, însă a dar clar de înţeles că este îngrijorată de posibila discriminare contra etnicilor ruşi din est şi, deocamdată, nu a recunoscut noua putere de la Kiev.

    În schimb, preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a reclamat agresiunea armată a Rusiei în Crimeea, reclamând că 6.000 de militari ruşi au sosit pe un aeroport militar în apropiere de Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, în cadrul unei operaţiuni despre care Moscova susţine că se derulează în virtutea acordului încheiat cu Kievul privind activitatea flotei ruse din Sevastopol.

    Fapt este că parlamentul regiunii Crimeea se află în continuare sub controlul unui grup de comando prorus, iar premierul regiunii Crimeea, Serhi Aksionov, ostil noului regim, a declarat că relaţiile între administraţia regiunii şi puterea centrală vor fi reluate numai după ce “Kievul îşi va pune ordine în treburi” şi asigură dezarmarea civililor care au căpătat acces liber la arme înainte şi după răsturnarea lui Ianukovici. El a decis organizarea la 30 martie a unui referendum privind statutul regiunii Crimeea, pentru “îmbunătăţirea statutului autonomiei regionale”.

  • Dmitri Medvedev: Decizia Occidentului de a recunoaşte noile autorităţi de la Kiev este o aberaţie

     “La modul concret, astăzi nu mai avem cu cine să vorbim. Legitimitatea unora dintre organismele de putere de acolo ridică dubii serioase”, a explicat Dmitri Medvedev, citat de AFP.

    “Unii dintre partenerii noştri occidentali consideră că este legitim. Nu ştiu ce Constituţie au citit ei, dar mie mi se pare o aberaţie să consideri legitim ceea ce este rezultatul unei revolte”, a subliniat Medvedev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ei sunt primii candidaţi la preluarea oficială a puterii în Ucraina

    Prima declaraţie i-a aparţinut Iuliei Timoşenko, proaspăt ieşită din spitalul unde se află internată din 2012 pentru hernie de disc. Potrivit ABC News, la ieşirea din spital, ea le-a spus reporterilor şi susţinătorilor că va candida pentru alegerile prezidenţiale. După câteva ore, adresându-se manifestanţilor din Kiev, a spus: “Eu voi fi garanţia pentru voi că nu vă va trăda nimeni. Politica e uneori ca o piesă de teatru. Eu vă garantez că veţi şti întotdeauna ce se petrece în culise”, conform Kyiv Post.

    “Nu avem mult timp la dispoziţie”, a declarat, la rândul său, pentru BBC fostul boxer Vitali Kliciko, liderul partidului de opoziţie UDAR, referindu-se la paşii care trebuie urmaţi pentru desemnarea unui nou guvern şi organizarea alegerilor prezidenţiale. “Eu vreau să fac din Ucraina o ţară europeană modernă. Dacă pot face asta din funcţia de preşedinte, am să fac tot ce pot”.

    Iulia Timoşenko, nu este însă privită cu ochi buni de toţi cei care s-au răsculat contra lui Ianukovici: mulţi îşi aduc aminte că ea şi-a acumulat averea în perioada tulbure a anilor ’90, ca şef al unei companii energetice private, devenind ea însăşi un oligarh (de unde şi porecla de “prinţesa gazului”), iar mandatele ei de premier după “revoluţia portocalie” din 2004 (2005 şi apoi 2007-2010), n-au fost un model de bună guvernare. Unii dintre criticii ei o văd ca fiind la fel de coruptă ca Ianukovici, în faţa căruia a pierdut alegerile prezidenţiale în 2010 la o diferenţă de mai puţin de 3,5%. Condamnarea ei la 7 ani de închisoare, în 2011, a fost pronunţată în virtutea acordului negociat de ea în 2009 pentru importul de gaz rusesc între Gazprom şi Naftogaz Ucraina, în urma căruia Naftogaz a reclamat pierderi de 191 mil. dolari.

    Partidul Iuliei Timoşenko, Batkivşcina, a anunţat ulterior că opozanta proaspăt eliberată ar putea candida însă la funcţia de prim-ministru, pentru care ar mai candida, conform presei ucrainene, Arseni Iaţeniuk, actualul lider al partidului, şi Piotr Poroşenko, unul dintre sponsorii “revoluţiei portocalii” şi unul dintre cei mai bogaţi oligarhi din Ucraina, cu o avere de cca 1,5 mld. dolari.

