Tag: joe biden

  • Iohannis s-a întalnit cu Joe Biden, care şi-a exprimat încrederea în lupta anticorupţie

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis l-a invitat pe vicepreşedintele Joe Biden la Bucureşti, în noiembrie, cu ocazia organizării un mini-summit NATO.

    “Am avut, evident, în primul rând, discuţii despre Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, împreună am evaluat acest parteneriat care este unul foarte bun, foarte puternic. Partea politică, partea militară sunt excelente şi am convenit să încercăm să lucrăm şi pe partea economică, un parteneriat de acest fel trebuie să aibă partea economică foarte substanţială”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    De asemenea cei doi au discutat despre situaţia din România, potrivit sursei citate, vicepreşedintele Biden exprimându-şi “mulţumirea faţă de mersul lucrurilor în domeniul combaterii corupţiei” şi “încrederea” în continuarea acestui demers.

    “Am evaluat împreună unele chestiuni legate de securitate, securitatea în special a României, sigur, având în vedere că suntem plasaţi într-o zonă cu probleme. Am discutat despre situaţia din Ucraina, am discutat însă şi despre noua bază de la Deveselu, care va fi dată în funcţiune probabil încă în cursul acestui an. Avem o colaborare în acest domeniu foarte bună”, se mai arată în comunicat.

    Un alt subiect abordat a fost criza în care se află acum Europa, numărul mare de refugiaţi care vin în Europa şi modul în care vom gestiona această criză, dar şi situaţia Republicii Moldova.

    Preşedintele a fost însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ambasadorul României la Washington, Liviu Maior, şi de consilierul prezidenţial pe probleme de politică externă Lazăr Comănescu.

    Şeful statului urmează să participe la dineul oficial oferit şefilor de state prezenţi la Adunarea Generală a ONU de preşedintele Barack Obama, în cursul serii.

     

  • Ce spunea Joe Biden despre fiul său Beau, care a murit la vârsta de 46 de ani

    CNN a enumerat câteva dintre momentele în care vicepreşedintele SUA a vorbit despre fiul său.

    ”Tatăl meu avea o vorbă: un tată îşi cunoaşte succesul atunci când se uită la fiul sau fiica sa şi vede că aceştia au reuşit în viaţă mai bine decât el. Sunt un succes. Sunt un adevărat succes. Beau, te iubesc. Sunt atât de mândru de tine. Sunt atât de mândru de fiul care ai devenit, sunt atât de mândru de tatăl care ai devenit”.

    ”Ziua în care fiul meu Beau s-a întors dintr-un turneu de un an din Irak şi momentul în care l-am văzut îmbrăţişându-şi soţia şi copiii au fost unele dintre cele mai fericite şi mândre din viaţa mea”.

    ”Nu este un secret că eu cred că fiul meu, procurorul general Beau Biden va fi un senator grozav, exact aşa cum este şi un procuror general grozav… dacă în viitor va candida pentru Senat, va trebui să o facă şi să câştige pe cont propriu. Nu ar accepta să fie altfel”.

    ”Fiul meu, Beau Biden, a petrecut un an în Irak, şi am văzut impactul pe care această perioadă l-a avut asupra nepoţilor meu – jocurile pierdute, zilele de naştere pierdute, locul gol la masa de Ziua Recunoştinţei. Aşa că, din partea unei naţiuni recunoscătoare, vă mulţumesc tuturor fraţilor, surorilor, mamelor, taţilor, soţiilor celor care s-au aşezat în calea răului în ultimii 10 ani. Vă mulţumesc, vă mulţumesc”.

    ”Noţiunea conform căreia pentru că sunt bărbat nu ştiu ce înseamnă să creşti doi copii singur e falsă. Nu ştiu cum este să nu ai un copil despre care să nu fii sigur că va supravieţui. Înţeleg”.

    ”Fiul nostru a petrecut un an în Irak. Când s-a întors acasă – vi se va părea ciudat – ne-am simţit puţin vinovaţi că s-a întors acasă. Deoarece am asistat la atât de multe înmormântări, am vizitat atât de multe baze militare. Nu toate pierderile sunt egale”.

    ”Unul dintre fiii mei a absolvit Dreptul la Yale. Celălalt fiu, din loialitate pentru mama sa decedată, a decis să meargă la Drept la Syracuse. Diferenţa de vârstă dintre ei este de un an şi o zi. Cel care a absolvit la Yale a avut uşile deschise mereu în calea lui…. Pentru celălalt a fost o adevărată luptă. A fost ales unul dintre cei mai tineri procurori generali din istoria statului Delaware, a fost cel mai popular oficial public din statul meu… a fost Beau”.

    Fiul vicepreşedintelui SUA Joe Biden, Beau Biden, a murit la vârsta de 46 de ani, după o bătălie de câţiva ani cu cancerul la creier.

    Biden a suferit probleme de sănătate din 2010, când a avut un accident vascular cerebral, care nu a afectat însă abilităţile sale motorii sau de vorbire.

    În 2013, el a fost tratat la MD Anderson Cancer Center din Houston, după ce s-a simţit dezorientat şi slab în vacanţă. A fost diagnosticat cu cancer la creier şi operat, intervenţia chirurgicală fiind cu succes.

    Cancerul a revenit în această vară şi Biden a urmat un tratament agresiv la Walter Reed National Military Medical Center din Bethesda (Maryland), potrivit biroului tatălui său, Joe Biden. A murit duminică, înconjurat de familia sa.

    Beau Biden a fost foarte apropiat de tatăl său şi o prezenţă familiară în campaniile sale politice.

  • Mesajele lui Biden pentru România şi o reacţie rusească

    Biden a vorbit despre sprijinul ferm al NATO pentru România în perspectiva agresiunii din Crimeea, despre aprecierea SUA pentru eforturile României de a proteja statul de drept şi a dat vestea că SUA vor aplica sancţiuni mai ferme Rusiei dacă aceasta subminează alegerile de la 25 mai din Ucraina. Cel mai detaliat mesaj a fost însă cel legat de statul de drept, cu sfatul către guvernanţi de a consolida instituţiile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii ca premisă a prosperităţii societăţii şi de a combate corupţia, oferind drept contraexemplu Ucraina lui Ianukovici, unde corupţia a subminat economia, independenţa şi suveranitatea ţării.

    Deocamdată, cât priveşte mesajul despre combaterea corupţiei, campania electorală a dat prilejul procurorilor să facă o pauză de la dosarele politicienilor, special spre a nu influenţa opinia publică ori a expune instituţiile justiţiei la acuzaţii de politizare – cel puţin aşa a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce în ultima vreme s-a cam terminat cu arestările sau cererile de arestare a unor politicieni (ultimul caz este Florin Popescu de la PMP, în cazul căruia însă cererea DNA de arestare preventivă a eşuat din cauza opoziţiei solidare a parlamentarilor).

    Aşa se face că peisajul s-a schimbat considerabil, iar în vizorul justiţiei au intrat brusc alte categorii decât politicienii: medicii care au prescris reţete false sau au făcut operaţii estetice contra şpagă ori judecătorii de la TMB acuzaţi că au luat mită. Singurul rămas să combată pe frontul politic este, bineînţeles, Corpul de Control al Guvernului, care a reclamat nereguli la Autoritatea pentru Turism şi la consiliile locale implicate în programul “Schi pentru România” în 2009-2013.

    Coincidentă cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Joe Biden a fost ştirea că SUA au testat cu succes elemente ale sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de tip terestru, care va fi folosit în proiectul denumit de Pentagon “Abordare adaptivă etapizată”, ce prevede instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, la Deveselu, până în 2015 şi în Polonia până în 2018. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat că vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, spre a asigura securitatea membrilor est-europeni ai NATO.

    De asemenea, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, va începe miercuri un turneu de 12 zile, urmând să se deplaseze în Singapore, Belgia, România şi Franţa. În România, Hagel va vizita o navă americană, crucişătorul USS Vella Gulf, aflat în prezent în Marea Neagră.

    Agenţia rusească RIA Novosti a publicat un comentariu sarcastic la adresa vizitei în România a vicepreşedintelui american, susţinând că Joe Biden “a presat implicit România să cumpere avioane F16, reamintindu-le oficialilor români că sunt în proces de constituire a unei flote de F16”, şi că o presiune similară au exercitat SUA şi asupra Bulgariei. Comentatorul agenţiei scrie despre România numind-o “satrapia americană” şi apreciind că “dacă acum are unul dintre cele mai mari contingente militare rămase în Afganistan, de 1.000 de militari, Bucureştiul va continua să furnizeze însă NATO carne de tun în Asia de Sud inclusiv după retragerea oficială a trupelor, la finele acestui an”.

  • Biden:Statul de drept reprezintă o problemă de securitate naţională, necesară şi în afaceri

     Oficialul american a afirmat că i-a transmis şi premierului Ponta că cea mai importantă măsură pentru atragerea investiţiilor este consolidarea statului de drept şi combaterea corupţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Biden i s-a adresat lui Ponta, la final, cu sintagma “preşedinte”

     “Domnule preşedinte, mulţumesc pentru angajamentul dumneavoastră de a întări relaţiile noastre, pentru munca dumneavoastră pentru a face viitorul nostru şi mai bun. Dumnezeu să binecuvânteze poporul român, Dumnezeu să binecuvânteze America şi Dumnezeu trebuie să protejeze trupele noastre, române şi americane din Afganistan”, i-a spus Biden lui Ponta la finalul vizitei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Joe Biden, la Palatul Cotroceni: Spun de pe pământ românesc: Onorăm art. 5 din Acordul NATO, să nu vă îndoiţi!

     Declaraţiile lui Traian Băsescu:

        Am discutat principalele subiecte de pe agenda bilaterală şi de pe agenda regională. Afirm că după intrarea României în NATO şi UE parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu SUA este pentru noi a treia realizare politică de după Revoluţie.

        Am discutat despre nevoia ca în România să consolidăm statul de drept. Statul de drept ca o premisă a avansului în realizarea la parametri maximi a parteneriatului cu SUA.

        Am mulţumit vicepreşedintelui Biden pentru reacţia imediată pe care au avut-o SUA la momentul declanşării conflictului din Ucraina prin suplimentarea forţelor care să fie gata să participe la orice fel de misiune, mai ales la cea de descurajare a apetitului Rusiei de a redeveni Uniunea Sovietică. SUA îşi respectă cuvântul.

        Am discutat despre vulnerabilităţile la Marea Neagră. A fost analizată dependenţa energetică exagerată de gazele din Rusia.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Joe Biden, în România: Avem o obligaţie sacră să fim alături de voi. Naţiunile din NATO nu sunt singure. Graniţele Europei nu trebuie schimbate cu forţa

     Declaraţiile lui Joe Biden:

        Mulţumesc pentru această primire. Este o cinste să am prilejul să văd trupele noastre lucrând împreună în Carpaţi. În ultimii 25 de ani am cunoscut din ce în ce mai mult România. Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate.

        Mulţumesc românilor în uniformă care ne ajută să asigurăm securitatea.

        În România forţele americane au găsit aliaţi de nădejde.

        Consider că sunteţi cea mai bună generaţie de luptători. Sunteţi un grup extraordinar, un grup de patrioţi care păzesc libertatea în Europa. SUnt deosebit de mândru de dumneavoastră. Este o obligaţie sacră să fim alături de voi şi de NATO.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV MEDIAFAX – Joe Biden: Sprijinul României va avea un rol cheie pentru refacerea stabilităţii Ucrainei şi aderarea la UE a Moldovei

    Biden a declarat că vizita sa la Bucureşti reprezintă o ocazie de a mulţumi conducerii României, armatei române şi publicului român pentru tot ce a făcut această ţară pentru a susţine NATO, dar şi pentru a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA faţă de apărarea colectivă a aliaţilor săi europeni.

    Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă “mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.

    Biden a precizat că, în ultimele săptămâni, SUA şi alţi aliaţi NATO au luat o serie de măsuri pentru a consolida prezenţa militară în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România.

    Totodată, Biden a afirmat că este vital ca toţi aliaţii NATO să împartă “mai bine responsabilitatea şi să investească din nou în capacităţile militare şi antrenamente”, astfel încât Alianţa Nord-Atlantică să rămână o forţă de descurajare credibilă şi eficientă.

    În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, vicepreşedintele SUA a recunoscut că România a înregistrat progrese reale, dar a avertizat că mai sunt lucruri de făcut, iar SUA vor susţine eforturile Bucureştiului de a rămâne “pe drumul cel bun”.

    Referitor la securitatea şi stabilitatea regiunii, vicepreşedintele SUA a declarat că acestea depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei, întrucât Rusia nu ar mai putea să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor. În acest sens, Biden a mai precizat că SUA colaborează cu ţări din Europa, precum România, pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze.

    Prezentăm integral interviul acordat de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, agenţiei de presă MEDIAFAX:

    Reporter: Întâi a venit în România adjunctul secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Victoria Nuland, apoi adjunctul asistent al secretarului de stat, Hoyt Yee, acum dumneavoastră, vicepreşedintele SUA, urmează secretarul apărării, Chuck Hagel. Care este importanţa acestor vizite pentru România în acest context regional? Care este importanţa lor pentru relaţiile SUA-România?

    Joe Biden: Cred că exprimă în mod incontestabil faptul că România este importantă pentru America. România contează ca partener militar în Irak, în Afganistan. Contează ca aliat situat la mai puţin de 450 de km de agresiunea rusească din Crimeea. România contează ca democraţie de succes pe calea către o Europă unită, liberă şi paşnică. Aceste vizite sunt dovezi ale seriozităţii noastre ca aliaţi şi prieteni.

    Acest lucru nu este deloc surprinzător. În urmă cu 10 ani, în calitate de membru al Senatului SUA, am fost un puternic susţinător al integrării României în NATO. Alegerile pe care le-a făcut România de atunci până acum au demonstrat că am avut dreptate. Atunci când am avut nevoie cel mai mult, România s-a dovedit a fi unul dintre cei mai fermi aliaţi ai noştri. Vizita mea la Bucureşti este o oportunitate de a mulţumi din nou conducerii României, armatei române şi publicului român pentru tot ce a făcut această ţară pentru a susţine alianţa noastră şi pentru contribuţia la securitatea comună. Este, de asemenea, o oportunitate de a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA faţă de apărarea colectivă a aliaţilor săi europeni. Este şi o oportunitate de a consolida relaţia noastră, explorând noi modalităţi de a spori schimburile comerciale dintre economiile noastre şi de a ne reconfirma angajamentul de a consolida instituţiile democratice din întreaga regiune.

    Românii se află acum într-o zonă mai dificilă. Împărtăşim preocuparea României cu privire la evenimentele din Ucraina şi am condamnat împreună intervenţia militară ilegală a Rusiei şi ocuparea Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene să refacă stabilitatea ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor ţării vecine, Moldova, de a deveni membru UE.

    Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA îşi doresc ca România să fie o democraţie puternică, stabilă, prosperă, un partener strategic şi aliat NATO mai puternic decât oricând şi un model pentru ţările din regiune.

    Reporter: Autorităţile române, inclusiv ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, aşteaptă o prezenţă militară mai numeroasă în România. Care este părerea dumneavoastră în această privinţă?

    Joe Biden: Întâi de toate, permiteţi-mi ca în numele preşedintelui SUA şi al poporului american să-mi exprim recunoştinţa faţă de România pentru că ne-a permis să folosim baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK) drept centru logistic de tranzit pentru personalul şi echipamentul transportat din şi spre Afganistan, precum şi pentru că a salutat amplasarea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA ca parte a Abordării Europene Adaptive în Etape ca parte a apărării antirachetă a NATO.

    În al doilea rând, preocuparea României cu privire la apărarea şi securitatea sa este de înţeles. Intervenţia militară ilegală a Rusiei din Ucraina şi continuarea încălcării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către aceasta evidenţiază cât de important este să ne asigurăm că aliaţii au încredere în angajamentele exprimate în Articolul 5 al Tratatului NATO. În parte, scopul vizitei mele este să subliniez angajamentul de neclintit al SUA faţă de garanţiile de apărare colectivă a ţărilor din Europa. În ultimele săptămâni, SUA şi alţi aliaţi NATO au luat o serie de măsuri pentru a consolida prezenţa noastră militară în România şi în Europa Centrală şi de Est. În prezent, infanteriştii marini americani care fac parte din Forţa Rotaţională a Mării Negre (Black Sea Rotational Force), o forţă care include 250 de infanterişti marini şi marinari de la Baza Aeriană MK desfăşoară în România exerciţii cu soldaţi români pentru creşterea interoperabilităţii şi asigurarea nivelului de pregătire.

    SUA au dislocat resurse aeriene, terestre şi marine suplimentare. De exemplu, Statele Unite au suplimentat numărul de avioane F-16 din detaşamentul de antrenament aerian din Polonia, iar numărul de avioane F-15 cu care contribuim la misiunea NATO de patrulare a ţărilor baltice a crescut de peste două ori. SUA şi-au amplificat prezenţa maritimă prin rotaţia în Marea Neagră a trei nave, USS Truxtun, USS Donald Cook şi USS Taylor, care au vizitat porturile şi au desfăşurat exerciţii de pregătire cu Marina Română şi alte forţe regionale. Marina SUA este şi ea prezentă în mod curent în Marea Neagră şi ne aşteptăm ca această prezenţă să continue. La sol, am dislocat patru companii de paraşutişti din cadrul echipei de asalt a Brigăzii 173 Infanterie a Comandamentului Forţelor Terestre ale SUA din Europa de la Vicenza, Italia, în Polonia şi ţările baltice pentru a participa la antrenamente şi exerciţii comune. Vom continua să discutăm cu aliaţii noştri despre modalităţile de a extinde aceste activităţi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv la viitorul Summit NATO din Ţara Galilor, din luna septembrie.

    În acelaşi timp, pentru a ne asigura că NATO rămâne o forţă de descurajare credibilă şi eficientă, credem că este vital ca toţi aliaţii NATO să împartă mai bine responsabilitatea şi să investească din nou în capacităţile militare şi antrenamente.

    Reporter: La şapte ani de la intrarea în UE, România încă are probleme în lupta cu corupţia şi trimiterea politicienilor corupţi la închisoare. De ce sunt SUA şi UE atât de profund interesate de continuarea consolidării statului de drept, a justiţiei şi deschiderii economice a României şi a altor ţări din regiune?

    Joe Biden: Simplul adevăr este că susţinerea României în angajamentul său faţă de valorile democratice este esenţa parteneriatului nostru şi unul dintre fundamentele alianţei noastre. Ţările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. De la ultima mea vizită în România, în urmă cu cinci ani, s-au înregistrat progrese reale în România în ce priveşte consolidarea statului de drept şi tragerea la răspundere a demnitarilor pentru încrederea acordată lor de public. Dar mai sunt lucruri de făcut.

    Ştim că nu este întotdeauna uşor, iar Statele Unite susţin eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun. Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre economice să continue să se dezvolte şi să crească. Suntem direct interesaţi să vedem România prosperând. Democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili. Adjunctul Secretarului de Stat Victoria Nuland a spus foarte bine acest lucru în timpul recentei sale vizite la Bucureşti: “Statele Unite ale Americii vor cea mai puternică, cea mai nepătată şi democratică Românie cu putinţă să continue să fie marele nostru aliat aici, în Europa, şi în întreaga lume”.

    Reporter: Multe ţări europene, inclusiv România, sunt dependente de petrolul şi gazele ruseşti. Ar putea SUA să ajute ţările europene, inclusiv România, să reducă această dependenţă?

    Joe Biden: Putem, ar trebui şi facem acest lucru. Rusia nu ar trebui să poată să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor săi. Securitatea şi stabilitatea acestei regiuni depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei. O aprovizionare mai stabilă şi mai sigură a Europei cu energie va echivala cu o lume şi o economie mondială mai stabile şi mai sigure.

    Sunt de acord cu multe voci din Europa care au spus că este timpul să transformăm securitatea energetică în următorul capitol al proiectului european de integrare şi extindere a pieţei care a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Făcut aşa cum trebuie, acest lucru ar schimba situaţia în Europa. Iar Statele Unite sunt pregătite să continue să ajute. De mult timp, SUA susţin eforturile din cadrul UE de a diversifica sursele energetice, de a crea pieţe de energie mai flexibile şi de a spori eficienţa energetică, astfel încât nicio ţară să nu poată folosi sursele de energie ca arme politice. Prin intermediul Consiliului Energetic SUA-UE, facem eforturi să le oferim consumatorilor europeni variante de diversificare a surselor energetice. Am făcut mari eforturi pentru a face posibilă furnizarea de gaze din regiunea caspică în Europa, iar acest lucru este acum posibil. Colaborăm de asemenea cu ţări din Europa, precum România, pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze. De asemenea, vom continua să susţinem România, o ţară mai puţin dependentă de energia rusească pentru ca ea să joace un rol esenţial în integrarea şi interconectarea surselor de energie europene.

    În final, voi spune că SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA, pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Ştiu că lucrând împreună vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune.

  • Obama susţine că nu l-a abandonat pe Joe Biden: “Era de neconceput să nu candidez împreună cu el”

     Mark Halperin şi John Heilemann, jurnaliştii care au publicat în 2010 cartea “Game Change” despre campania prezidenţială americană din 2008, au afirmat în noua lor lucrare “Double Down”, apărută marţi, că echipa lui Obama a studiat ideea propunerii lui Hillary Clinton ca partener de cursă în alegerile prezidenţiale din 2012 al preşedintelui, în locul lui Biden.

    Obama nu a fost informat cu privire la această idee, potrivit unor surse din anturajul său, lucru pe care preşedintele l-a confirmat joi într-un interviu pentru NBC.

    “Ceea ce pot spune în mod absolut sigur este că nu m-au întrebat. Le-aş fi spus că era de neconceput să nu candidez din nou (pentru Casa Albă) împreună cu Joe Biden”, a oferit el asigurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedinţia: Băsescu a discutat cu vicepreşedintele SUA despre scutul antirachetă. Programul scutului din România va continua

     “Domnul preşedinte Traian Băsescu a avut o discuţie cu vicepreşedintele SUA, domnul Joe Biden, la ceremonia de inaugurare a Papei Francisc de la Vatican. Domnul vicepresedinte Joe Biden a reconfirmat ca programul scutului antirachetă din România nu va fi afectat în niciun fel de noile decizii luate la Washington şi că programul va continua aşa cum a fost discutat cu autorităţile române”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al şefului statului.

    Potrivit lui Oprea, preşedintele Băsescu a primit aceleaşi asigurări şi din partea secretarului de stat al SUA, John Kerry, în cursul unei convorbiri telefonice care a avut loc vineri, 15 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro