BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Nokia ratează revenirea printre liderii industriei: Compania surprinde investitorii şi raportează pierderei după ce rivalii reduc preţurile pentru 5G

    Producătorul de echipamente wireless Nokia Oyj a raportat în mod neaşteptat pierderi trimestriale în contextul în care a primit o lovitură pe frontul echipamentelor 5G, după ce competitorii au redus preţurile, potrivit Bloomberg.

    Noikia va întâmpina probleme acum în încercarea de a-şi atinge ţinta de profitabilitate pentru anul 2019 iar furnizorul finlandez spune că se află sub „o presiune semnificativă de a executa strategia în a doua jumătate a anului”.

    Acţiunile Nokia au scăzut cu 11% imediat după anunţ şi se tranzacţionau joi, 25 aprilie, la ora 13.00 la 4,7 euro per acţiune, în scădere cu 9,2% de la începutul şedinţei, la o capitalizare de piaţă de 26,4 miliarde euro.

    Pierderile finlandezilor contrastează cu performanţa pozitivă a rivalilor suedezi de la Ericsson. În timp ce ambele companii se confruntă cu dificultăţi în încercarea de a găsi mai mulţi clienţi pentru echipamentele 5G, suedezii au raportat săptămâna trecută rezultate mai bune.

    Nokia şi Ericsson încearcă să capitalizeze pe baza valului de neîncredere care se formează în Europa şi în lume faţă de Huawei Technologies – care este acuzat de spionaj în mai multe ţări.

     

     

     

  • Nokia ratează revenirea printre liderii industriei: Compania surprinde investitorii şi raportează pierderei după ce rivalii reduc preţurile pentru 5G

    Producătorul de echipamente wireless Nokia Oyj a raportat în mod neaşteptat pierderi trimestriale în contextul în care a primit o lovitură pe frontul echipamentelor 5G, după ce competitorii au redus preţurile, potrivit Bloomberg.

    Noikia va întâmpina probleme acum în încercarea de a-şi atinge ţinta de profitabilitate pentru anul 2019 iar furnizorul finlandez spune că se află sub „o presiune semnificativă de a executa strategia în a doua jumătate a anului”.

    Acţiunile Nokia au scăzut cu 11% imediat după anunţ şi se tranzacţionau joi, 25 aprilie, la ora 13.00 la 4,7 euro per acţiune, în scădere cu 9,2% de la începutul şedinţei, la o capitalizare de piaţă de 26,4 miliarde euro.

    Pierderile finlandezilor contrastează cu performanţa pozitivă a rivalilor suedezi de la Ericsson. În timp ce ambele companii se confruntă cu dificultăţi în încercarea de a găsi mai mulţi clienţi pentru echipamentele 5G, suedezii au raportat săptămâna trecută rezultate mai bune.

    Nokia şi Ericsson încearcă să capitalizeze pe baza valului de neîncredere care se formează în Europa şi în lume faţă de Huawei Technologies – care este acuzat de spionaj în mai multe ţări.

     

     

     

  • Performanţa secolului: Cea mai bună evoluţie pe bursa americană a avut-o energizantul Monster, mult peste Amazon şi Apple, cu o creştere de 60.000%

    Monster Beverage, compania care produce băuturi energizante, a înregistat cel mai bun progres pe bursa americană din ianuarie 2000 până în prezent, în faţa unor companii care şi-au îmbogăţit investitorii precum Apple sau Amazon, potrivit Bloomberg.

    Astfel, faţă de Amazon care a crescut cu 2.300% şi Apple care a înregistrat un progres de 5.300%, compania Monster Beverage domină categoric indicele S&P 500 cu un avans de aproape 60.000% în aceiaşi perioadă.

    Performanţa companiei este istorică din orice punct de vedere încât ea a fost alimentată de câştigurile per acţiune care au crescut de la an la an din 2008 până în prezent şi de creşterea anuală a veniturilor, care s-a menţinut peste 9% din 2001 până acum.

    „Băuturile energizante sunt băuturile acidulate specifice generaţiei, iar Monster şi-a extins constant gama de produse”, spune Caroline Levy, analist în cadrul Macquarie Capital.

    Însă acum Monster se confruntă cu o perioadă dificilă încât acţiunile au scăzut cu circa 18% în ultimele săptămâni – în contextul în care noi jucători îşi fac intrarea în piaţa de 50 de miliarde de dolari a băuturilor energizante. Spre exemplu, Amazon şi-a lansat deja propria marcă de băuturi energizante în timp ce gigantul Coca-Cola lansează Coca-Cola Energy în Europa.

    Produsul Coca-Cola este de luat în seamă, potrivit Bloomberg, încât compania deţine o participaţie de 19% în Monster, fiind astfel cel mai mare acţionar. Mai mult, Coca-Cola distribuie produsele Monster, iar analiştii speculează că gigantul ar putea cumpăra cu totul compania de băuturi energizante, care are o capitalizare de piaţă de circa 30 miliarde dolari.

    Cu toate acestea, varianta achiziţiei este din ce în ce mai departe după ce Coca-Cola a cheltuit 5,1 miliarde de dolari pentru a achiziţiona lanţul de cafea Costa în luna august.

    „Cred că oportunitatea a trecut şi Coca-Cola nu îi va mai cumpăra acum. Monster a dat lovitura când a semnat cu ei drept distribuitori, însă există un risc ca produsul Coke Energy să strice parteneriatele existente”, spune Kenneth Shea, analist în cadrul Bloomberg Intelligence.

     

  • Avertisment fără precedent de la unul dintre cei mai mari investitori din lume: Defectele capitalismului pot duce la o revoluţie

    Ray Dalio, miliardarul care a fondat cel mai mare fond de investiţii de tip hedge din lume, atrage atenţia că defectele capitalismului american au generat goluri distructive în educaţie, mobilitate socială, active şi venituri şi spune că acestea ar putea genera o nouă revoluţie, potrivit Bloomberg.

    În cadrul unui nou eseu, co-preşedintele Bridgewater Associates indică spre statisticile care arată că decalajul de venituri şi avere dintre top 40% şi restul de 60% din populaţie va deveni din ce în ce mai mare şi va genera tot mai multe nemulţumiri.

    Spre exemplu, cei aflaţi în grupul cu venituri superioare au în medie o avere de 10 ori mai mare decât ceilalţi. Conform statisticilor din 1980, aceştia aveau o avere de doar 6 ori mai mare.

    Ray Dalio, 69 ani, a mai atras atenţia în trecut asupra inegalităţii şi asupra pericolelor populismului, însă de data aceasta el pune accent pe o economie slăbită şi pe o competitivitate scăzută.

    „Decalajele la nivel de avere, în special acompaniate de decalaje de valoare, duc escaladarea conflictului şi, în cadrul guvernului, se manifestă printr-o formă de populism de stânga şi populism de dreapta şi câteodată în revoluţii de un fel sau altul”, adaugă Dalio.

     

     

  • Bitcoin a depăşit 5.000 de dolari pentru prima dată în ultimele luni după o creştere de 20%

    Bitcoin a crescut marţi la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape cinci luni, iar moneda digitală a tras după ea şi restul pieţei de criptomonede, după ce un cumpărător anonim a declanşat o nouă rundă de frenezie în rândul investitorilor, potrivit Reuters.

    Bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă, a crescut cu circa 20% pe platformele de trading din Asia, spărgând pragul de 5.000 de dolari per monedă pentru prima dată din mijlocul lunii noiembrie până în prezent.

    Astăzi, la ora 13.00, bitcoin se tranzacţiona la 4.971 dolari per monedă, la o capitalizare de piaţă de 87,5 miliarde dolari, în creştere cu 5% în ultimele 24 de ore. În acelaşi timp, Ethereum, a doua cea mai mare monedă digitală din punct de vedere al capitalizării de piaţă se tranzacţiona la 167,5 dolari per monedă, după o creştere de 9,9%, cu o capitalizare totală de 17,6 mld. dolari.

    Cea mai mare creştere din ultimele 24 de ore a fost înregistrată de Bitcoin Cash care a crescut cu 44,5%, ajungând la preţul de 263 dolari per monedă.

    La finalul anului 2017 bitcoin se apropia de pragul de 20.000 de dolari, în vârful unei bule conduse de entuziasmul investitorilor de retail. Însă anul trecut preţurile s-au prăbuşit cu peste 75%, tranzacţionarea fiind dominată de fonduri de investiţii mai mici şi firme care activează acum în domeniul criptomonedelor.

     

  • Investitorii încă mai pot spera: Bitcoin atinge cea mai mare valoare din acest an

    Cea mai puternică monedă digitală la momentul actual a crescut cu 1,6%, la 4.135 de dolari, înregistrând cea mai semnificativă creştere din 24 decembrie.
     
    În 2017 bitcoin s-a apropiat de 20.000 de dolari şi a devenit un fenomen mondial.
     
    Mişcarea ascendentă a dat startul unei noi tendinţe în materie de achiziţii, în conformitate cu Indicatorul de Divergenţă Convergenţă GTI VERA, un instrument utilizat de comercianţii care analizează istoricul preţurilor pentru a prezice direcţiile ulterioare.

  • Investitorii pariază masiv pe volatilitate în Europa pe fondul alegerilor europarlamentare, care sunt bombardate de populism

    Investitorii pariază pe incertitudinea politică şi pe o volatilitate din ce în ce mai ridicată în pieţele de capital din Europa înaintea alegerilor europarlamentare din luna mai, în contextul în care temerile cu privire la populism prin având, potrivit CNBC.

    Unul dintre primele semne cu privire la temerile investitorilor este instrumentul de investiţii VSTOXX – care reflectă sentimentu investiorilor şi aşteptările acestora de creştere a volatilităţii – care a crescut rapid în ultimele săptămâni.

    În timp ce indicele fricii se află la nivelul de 15,68, opţiunile future pe acest pariu arată că în următoarele luni investitorii se aşteaptă la un salt fantastic al volatilităţii.

    Contractele future pe acest indice care expiră în luna mai arată un salt pronunţat, la nivelu de 16.8.

    „Ne aşteptăm la o astfel de evoluţie în jurul lunii mai, când avem alegeri europene şi ne confruntăm încă o dată cu acest val de populism”, spune Edmund Shing, şeful diviziei de acţiuni şi derivate din cadrul BNP Paribas.

     

     

     

  • Listările milenialilor

    Generaţia Millennials a schimbat modul în care funcţionează companiile şi, mai ales, modul în care funcţionează economia, lăsând loc pentru conceptul de sharing economy (modelul unor platforme care facilitează accesul înspre bunuri şi servicii oferite de o comunitate) şi pentru companii precum Uber, Lyft sau Airbnb. Apetitul pentru tot ce înseamnă nou şi diferit aduce potenţialul unor evaluări gigant, iar 2019 ar putea fi anul în care valul de listări ale milenialilor să lovească piaţa.  

    Mai mult, acum, că piaţa IPO-urilor (Initial Public Offering, ofertă publică iniţială sau ofertă de vânzare de acţiuni la bursă, procedura prin care o companie se listează pe bursă – n. red.) s-a redeschis, traderii speră că vor încăpea pe uşă mai multe listări ca niciodată, iar cei optimişti vor ca 2019 să fie un an record pentru ofertele de pe bursă, depăşind chiar şi nivelul legendar din perioada 1999-2000.

    Afinitatea pentru reţele de socializare a determinat chiar şi o companie precum Pinterest – care operează website-ul cu acelaşi nume – să încerce să obţină o capitalizare de piaţă de peste 1 miliard de dolari. Chiar săptămâna trecută, Reuters scria că Pinterest a discutat deja cu giganţii bancari americani Goldman Sachs şi JPMorgan Chase pentru a fi asistată de experţii lor în procedura de listare. Pregătirile pentru IPO-ul Pinterest vin într-un moment în care companiile de social media sunt înconjurate de scandaluri, iar reţelele sociale Twitter şi Facebook sunt luate cu asalt de politicieni care acuză invadarea intimităţii.

    Cu acest sentiment în piaţă, este momentul ca Pinterest să iasă în faţă, încât evoluţia platformei nu a fost încă umbrită de astfel de scandaluri. Compania a crescut rapid în ultimii zece ani: fondată în 2008, platforma a ajuns la 250 de milioane de utilizatori activi lunar în septembrie 2018. Pinterest ar putea obţine circa 1,5 miliarde de dolari prin procedura de IPO, care ar urma să aibă loc în primele şase luni din 2019, potrivit sursei citate. Platforma a fost evaluată la 12 miliarde de dolari în ultima rundă de finanţare, din 2017, şi este doar unul dintre brandurile populare printre mileniali care vor ţinti listări gigant anul acesta.

    Oamenii deschid probabil Pinterest, Facebook sau Twitter în timp ce aşteaptă pe bancheta din spate a Uberului să ajungă la destinaţia dorită. În acelaşi timp, destinaţia dorită de Uber este bursa din New York şi vrea să ajungă acolo cu 10 miliarde de dolari strânşi prin procedura de IPO, potrivit TechCrunch. Uber vrea să strângă această sumă în ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai grandioase listări din istoria Statelor Unite. Procedura ar urma să ridice valoarea gigantului de ride-hailing undeva între 76 de miliarde de dolari – cea mai recentă evaluare pe care a obţinut-o – şi 120 de miliarde de dolari – o sumă gigant vehiculată de bancherii de pe Wall Street, care i-a surprins până şi pe câţiva din investitorii timpurii ai Uber.

    Un nou raport transmis de The Information arată că Uber ar putea avea iniţial o capitalizare de piaţă de 90 miliarde de dolari. Pentru a dezvolta o astfel de estimare, site-ul a analizat o serie de documente trimise de Uber către creditori în anii precedenţi, în care compania proiecta o dublare a veniturilor nete, până la 14,2 miliarde de dolari, în 2019. Uber a depus o cerere confidenţială de listare luna trecută, marcând începutul unei curse între ei şi rivalii de la Lyft, care au depus cererea de listare doar cu câteva ore înainte, potrivit surselor citate de TechCrunch. Fondată în 2009 de Travis Kalanick, Uber a strâns până acum 20 de miliarde de dolari prin mai multe instrumente de finanţare. Cel mai mare acţionar este gigantul SoftBank, însă pe listă se numără şi nume precum Toyota, T. Rowe Price, Fidelity sau TPG Growth.

    Compania de ride-hailing Lyft a reuşit să întreacă rivalii de la Uber în procedura de înscriere pentru IPO. Listarea Lyft va testa interesul investitorilor faţă de companiile care sunt alimentate de apetitul de consum al generaţiei Millennials şi faţă de companiile din segmentul de ride-hailing. Cu toate acestea, listarea va fi o provocare în contextul în care compania nu a devenit încă profitabilă, iar viitorul operaţional este incert în ceea ce priveşte dezvoltarea maşinilor autonome.

    Cu sediul în San Francisco şi cu cea mai recentă evaluare în jurul sumei de 15 miliarde de dolari după o rundă privată de finanţare, Lyft nu a anunţat încă numărul de acţiuni pe care le va vinde sau valoarea la care se vor situa acţiunile, iar acestea nu au fost menţionate încă nici în cererea depusă la SEC (Securities and Exchange Commission), autoritatea de supraveghere financiară din Statele Unite. Lyft s-ar putea lista chiar şi în primul trimestru din 2019, bazându-ne pe viteza cu care SEC revizuieşte aceste cereri, potrivit surselor citate de Reuters. Mai mult, capitalizarea de piaţă cu care va debuta Lyft ar putea fi cuprinsă între 20 de miliarde de dolari şi 30 de miliarde de dolari. Serviciul de ride-hailing a fost înfiinţat în 2012 de antreprenorii John Zimmer şi Logan Green şi a strâns finanţări de aproape 5 miliarde de dolari de la investitori. În timp ce continuă să crească într-un ritm mai rapid decât rivalii de la Uber, compania pierde şi bani între timp.

    Airbnb şi Slack sunt două companii care au devenit giganţi tot datorită trendurilor de consum urmate de generaţia Millennials. Acestea încearcă acum IPO-uri prin listări directe, ceea ce înseamnă că toată lumea va avea acces la acţiunile lor încă din prima zi, nu doar investitorii instituţionali.

    Exact cum a reuşit Spotify anul trecut. Când reprezentanţii serviciului de muzică streaming au decis să îşi vândă acţiunile printr-o listare directă către oameni obişnuiţi în loc să înceapă cu prietenii lor bancheri, au ridicat o discuţie fierbinte cu privire la relaţiile dintre Silicon Valley şi Wall Street. „Piaţa de IPO-uri din SUA este defectă”, a declarat anul trecut Barry McCarthy, CFO-ul Spotify, citat de Recode. „Încercaţi o listare directă, cum am făcut noi cu Spotify.” Când s-a listat pe bursă în luna aprilie, abordarea Spotify a fost una menită să reducă impactul pe care îl pot avea băncile de investiţii asupra start-up-urilor pe piaţa de capital. În loc să vândă acţiuni către investitori instituţionali pentru a seta preţul acţiunilor cu o zi înainte ca acestea să se tranzacţioneze în masă către toată lumea, procedura de listare directă a Spotify a permis ca preţul acţiunilor să fie „descoperit” în mod natural, în ziua listării, prin volumul celor care au vândut şi celor care au cumpărat.
    O companie care încearcă listarea directă nu creează sau vinde acţiuni noi, deci nu strânge bani prin această procedură – sunt doar acţionarii preexistenţi care vând acţiunile lor – ceea ce înseamnă că listarea directă este o abordare posibilă pentru cei care nu încearcă neapărat să strângă capital prin IPO.

    Airbnb împărtăşeşte dorinţa Spotify de a reduce rolul bancherilor în listări. Compania şi angajaţii săi au urmărit atent listarea platformei de streaming, iar sursele citate susţin că Airbnb consideră tot o listare directă. Potrivit Recode, Brian Chesky, CEO-ul Airbnb, s-a întâlnit de mai multe ori în ultimele luni cu Daniel Ek, CEO-ul Spotify, pentru a discuta modul în care Airbnb poate parcurge o procedură similară. Airbnb a fost evaluată la 30 miliarde de dolari, iar listarea companiei de sharing ar fi încă o victorie în dreptul trendurilor de consum din generaţia Millennials, care au acaparat piaţa. Cu toate acestea, pentru ca listările milenialilor să aibă loc în piaţă, multe lucruri trebuie să meargă perfect. Guvernul american nu trebuie să se mai blocheze, condiţiile de piaţă trebuie să rămână favorabile, volatilitatea trebuie să se domolească, dar, cel mai important, investitorii trebuie să îşi păstreze apetitul pentru IPO-uri. 

    Anul IPO-urilor
    Renaissance Capital, care oferă consultanţă pentru investitorii instituţionali în achiziţia de IPO-uri şi care gestionează un ETF (exchange traded fund) al IPO-urilor, susţine că cel puţin 226 de companii private vor să se listeze anul acesta la nivel global, cu o valoare combinată de cel puţin 697 de miliarde de dolari. „Listările de anul acesta ar putea depăşi orice volum înregistrat vreodată în SUA”, spune Kathleen Smith de la Renaissance, citată de CNBC. Nivelul ar fi mult mai mare decât cel înregistrat în 1999-2000, perioadă care a reprezentat maximul bulei dot-com. În 1999 au fost IPO-uri de 93 de miliarde de dolari, iar în 2000, de 97 de miliarde de dolari, potrivit Renaissance Capital. De atunci, piaţa IPO-urilor nu s-a mai apropiat de 100 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte capitalul strâns. În 2014 nivelul a fost unul ridicat, de 85 de miliarde de dolari, însă 22 de miliarde de dolari dintre aceştia au provenit din listarea gigantului chinez din comerţul online, Alibaba. Printre listările mari, Renaissance Capital se aşteaptă ca General Electric Health Care să caute o evaluare de 65 de miliarde de dolari, WeWork, de 47 de miliarde de dolari, iar Palantir, de 47 de miliarde de dolari.

  • Cum ia naştere un fond de investiţii?

    Povestea GapMinder a început să prindă contur încă din 2016, când Dan Mihăescu, un manager cu experienţă în domeniul M&A (mergers and acquisitions) şi în mediul corporate, în multinaţionale precum Microsoft şi UPC, împreună cu Sergiu Roşca, antreprenor şi avocat de profesie, au realizat că pot ajuta mai mult ecosistemul local de start-up-uri decât din postura de angel investors, piaţa din România având nevoie de un fond de investiţii care să aibă impact la scară mai largă.

    „Am realizat că ne trebuie o dimensiune mult mai mare decât cea a unor angel investors pentru a putea ajunge la proiectele pe care ni le doream foarte tare şi unde expertiza noastră putea fi folosită la maximum. În decembrie 2016, a apărut un apel de proiecte lansat de EIF (European Investment Found – n. red.) şi atunci am format o echipă mai largă cu care să putem acoperi bine toate etapele din managmentul unui fond de dimensiune medie, sub 50 de milioane de euro, care include şi un bucket de accelerare. De la «deal sourcing» până la managementul portofoliului, runde de tip follow-on şi exituri şi, bineînţeles, operarea fondului”, a explicat Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder Venture Capital.

    Pentru a forma echipa necesară, cei doi s-au orientat către specialişti cu experienţă cu care lucraseră în trecut, cooptându-i astfel pe Alexandru Ruff, Cristi Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor.

    „Cu Alexandru Ruff şi Cristi Dascălu lucrasem în trecut în acceleratoarele RICAP şi Sprintpoint. Cu Inti Paolucci ne cunoşteam din INSEAD Alumni Association şi ne intersectasem în proiecte de M&A. Cu Cosmin Ochişor ne cunoşteam bine din lumea start-up-urilor, el având un rol în T-Venture ce acoperea CEE, inclusiv România”, a punctat el.

    Astfel, Dan Mihăescu şi Sergiu Roşca au format echipa şi au răspuns la apel în februarie 2017, reuşind să atragă prima strângere de fonduri, în valoare totală de 26 milioane euro, în decembrie 2017. Suma a fost obţinută în mare parte prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, în regim de cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dar şi de la investitori privaţi. Fondul GapMinder este înregistrat de la finalul lunii decembrie în Olanda – GapMinder Venture Partners BV, în România entitatea juridică înregistrată fiind GapMinder Investor Advisors SRL, din acţionariatul acesteia făcând parte toţi cei şase membri ai echipei – Sergiu Roşca şi Dan Mihăescu cu o participaţie de 29% fiecare, Alexandru Ruff cu 20%, iar Cristian Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor cu câte 7%.

    Principalele provocări cu care s-au confruntat cei şase parteneri ai fondului GapMinder au fost definirea strategiei, iar apoi atragerea de investitori.

    „Cel mai mult timp l-am alocat pentru definirea strategiei de investiţii, stabilirea a ceea ce NU vrem să facem, şi apoi pentru validarea acesteia prin construirea şi analiza unui număr semnificativ de proiecte. A doua provocare a fost să atragem investitori într-o clasă de capital de risc şi într-un fond cu focus principal pe o zonă geografică ce nu este uşor de digerat de către investitorii din afara României”, a explicat Dan Mihăescu.

    Până acum, în decurs de un an, fondul GapMinder a finanţat cinci start-up-uri locale – SmartDreamers, Fintech OS, TypingDNA, Sypher şi Paybilla – cu 4 milioane de euro în total, după ce a scanat 100 de companii. La această sumă se adaugă şi o investiţie agregată de 700.000 euro, realizată pentru 18 companii selectate în cadrul programului de accelerare Techcelerator.

    „Ecosistemul local este la început încă. Noi am scanat anul trecut aproximativ 100 de start-up-uri care căutau finanţări de tip seed şi serie A, precum şi 320 start-up-uri care erau mai potrivite pentru finanţări de tip accelerare / pre-seed”, a subliniat el. 

    Fondul de investiţii susţine programul de accelerare Techcelerator, prin intermediul căruia a organizat până acum trei runde de finanţare pentru start-up-uri locale. Acceleratorul vizează companii aflate în faza Minimum Viable Product (MVP) din domenii precum fintech, securitate cibernetică, medtech, soluţii pentru transformare digitală, inclusiv aplicaţii din zonele blockchain, inteligenţă artificială (AI) sau machine learning (ML). Structura echipei, impactul pe piaţă, împreună cu tehnologia utilizată şi gradul de maturitate al produsului reprezintă alţi factori importanţi în procesul de evaluare.

     „Odată cu creşterea vizibilităţii Techcelerator, acceleratorul pe care noi îl susţinem, am observat că tot mai mulţi angel investors au devenit interesaţi să facă investiţii alături de noi. Astfel, sunt foarte mulţi angel investors, unii foarte vizibili, alţii mai puţin cunoscuţi, care vin către noi cu proiecte viabile şi care beneficiază nu numai de faptul că investiţiile sunt mai mari acolo unde intră şi ei, dar şi termenii în care se fac aceste investiţii sunt uniformi şi sunt termenii fondului”, a precizat Dan Mihăescu.

    În primul an de activitate, GapMinder a investit între 25.000 şi 150.000 de euro per companie în cele 18 start-up-uri selectate în cadrul Techcelerator anul trecut.

    „Cele aflate în faza de accelerare sunt companii mult mai tinere care învaţă şi ele foarte mult şi în paralel îşi definesc direcţia şi undeva după ce ajungem să investim în ele mai multe luni, chiar şi 150.000-200.000 de euro, dintre ei selectăm campionii în care vom investi cealaltă parte din fond, partea de seed şi serie A”, a punctat el, adăugând faptul că fondul de investiţii şi-a extins scopul şi către verticale sau industrii care pot avea succes regional, unele putând fi legate de fintech, iar altele de property tech.

    „Când îţi propui ceva şi eşti foarte concentrat, o să-i faci mult mai bine şi noi asta am vrut să facem cu trackurile din accelerare.” Un punct slab de anul trecut a fost însă nivelul scăzut de înţelegere a antreprenorilor din start-up-uri privind modul cum funcţionează relaţia cu un fond de investiţii cu capital de risc – venture capital (VC).

    „Aici sunt multe de îmbunătăţit în 2019. Este o componentă de educare şi formare a pieţei asupra căreia noi vom continua să ne concentrăm în acest an. În 2018 a trebuit să educăm foarte multe start-up-uri despre cum trebuie să interacţioneze cu un fond de investiţii, cum arată documentele care se semnează cu un fond şamd. Acum, în 2019, apar şi alte fonduri şi ele vor avea indirect acest efect – vor educa multe start-up-uri cum să-şi facă businessul mai bine, cum să interacţioneze cu un fond, cum arată documentele tipice de investiţii şi per ansamblu vom avea cu toţii o viaţă mai uşoară dacă lucrurile acestea sunt înţelese. Faptul că apar fonduri noi care sunt concentrate pe România este foarte bun pentru ecosistem.”

    Generaţia actuală de antreprenori din România începe să prindă curaj

    Mentalitatea din România, precum şi în general cea din Europa, este conservatoare în ceea ce priveşte antreprenoriatul, în condiţiile în care oamenii au dificultăţi în a-şi porni un business de teama eşecului, care la noi este penalizat, nefiind considerat o experienţă, o lecţie din care să extragă ce a fost bun şi ce a fost rău pentru a aplica la următoarea idee de afaceri.

    „Am descoperit că toată generaţia aceasta este într-o tranziţie culturală. Nu este niciun secret că în Europa eşecurile sunt penalizate, dar noi vedem acum o generaţie care începe să prindă curaj, şi acesta este în parte rolul nostru. Parte din rolul nostru este să le dăm curaj, să încerce lucruri mari. Pe unele dintre start-up-uri chiar le provocăm: dacă ei caută să obţină 500.000 de euro – şi aceasta este o discuţie reală – noi îi întrebăm: «Dacă ai primi acum 1,5 milioane de euro, ce ai face şi unde ai ajunge cu ei?». Îi provocăm permanent – noi trebuie să le dăm mult mai mult curaj”, a afirmat Dan Mihăescu, adăugând că acum rolul fondurilor de investiţii se schimbă la nivel global. „Rolul lor este de a le da curaj start-up-urilor, de a îi ajuta, de a a-ţi sufleca mânecile alături de ei şi de a identifica problemele pe care le au. Activitatea e mai puţin concentrată pe finanţare, pe structurarea financiară. Ca atare, rolul fondurilor se schimbă la nivel global, intervenind şi specializarea pe diferite domenii.”

    Fondatorul GapMinder este de părere că în următorii 2-3 ani toate fondurile care vor exista atunci pe piaţă vor avea un grad mai mare de specializare. „La noi este clar că ne uităm la proiecte care sunt deep tech, care au tehnologii precum inteligenţa artificială, machine learning, RPA, lucruri de acest tip. Şi care vor să scaleze din prima global. Dar celelalte fonduri care vor apărea este clar că nu vor putea să meargă exact pe aceleaşi drum, fiecare va încerca să se diferenţieze. Asta înseamnă că şi mai multe start-up-uri vor avea oportunităţi să fie finanţate.”

    Pe lângă educarea start-up-urilor în ceea ce înseamnă relaţia cu un fond de investiţii şi încurajarea lor, fondul de investiţii a trebuit să înveţe antreprenorii locali şi cum să interacţionize între ei şi să aibă încredere unii în alţii. „Oamenii aceia sunt parteneri într-o companie şi sunt într-o relaţie – ca într-o căsătorie de câţiva ani, după care venim şi noi. E o «relaţie» ciudată cu multe părţi implicate, unii vorbesc mai tare, unii vorbesc mai încet (…) . Am învăţat foarte mulţi oameni de genul acesta să interacţioneze între ei şi să se gândească bine ce vor să facă – dacă stai şi te gândeşti, noi le oferim celor în care investim o şansă enormă.”

    Totodată, partenerii GapMinder au fost surprinşi de faptul că mulţi dintre antreprenorii cu care au intrat în contact sunt mult mai maturi şi mai versaţi decât se aşteptau, precum şi de faptul că foarte mulţi lideri ai start-up-urilor sunt de sex feminin.

    „Dacă ne uităm la companiile în care noi am investit în accelerator, se observă că foarte multe au echipa de management formată din femei. Am fost surprinşi să vedem atâtea start-up-uri conduse de femei. Cultural se pare că noi, ca români, suntem foarte toleranţi.”

    Anul acesta, precum şi în 2020, fondul GapMinder are în plan să păstreze acelaşi ritm pentru realizarea investiţiilor şi să finanţeze suplimentar prin runde de tip follow-on companiile campioane care pot scala businessul în afara României.

    „În programul de accelerare probabil că anul acesta vom vedea din nou 300-400 de companii noi şi cred că vom ajunge în zona aceea de 8 milioane de euro finanţări în partea de seed, poate chiar mai mult, pentru că proiectele de succes evoluează foarte repede şi au nevoie de finanţare, au nevoie de acel «combustibil pentru rachete», ei au nevoie repede de combustibil şi consumă repede ca orice rachetă“.

    În prezent, partenerii GapMinder se află în discuţii cu investitori pentru a atrage capital nou, ţinta fiind ca la jumătatea anului volumul total al fondurilor să ajungă la 40 de milioane de euro. Cei şase parteneri au adus deja investitori noi în fond, suma iniţială de 26 de milioane de euro ajungând acum la aproape 35 de milioane de euro.

    Cine sunt cei doi fondatori care au pus bazele GapMinder?

    CV Dan Mihăescu

    Dan Mihăescu şi-a început cariera în domeniul telecom şi al consultanţei de business încă din 1995, când a fost senior project manager în cadrul Logic Telecom SA, iar ulterior, în perioada iulie 1997 – octombrie 1997, a fost consultant senior în telecom în cadrul INTRADOS International Management Group (companie de consultanţă care a participat în diverse programe USAID şi USTDA în România). Din ianuarie 1998 şi până în ianuarie 2002 a lucrat în cadrul GTS România, întâi pe poziţia de consultant senior pe dezvoltare de business, timp de un an, preluând apoi funcţia de country manager. Între februarie 2002 şi ianuarie 2003 a fost country manager pentru România în cadrul KpnQwest, după care s-a întors la GTS pe poziţia de CEO, pe care a ocupat-o până în noiembrie 2011. Din mai 2012 şi până în iulie 2015 el s-a ocupat de partea de M&A (mergers and acquisitions) în cadrul UPC România. Între timp, în noiembrie 2013, Dan Mihăescu a devenit lead şi cofondator pentru INSEAD Alumni Romania Start-up & Investment Club, poziţie pe care o ocupă şi în prezent. După ce a plecat din cadrul UPC România, el s-a alăturat echipei Microsoft România pe poziţia de DX lead / director de tehnologie şi dezvoltare. Apoi în octombrie 2016 a pus bazele GapMinder Advisors alături de Sergiu Roşca, iar din decembrie 2017 este partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners.

    CV Sergiu Roşca

    În ianuarie 2002 a pus bazele propriei case de avocatură, Roşca Law Office, unde încă activează, iar în 2016 i s-a alăturat lui Dan Mihăescu în proiectul GapMinder, fiind managing partner în cadrul GapMinder Advisors şi apoi partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners din decembrie 2017 şi până în prezent. 

  • Digi a atras joi de la investitori peste 200 de milioane de euro prin obligaţiuni, aproape dublu faţă de cât şi-a propus iniţial

    Compania anticipează ca decontarea obligaţiunilor suplimentare va fi realizată la data de 12 februarie 2019.
     
    Digi Communications a informat, miercuri, să le oferă investitorilor un număr suplimentar de obligaţiuni senioare garantate de 125 de milioane de euro, la o dobândă de 5%, cu scadenţă în 2023, pe lângă cele emise în ultimii trei ani.
     
    „Obligaţiunile Suplimentare vor avea un randament la maturitate de 4,578%, iar veniturile brute din cadrul Ofertei vor fi de 203.500.000 euro plus dobândă capitalizată de la (inclusiv) 15 octombrie 2018 (ultima dată când a fost achitată dobânda cu privire la Obligaţiunile Iniţiale) până la 12 februarie 2019 (data plăţii)”, au menţionat reprezentanţii Digi, în anunţul de vineri.