    Poroşenko este proprietarul celui mai mare producător de dulciuri din ţară, grupul Roşen, precum şi al unui post de televiziune şi al unor uzine auto. Presa de la Kiev îl dă drept posibil candidat şi pentru funcţia de premier, dar şi pentru funcţia de preşedinte, amintind că miliardarul este foarte obişnuit cu puterea: a fost şef al consiliului Băncii Naţionale, ministru de externe în perioada când Iulia Timoşenko era prim-ministru, dar a fost şi ministru al dezvoltării economice în guvernul lui Nikolai Azarov, în 2012, sub regimul Ianukovici.

    Deocamdată, parlamentul de la Kiev a votat, duminică, pentru delegarea interimară a atribuţiilor prezidenţiale către Oleksandr Turcinov, aliat apropiat al Iuliei Timoşenko, desemnat cu o zi în urmă ca preşedinte al parlamentului.

  • Iulia Timoşenko, eliberată. Ianukovici acuză “lovitura de stat” dată de “bandiţi”

    Parlamentul a aprobat, de asemenea, numirea ca ministru de interne a lui Arsen Avakov, membru al partidului lui Timoşenko, Batkivşcina (Patria), după ce fostul ministru Vitali Zaharcenko, acuzat de orchestrarea reprimării sângeroase a manifestaţiilor de pe Euromaidan, şi-a dat demisia.

    Oleksander Turcinov, un alt aliat al Iuliei Timoşenko, a fost votat ca preşedinte al parlamentului, în locul lui Volodimir Ribak, un alt membru-cheie al regimului Ianukovici, care şi-a dat demisia invocând motive de sănătate. Înaintea lui Ribak şi-au dat demisia deja alte zeci de deputaţi din Partidul Regiunilor, formaţiunea condusă de (încă) preşedintele Viktor Ianukovici.

    În ceea ce îl priveşte pe Ianukovici, el a plecat de la Kiev cu destinaţia Harkov, o zonă din est cu populaţie ostilă manifestanţilor de pe Euromaidan. Vitali Kliciko, ex-boxerul devenit unul dintre liderii opoziţiei, a cerut în faţa parlamentului ca Ianukovici să-şi dea demisia şi să fie organizate noi alegeri până la 25 mai.

    Sâmbătă după-amiază, postul de televiziune UBR a difuzat însă un interviu unde Ianukovici declară că ultimele evenimente reprezintă o lovitură de stat orchestrată de “bandiţi” şi că deciziile parlamentului sunt ilegale. El a spus că va rămâne pe teritorul Ucrainei şi că va face tot posibilul pentru a împiedica ruperea (între Est şi vest) a teritoriului ţării sale.

    Ianukovici i-a acuzat pe manifestanţi că au tras vineri cu arme de foc în maşina lui în timp ce se îndrepta spre aeroport ca să plece la Harkov, că l-au bătut pe Volodimir Ribak şi că deputaţii din Partidul Regiunilor au defectat din cauza ameninţărilor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, din partea protestatarilor. “Deputaţii sunt aşteptaţi la ieşirea din sediul Radei (parlamentul, n.red.) şi sunt asaltaţi cu pietre”, a spus Ianukovici.

    El a comparat situaţia de acum din Ucraina cu cea a Germaniei anilor ’30, când a venit la putere Hitler.

    Vineri, parlamentul a decis şi să repună în vigoare constituţia din 2004, care limita puterile prezidenţiale (una dintre cauzele reizbucnirii protestelor în această săptămână a fost refuzul de către parlament, la 18 februarie, al cererii opoziţiei de a se reveni la vechea constituţie).

    Nu mai departe de luna noiembrie 2013, acelaşi parlament respinsese proiectele de lege care ar fi permis transferul în străinătate al Iuliei Timoşenko pentru îngrijiri medicale. La acea vreme, aprobarea transferului ei fusese o condiţie pusă de Bruxelles regimului Ianukovici pentru semnarea acordului de asociere UE-Ucraina.

    Fostul premier Timoşenko, venită la putere împreună cu fostul preşedinte Viktor Iuşcenko pe valul “revoluţiei portocalii” din 2004, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în 2011 pentru abuz de putere, după ce a semnat acorduri cu Rusia în domeniul gazelor care s-au dovedit dezavantajoase pentru statul ucrainean. Din primăvara lui 2012 a fost spitalizată pentru hernia de disc de care suferă.

    Deciziile parlamentului de la Kiev intervin după ce regimul Ianukovici a ajuns la un acord cu mediatorii din partea UE şi a Rusiei pentru formarea unui guvern interimar în următoarele zile. Capitularea lui Ianukovici a intervenit abia după ce bilanţul violenţelor de stradă din această săptămână s-a ridicat, chiar potrivit estimărilor conservatoare ale puterii, la 80 de morţi şi peste 600 de răniţi.

