BusinessMagazin

Tag: investitii straine

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 3,1 miliarde de euro la 9 luni, în creştere cu 11,2%

    Banca Naţională a României (BNR) anunţă că investiţiile străine directe în România în valoare de 3,143 miliarde euro în primele nouă luni din acest an, au crescut cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,14 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,75 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 393 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Anul trecut, investiţiile străine directe în România au însumat 3,4 miliarde de euro.

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 2,7 miliarde de euro la 8 luni (+19,2%), datoria externă scade

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,74 miliarde de euro în primele opt luni din acest an (în creştere cu 19,2% faţă de acelaşi interval din 2015), iar datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro, transmite vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Participaţiile străine la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,37 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 de milioane de euro.

    „În perioada ianuarie-august 2016, datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro. În structură, datoria publică a crescut cu 1,19 miliarde de euro, în timp ce datoria negarantată public a scăzut cu 1,21 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 325 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 70,16 miliarde de euro la 31 august 2016 (77,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2015. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2016 nivelul de 19,92 miliarde de euro (22,1% din total datorie externă), în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2015.

    Potrivit BNR, în perioada ianuarie-august 2016 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,11 miliarde de euro, comparativ cu 939 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2015. În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,33 miliarde de euro, respectiv cu 80 de milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 268 de milioane de euro, iar balanţa serviciilor – un excedent majorat cu 510 milioane de euro.

  • Studiu EY: Investiţiile străine directe în Europa au ajuns la un maxim istoric în 2015

    Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au atins un maxim istoric, cu un număr de 5.083 de proiecte ISD în 2015 (o creştere anuală de 14%), generând 217.666 de noi locuri de muncă (şi o creştere de 17%), conform studiului EY: European attractiveness survey 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, burnout: Actualul model de creştere s-a epuizat şi nu există un altul

    În 1996-2000 România avea un PIB anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari/euro, cu exporturi anuale de 8-10 miliarde de dolari/euro. Din 1996, odată cu schimbarea puterii, au început să intre timid investiţiile străine prin procesele de privatizare, iar acceptul informal de aderare a României la Uniunea Europeană de la Copenhaga din 1999-2000 a dus la accelerarea acestor investiţii străine până în 2008. Într-un deceniu, România a crescut de patru ori la nivelul PIB-ului şi de cinci – şase ori la nivelul exporturilor. Dar şi cu datorii externe, stat şi privat, de aproape 100 de miliarde de euro.

    Modelul de creştere economică a fost: deschiderea economiei pentru multinaţionale, forţă de muncă ieftină şi bine pregătită, deschiderea pieţelor de consum, deschiderea sistemului bancar, liberalizarea contului de capital, ceea ce a atras miliarde de euro în România, scăderea inflaţiei şi a dobânzilor, stabilitatea preţurilor, privatizarea utilităţilor, liberalizarea treptată a preţurilor administrate etc.

    Cu investiţii străine de aproape 70 mld. euro, România a înregistrat o creştere economică accelerată până în 2008, ceea ce a atras noi locuri de muncă mai bine plătite în multinaţionale, apoi creşteri salariale în celelalte companii şi mai ales majorări salariale la stat.

    După 1990, România s-a trezit fără bani şi fără valută, cu acces închis pe pieţele financiare internaţionale şi de aceea au urmat două decenii în care cuvântul de ordine a fost: avem nevoie de banii investitorilor străini, de banii băncilor străine, de banii instituţiilor internaţionale – FMI, Banca Mondială, BERD, BEI. Acest model a funcţionat până în criză şi chiar în timpul ei, dacă ne referim la faptul că FMI şi Banca Mondială au salvat România şi sistemul bancar cu un împrumut peste noapte de aproape 20 mld. euro.

    Problema este că acest model începe să se epuizeze, iar datele arată acest lucru: investiţiile străine s-au redus considerabil, multinaţionalele care s-au instalat pe piaţă încep să-şi repatrieze banii investiţi fie prin dividende, fie prin rambursarea împru­muturilor către firma-mamă (creditele intragrup), băncile străine au dat înapoi 13 mld. euro către băncile-mamă în opt ani (Document BNR: Băncile străine au retras 13 mld. euro din România. Finanţarea băncilor străine de la centru a fost înlocuită cu banii românilor economisiţi în criză), adică din decembrie 2008, aceste linii de finanţare externe fiind înlocuite cu banii românilor, atraşi prin depozite ban­care.

    Creditele pe termen lung au scăzut. Salariile mici şi forţa de muncă bine calificată, atuuri ale anilor ‘90 şi 2000, au fost înlocuite cu salarii mai mari şi forţă de muncă mai slab calificată, ceea ce începe să-i nemulţumească pe investitori. Mai mult decât atât, forţa de muncă a României s-a epuizat, odată ce 3-4 milioane de români muncesc în afară, punându-se în discuţie necesitatea de a importa forţă de muncă din altă parte.

    Creditele corporate cu scadenţa mai mare de 5 ani, mai puţine decât în 2011. România are nevoie de un nou Pact Viena pentru creditele de investiţii pe termen lung acordate de bănci

    În aceste condiţii, alte investiţii străine nu vor mai veni, ci doar cele punctuale (Ghetoizarea României. Viitoarele investiţii vor veni tot în zonele unde există infrastructură. „Salvarea regiunilor sărace nu se poate face fără o intervenţie masivă a guvernului pentru următorii 10 – 20 de ani.“), care vizează extinderea unor operaţiuni actuale ale unor companii deja prezente pe piaţa românească, în cel mai bun caz. Consolidarea pieţelor este cuvântul de ordine în multinaţionale. Aceasta este situaţia.

    Din păcate, România nu are alt model de creştere economică pentru că nu şi l-a construit în anii de boom şi nici de criză. Având finanţare fie de la FMI, fie de la băncile străine – pe care le-au strâns cu uşa în criză să cumpere titluri de stat şi să finanţeze cheltuielile guvernului -, cei aflaţi la putere nu s-au gândit să construiască altceva.

    Modelul unei creşteri economice bazate pe antreprenorii locali, ca în Polonia, pe investiţii interne are limite. Noile afaceri sunt puţin încurajate de stat, iar antreprenorii români care au apucat să-şi facă afaceri în ultimele două decenii oscilează acum între teama de viitor, de Fisc, DNA şi vânzarea a ceea ce au construit, ca să scape de toate problemele. De noi investiţii, de noi angajări, aproape că nu se pune problema.

    Modelul de creştere economică bazat pe investiţiile statului în infrastructură este la pământ. Nu are cine să facă proiecte şi cine să le administreze. Bani sunt, dar forma instituţională de execuţie a dispărut, fie este coruptă, fie este incompetentă. Statul, cel mai mare investitor în economie, nu poate începe şi nici executa proiecte de utilitate publică în aproape niciun domeniu.

    Modelul de creştere economică bazat pe reduceri de taxe şi creşteri de salarii la stat care să antreneze creşterea consumului în toată economia se epuizează şi el, ultimele gloanţe fiind trase în acest an. Guvernul nu mai are cum să impulsioneze economia prin măsuri fiscale.

    În aceste condiţii, de unde vor veni următoarele creşteri economice, pentru că România pare să ardă intern?

  • România, burnout: Actualul model de creştere s-a epuizat şi nu există un altul

    În 1996-2000 România avea un PIB anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari/euro, cu exporturi anuale de 8-10 miliarde de dolari/euro. Din 1996, odată cu schimbarea puterii, au început să intre timid investiţiile străine prin procesele de privatizare, iar acceptul informal de aderare a României la Uniunea Europeană de la Copenhaga din 1999-2000 a dus la accelerarea acestor investiţii străine până în 2008. Într-un deceniu, România a crescut de patru ori la nivelul PIB-ului şi de cinci – şase ori la nivelul exporturilor. Dar şi cu datorii externe, stat şi privat, de aproape 100 de miliarde de euro.

    Modelul de creştere economică a fost: deschiderea economiei pentru multinaţionale, forţă de muncă ieftină şi bine pregătită, deschiderea pieţelor de consum, deschiderea sistemului bancar, liberalizarea contului de capital, ceea ce a atras miliarde de euro în România, scăderea inflaţiei şi a dobânzilor, stabilitatea preţurilor, privatizarea utilităţilor, liberalizarea treptată a preţurilor administrate etc.

    Cu investiţii străine de aproape 70 mld. euro, România a înregistrat o creştere economică accelerată până în 2008, ceea ce a atras noi locuri de muncă mai bine plătite în multinaţionale, apoi creşteri salariale în celelalte companii şi mai ales majorări salariale la stat.

    După 1990, România s-a trezit fără bani şi fără valută, cu acces închis pe pieţele financiare internaţionale şi de aceea au urmat două decenii în care cuvântul de ordine a fost: avem nevoie de banii investitorilor străini, de banii băncilor străine, de banii instituţiilor internaţionale – FMI, Banca Mondială, BERD, BEI. Acest model a funcţionat până în criză şi chiar în timpul ei, dacă ne referim la faptul că FMI şi Banca Mondială au salvat România şi sistemul bancar cu un împrumut peste noapte de aproape 20 mld. euro.

    Problema este că acest model începe să se epuizeze, iar datele arată acest lucru: investiţiile străine s-au redus considerabil, multinaţionalele care s-au instalat pe piaţă încep să-şi repatrieze banii investiţi fie prin dividende, fie prin rambursarea împru­muturilor către firma-mamă (creditele intragrup), băncile străine au dat înapoi 13 mld. euro către băncile-mamă în opt ani (Document BNR: Băncile străine au retras 13 mld. euro din România. Finanţarea băncilor străine de la centru a fost înlocuită cu banii românilor economisiţi în criză), adică din decembrie 2008, aceste linii de finanţare externe fiind înlocuite cu banii românilor, atraşi prin depozite ban­care.

    Creditele pe termen lung au scăzut. Salariile mici şi forţa de muncă bine calificată, atuuri ale anilor ‘90 şi 2000, au fost înlocuite cu salarii mai mari şi forţă de muncă mai slab calificată, ceea ce începe să-i nemulţumească pe investitori. Mai mult decât atât, forţa de muncă a României s-a epuizat, odată ce 3-4 milioane de români muncesc în afară, punându-se în discuţie necesitatea de a importa forţă de muncă din altă parte.

    Creditele corporate cu scadenţa mai mare de 5 ani, mai puţine decât în 2011. România are nevoie de un nou Pact Viena pentru creditele de investiţii pe termen lung acordate de bănci

    În aceste condiţii, alte investiţii străine nu vor mai veni, ci doar cele punctuale (Ghetoizarea României. Viitoarele investiţii vor veni tot în zonele unde există infrastructură. „Salvarea regiunilor sărace nu se poate face fără o intervenţie masivă a guvernului pentru următorii 10 – 20 de ani.“), care vizează extinderea unor operaţiuni actuale ale unor companii deja prezente pe piaţa românească, în cel mai bun caz. Consolidarea pieţelor este cuvântul de ordine în multinaţionale. Aceasta este situaţia.

    Din păcate, România nu are alt model de creştere economică pentru că nu şi l-a construit în anii de boom şi nici de criză. Având finanţare fie de la FMI, fie de la băncile străine – pe care le-au strâns cu uşa în criză să cumpere titluri de stat şi să finanţeze cheltuielile guvernului -, cei aflaţi la putere nu s-au gândit să construiască altceva.

    Modelul unei creşteri economice bazate pe antreprenorii locali, ca în Polonia, pe investiţii interne are limite. Noile afaceri sunt puţin încurajate de stat, iar antreprenorii români care au apucat să-şi facă afaceri în ultimele două decenii oscilează acum între teama de viitor, de Fisc, DNA şi vânzarea a ceea ce au construit, ca să scape de toate problemele. De noi investiţii, de noi angajări, aproape că nu se pune problema.

    Modelul de creştere economică bazat pe investiţiile statului în infrastructură este la pământ. Nu are cine să facă proiecte şi cine să le administreze. Bani sunt, dar forma instituţională de execuţie a dispărut, fie este coruptă, fie este incompetentă. Statul, cel mai mare investitor în economie, nu poate începe şi nici executa proiecte de utilitate publică în aproape niciun domeniu.

    Modelul de creştere economică bazat pe reduceri de taxe şi creşteri de salarii la stat care să antreneze creşterea consumului în toată economia se epuizează şi el, ultimele gloanţe fiind trase în acest an. Guvernul nu mai are cum să impulsioneze economia prin măsuri fiscale.

    În aceste condiţii, de unde vor veni următoarele creşteri economice, pentru că România pare să ardă intern?

  • Guvernul Cioloş desfiinţează Departamentul de Investiţii Străine. Topul ţărilor cu cele mai mari investiţii în România

    Ministerul Economiei, Comerţu­lui şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri se va reorganiza şi va prelua atribuţiile, personalul şi patrimoniul Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, care se va desfiinţa.

    Aceasta este ultima decizie din lungul şir al mutărilor Departamentului pentru Investitorii Străini între insti­tu­ţi­ile şi ministerele înfiinţate şi desfinţate în ultimii cini ani.

    „În prezent promovarea comerţului exterior şi a investiţiilor străine ale României se efectuează prin instituţii diferite, motiv pentru care aceste activităţi nu au o abordare unitară care să permită fructificarea potenţialului economic al României“, arată un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului Economiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Investiţiile imobiliare în regiunea Europei Centrale şi de Est au ajuns anul trecut la 9,9 miliarde de euro

    Investitiiile in tarile din Europa Centrala si de Est (excluzand Rusia) au crescut cu 25% in 2015, comparativ cu anul precedent si au atins cifra de 9, 9 miliarde euro. Daca cresterea anuala era asteptata, performantele generale depasesc previziunile si contureaza un tablou cu o destindere semnificativa a pietelor din regiune, arata raportul CBRE care analizeaza investitiile imobiliare in Europa Centrala si de Est.

    Investititiile straine au continuat sa fie dominante in regiune, fondurile de investitii americane inregistrand achizitii insemnate de portofoliu, in valoare totala de 160 de milioane de euro. Investitiile Statelor Unite in Europa Centrala si de Est reprezinta 30% din total, fata de 23% in 2014, fondurile americane investind in toate tarile regiunii, ca si in Letonia. Reintrarea pe aceste piete a unor fonduri de investitii ca Morgan Stanley si Goldman Sachs indica o crestere a increderii investitorilor in Europa Centrala si de Est.

    Germania a fost al doilea cel mai mare investitor, cu 23% din totalul investitiilor in regiune, fata de doar 12% in 2014. Prezenta Germaniei in top se datoreaza in parte si activitatii investitionale a Union Investment, cel mai important investitor german in regiune. Nivelul ridicat al investitiilor in 2015 a avut impact asupra randamentelor investitionale (yields), impingandu-le la niveluri inferioare. Diferentele inter-regionale in materie de preturi au un potential insemnat de reasezare. In timp ce anumite piete si sectoare au atins deja niveluri ale yields-urilor  inregistrare in ciclurile economice de varf (in special, Cehia si Polonia) alte tari au inca potential de crestere. Tranzactiile investitionale pentru proprietati nu arata semne de incetinire a cresterii, CBRE considera ca anumite piete nationale yields-urile pot depasi nivelurile  inregistrate in 2007.

    In timp ce previziunile pentru 2016 indica o tendinta pozitiva, un factor potential de diminuare a cresterii volumului de investitii ar putea fi prezenta relativ scazuta a produselor foarte atractive pentru investitii. Dezvoltarile de spatii de birouri din Varsovia si Bucuresti sunt la un nivel record, ceea ce va duce la o crestere a interesului dezvoltatorilor si al chiriasilor in a actiona pe aceste piete.

    “Volumele importante de investitii in regiune sunt rezultatul activitatii investitorilor americani si germani care au cautat sa valorifice nivelurile relativ inalte ale yields-urilor si stocurilor importante de pe piata. In 2016 ne asteptam la o continuare a investitiilor, dat fiind ca piata este pregatita sa inregistreze cresteri economice importante in Europa Centrala si de Est, care are randamente investitionale mai inalte comparativ cu Europa Occidentala si unde exista un interes activ al bancilor in a finanta investitiile din regiune. De asemenea, expansiunea puternica a vanzarilor din retail raportata in toata Europa Centrala si de Est va mentine un interes crescut al investitorilor. Ne asteptam de asemenea la o crestere a prezentei investitorilor din Asia in regiune si la o diversificare a profilului acestora”, a comentat Gijs Klomp, head of CEE Investment Properties.

     

     

  • Cine şi de ce a investit în România? Investiţiile străine ca barometru al atractivităţii mediului de afaceri

    Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Sunt corelate cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor PIB-ul. Investiţiile străine directe (ISD) în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei.

    Volumul ISD‑urilor a crescut în salturi înainte de criza financiară, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. 10 miliarde de de euro au ajuns în România în ultimii şase ani, soldul sumelor aduse de investitorii străini în România reuşind să treacă anul trecut de pragul de 60 miliarde de euro.

    Olanda, Austria şi Germania s-au menţinut în ultimii şase ani pe podium în topul ţărilor care au cele mai mari investiţii străine directe în România, cu o pondere cumulată de peste 50% din total. Franţa, care se plasase din 2009 până în 2013 pe locul al patrulea după procentul deţinut în soldul investiţiilor străine, a coborât o poziţie, cedând locul Ciprului. Singura prezenţă nouă în top 10 este Marea Britanie, care ocupa anul trecut locul 10, în timp ce Ungaria a ieşit din acest clasament. Anul trecut, Olanda avea 23,6% din soldul ISD, Austria 16%, Germania 12,4%, Cipru 7,1% şi Franţa 6,8%, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Germania şi Franţa sunt pe podium şi în topul principalelor ţări partenere la export ale României.

    În 2014 s-a înregistrat o creştere cu 6,3 miliarde de euro a soldului investiţiilor provenind din Olanda, Austria şi Germania, faţă de anul de referinţă 2008.

    Cumulat, ţările din top 10 au avut în perioada 2008-2014 o pondere de peste 80% în soldul total al investiţiilor străine. Creşterea soldului investiţiilor din ţările din top 10 în anii 2008-2014 a fost de 7,7 miliarde de euro.

    La finele anului trecut, soldul investiţiilor străine directe a ajuns la 60,2 miliarde de euro (cu circa 10 miliarde de euro peste 2008), dintre care 43,2 miliarde de euro (72%) au fost participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit şi 16,9 miliarde de euro a fost creditul net primit de la investitorii străini. Repartizarea soldului ISD pe ţări a fost realizată în funcţie de ţara de rezidenţă a deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% din capitalul social al unei întreprinderi investiţie străină directă din România, potrivit raportului pentru 2014 privind ISD, publicat de BNR.

    Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, din punctul de vedere al orientării pe ramuri economice, cu aproape 50% din totalul ISD. Investiţiile au vizat până la finalul anului 2014 în principal industria prelucrătoare. Pe lângă industrie, activităţile care au atras importante investiţii străine au fost intermedierile financiare şi asigurările (13% din total), comerţul (11,7%), construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (9,8%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (6%).

    Structural, în anii de criză s-a observat o mutare a investiţiilor străine din domenii precum construcţiile şi tranzacţiile imobiliare în sectorul industrial şi cel energetic. În funcţie de localizarea teritorială a sediului social al întreprinderilor care au beneficiat de ISD, orientarea investiţiilor a fost în principal către regiunea Bucureşti-Ilfov (cu circa 60% din soldul total), valoarea ISD-urilor ajungând aici la 35,6 miliarde de euro. Pe poziţia secundă s-a plasat zona centrală a ţării, cu 9,7% din totalul ISD, urmată îndeaproape de regiunea Vest, cu 7,7%. În anul 2014 investiţiile greenfield şi cele din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au înregistrat un nivel redus, de 77 milioane de euro, respectiv 196 milioane de euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2014 este reprezentată de restructurările de firme cu o valoare de 2,4 miliarde de euro, respectiv 58% din participaţii şi de dezvoltările de firme cu 1,5 miliarde de euro, reprezentând 36% din participaţii.

    Investiţiile străine directe au urcat spectaculos până la un vârf de 9,5 miliarde de euro în anul de graţie 2008, când economia creştea cu 7,3%. La fel de spectaculos, s-au prăbuşit în anii de criză. În 2009-2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 miliarde de euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe creştere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să revină în România. 2012 a fost anul când investiţiile străine directe nete au revenit pe creştere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei. Saltul a fost de 18,7%, la 2,14 miliarde de euro. În 2013 şi în 2014 investiţiile străine au rămas la un nivel modest, sub 3 miliarde de euro.

    ISD-urile au ajuns în 2013 la 2,7 miliarde de de euro, depăşind cu aproape 27% nivelul din 2012, iar anul 2014 a adus investitţii străine de 2,4 miliarde de euro, din care 2,8 miliarde de euro aport la capitalurile proprii şi – 425 milioane de euro credit net de la investitorii străini.

    Investiţiile străine directe au continuat să crească în primul semestru din acest an şi s-au apropiat la sfârşitul lunii iunie de 1,7 miliarde de de euro, nivelul fiind în creştere cu aproximativ 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au ajuns la 943 milioane de euro, iar creditele intragrup au totalizat după şase luni 716 milioane de euro (net).

    România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe. În primul semestru contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 285 milioane de euro.

  • Deficitul de cont curent ajunge la un minim record al 
ultimilor 25 de ani

    Deficitul de cont curent a coborât anul trecut sub 1% din PIB, nivel minim istoric pentru perioada post-decembristă. Pentru 2015 unii analişti anticipează revenirea deficitului extern peste 1% din PIB, odată cu ascensiunea cererii interne şi creşterea investiţiilor productive.

    Tendinţa în ultimii ani a fost de corecţie puternică a deficitului de cont curent. Nivelul redus al deficitului extern reflectă îmbunătăţirea exporturilor de bunuri şi servicii, dar şi declinul consumului şi nivelul redus al investiţiilor.
    Înainte de criză România înregistra deficite de cont curent record de peste 10% din PIB. Până în 2008 deficitul de cont curent mare a fost una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României – penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating. Dacă în 2008 – anul cu cea mai mare creştere economică, de 8,5% – România avea un deficit de cont curent de aproape 12% din PIB, în 2012 deficitul de cont curent a scăzut sub 4% din PIB, pentru prima oară în ultimii 10 ani.

    În perioada 2009-2012 România a înregistrat, în medie, un deficit de cont curent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut să coboare sub 1% din PIB. Contul curent evidenţiază relaţia economiei României cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferurile curente (banii trimişi de românii care lucrează în străinătate şi fondurile euro-pene).

    Deficitul de 696 de milioane de euro din 2014 a fost în scădere cu 40,5% comparativ cu nivelul de 1,17 miliarde de euro înregistrat în 2013. Evoluţia a fost influenţată în principal de majorarea excedentului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 1,17 miliarde de euro) şi reducerea deficitului balanţei veniturilor primare (cu 242 milioane de euro). Componenta bunuri şi servicii a trecut de la un deficit de 743 milioane de euro în 2013 la un excedent de 352 milioane de euro în 2014. Deficitul compo-nentei venituri primare s-a diminuat cu 7,8% an/an, la 2,9 miliarde de euro.

    Unii analişti au spus că ajustarea deficitului de cont curent a fost determinată în ultimii ani mai degrabă de factori conjunc-turali decât de o reechilibrare fundamentală a economiei.

    Înainte de criză, consumul a crescut accelerat, cu impact asupra importurilor şi, implicit, asupra deficitului de cont curent. Iar finanţarea dezechilibrelor externe a fost asigurată până în 2008 în principal de investiţiile străine directe şi liniile de credit din sistemul bancar. Însă în anii de criză au scăzut puternic aceste surse de finanţare. Redresarea economiei a fost susţinută în ultimii ani de accelerarea exporturilor, în timp ce importurile au rămas constrânse de dinamica salariilor şi cere-rea internă redusă.

    Aspectul pozitiv legat de ajustarea deficitului extern este dat de finanţarea mai uşoară, reflectând diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital. Contul curent a fost pe deficit în ultimii 15 ani, iar investiţiile străine directe au reuşit să finanţeze integral acest deficit doar în trei ani, respectiv în 2004, 2013 şi 2014. După ce în 2010-2012 investiţiile străine directe au reuşit să acopere mai puţin de jumătate din deficitul de cont curent, în 2013 şi 2014 nivelul ISD a fost dublu, respectiv triplu faţă de soldul contului curent.

    Anul trecut România nu a fost foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe (ISD) înregistrând un declin de aproape 11% la 2,4 miliarde de euro. Cele mai multe investiţii străine, de 531 milioane de euro, au fost atrase în noiembrie, iar în decembrie au intrat doar 304 milioane de euro. La polul opus, cele mai reduse niveluri ale investiţiilor au fost în lunile februarie – 36 milioane de euro – şi octombrie – 80 milioane de euro. Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi. Participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au fost anul trecut de aproape 2,6 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare negativă de 155 milioane de euro (net), potrivit datelor BNR. În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,7 miliarde de euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a înregistrat prima creştere de la începutul crizei.

    Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, dacă analizăm structura acestora în ultimii ani din punctul de ve-dere al orientării pe ramuri economice. Dacă ne uităm la naţionalitatea investitorilor, olandezii, austriecii şi germanii au adus în anii de criză în România aproximativ jumătate din investiţiile străine directe, menţinându-se în fiecare an pe podium, potrivit datelor BNR.

  • Investiţiile străine au crescut la 11 luni cu 60%, atingând cel mai mare nivel în noiembrie

    “Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 2.122 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au însumat2.364 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 242 milioane euro (net)”, se arată într-un comunicat al BNR.

    În perioada similară din 2013, investiţiile străine s-au situat la aproape 1,33 miliarde euro.

    Anterior, în luna mai fusese înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, de 306 milioane euro, iar cele mai reduse niveluri s-au consemnat în februarie, cu 36 milioane euro şi în octombrie, cu 80 milioane euro.

    În ianuarie, investiţiile au totalizat 244 milioane euro, în martie 290 milioane euro, în aprilie 215 milioane euro, în iunie 101 milioane euro, în iulie 117 milioane euro, în august 115 milioane euro, iar în septembrie 90 milioane euro.

    În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.