    Cum era de aşteptat, conflictul a căpătat din nou un aer de tablă de şah unde ucrainenii nu figurau decât ca pioni de sacrificiu: de partea occidentalilor, cel mai remarcat detaliu a fost promisiunea ministrului rus al finanţelor privind o nouă tranşă din creditul de 15 mld. dolari pentru Ucraina, ca spre a sfida direct UE care deocamdată n-a oferit nimic Kievului, în timp ce de partea rusească au găsit ecou acuzaţiile preşedintelui Viktor Ianukovici despre gherile înarmate care încearcă să dea o lovitură de stat, cu sprijin american, după cum n-a trecut neobservat faptul că escaladarea violenţelor a reuşit să eclipseze JO de la Soci.

    Pe teren, situaţia rămâne însă complicată de factori care nu susţin ideea unei noi revoluţii portocalii ori vreo împărţire sumară între băieţii buni şi cei răi: lipsa de anvergură şi de coerenţă a reprezentanţilor opoziţiei (care nu au nimic din carisma de pe vremuri a Iuliei Timoşenko în tandem cu Viktor Iuşcenko) şi interesele radicalilor grupaţi în jurul partidului ultranaţionalist Svoboda (Libertatea) şi al grupării de extremă dreapta Pravîi Sektor (Sectorul Drept), care sunt atât contra Rusiei, cât şi contra UE şi SUA şi n-au ascuns că nu încurajează deloc ideea de “protest civic paşnic” invocată de SUA atunci când se referea la evenimentele de pe Euromaidan.

    Cum ideea de extremă dreaptă, antisemitismul, pofta de violenţă şi simpatiile pronaziste afişate de aceşti naţionalişti au capacitatea să sperie rapid Europa, nu e de mirare că astfel de aspecte au fost foarte bine mediatizate în ultimele zile de oricine a vrut să discrediteze protestele anti-Ianukovici. Svoboda însă, ca unul dintre cele trei partide care reprezintă opoziţia la nivel politic (celelalte fiind Batkivşcina şi partidul UDAR condus de Kliciko), va avea un cuvânt greu de spus la formarea noului guvern, mai ales că dispune în stradă de suficientă susţinere spre a-şi impune punctul de vedere.

  • Violenţele de la Kiev: Cel puţin 77 de morţi şi 577 de răniţi, conform unui nou bilanţ oficial

     Medicii care lucrează în Piaţa Independenţei din Kiev susţin însă că doar joi au murit 70 de persoane, relatează Russia Today, în pagina electronică.

    Bilanţul victimelor ar putea creşte, în timp ce de la Ministerul Sănătăţii, municipalitate şi opoziţie continuă să vină cu cifre contradictorii, apreciază postul de televiziune rus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Standard & Poor’s: Ucraina va intra probabil în încetare de plăţi

     S&P a menţinut perspectiva negativă asupra ratingului Ucrainei, acuzând un risc ridicat ca guvernul condus de preşedintele Victor Ianukovici să nu îşi poată onora obligaţiile financiare, transmite Bloomberg.

    “Considerăm acum că este probabil ca Ucraina să intre în încetare de plăţi fără o schimbare a situaţiei în bine, la care nu ne aşteptăm”, scriu analiştii S&P.

    Agenţia a coborât ratingul guvernului ucrainean şi pe 28 ianuarie, la nivelul “CCC+”, după demisia premierului Mikola Azarov şi suspendarea liniei de finanţare de 15 miliarde de dolari oferită de Rusia la finele anului trecut pentru a-l determina pe Ianukovici să se retragă dintr-un acord de liber schimb cu UE şi să rămână în sfera de influenţă a Moscovei.

    Ajutorul financiar a fost reluat marţi cu o tranşă de 2 miliarde de dolari, plătită cu scurt timp înainte ca forţele de ordine loiale guvernului să încerce să elibereze Piaţa Independenţei din Kiev, epicentrul protestelor, dând naştere violenţelor care au continuat până joi inclusiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul Kievului anunţă că DEMISIONEAZĂ din partid, în urma “băii de sânge”

    “Sunt pregătit să fac totul pentru a opri lupta fratricidă şi baia de sânge din inima Ucrainei, în Piaţa Independenţei. Viaţa umană trebuie să fie valoarea superioară în ţara noastră şi nimic nu trebuie să contrazică acest principiu”, a declarat Volodimir Makeienko, adăugând că părăseşte Partidul Regiunilor, aflat la putere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro