Tag: investitii straine

  • Ce înseamnă pentru investitori noua lege a investiţiilor străine din China. ”Întreprinderile străine vor participa la concurenţa pieţei în mod egal”

    Începând cu data de 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare „Legea investiţiilor străine din Republica Populară Chineză”, o nouă lege de bază în domeniul investiţiilor străine. Odată cu punerea în aplicare a acestei legi, China susţine că va promova o nouă rundă de deschidere a Chinei la nivel înalt către lumea exterioară, şi va aduce şi beneficii mai mari întreprinderilor străine care intră pe piaţa chineză, inclusiv România, potrivit unei opinii a Jiang Yu, Ambasadorul R.P.Chineze în România. 
     
    ”Implementarea completă şi aprofundată a tratamentului naţional de preadmitere, plus a listelor negative, reprezintă principala manifestare a liberalizării investiţiilor. Înainte de accesul la investiţii, investitorii străini se pot bucura de un tratament nu mai puţin favorabil decât investitorii autohtoni, ceea ce va îmbunătăţi mult comoditatea investiţiilor şi afacerilor în China. Noul mod de gestionare, bazat pe ”liste negative”, înseamnă ”acces liber cu excepţia cazului în listă”, anulează sistemul de aprobare de la caz la caz anterior şi simplifică foarte mult procesul şi timpul investiţiilor. Cea mai recentă listă negativă, publicată în noiembrie anul trecut, a eliminat încă 20 de interdicţii şi restricţii, a continuat să deschidă sectoare precum agricultura, mineritul, industria de fabricare şi servicii, a permis deţineri de investiţii străine şi proprietăţi unice în mai multe domenii, creând mai multe oportunităţi de dezvoltare pentru investitori din întreaga lume”, transmite ambasada Chinei. 
     
    Noua lege se concentrează pe principiul atitudinii egale şi asigură faptul că întreprinderile străine participă la concurenţa pieţei în mod egal. De exemplu, întreprinderile cu investiţii străine pot aplica în mod egal diverse politici de stat care sprijină dezvoltarea întreprinderilor, pot participa la formularea standardelor în condiţii de egalitate şi pot participa la activităţi de achiziţii guvernamentale în condiţii de egalitate.
     
    În acelaşi timp, China promite că va stabili şi îmbunătăţi sistemul de servicii pentru investiţii străine şi va oferi investitorilor străini şi întreprinderilor cu investiţii străine sfaturi şi servicii cu privire la legi, reglementări, politici, măsuri, proiecte de investiţii şi alte aspecte.
     

    Citiţi aici opinia integrală. 

  • România, ruptă în două: Gorj, Mehedinţi şi Botoşani au atras cele mai mici investiţii străine, de câteva milioane de euro, în timp ce Bucureşti, Ilfov şi Timiş au luat cele mai multe investiţii străine, de miliarde de euro

    Raportul BNR privind nivelul şi structura invesţiilor străine subliniază ceea ce se bănuia sau se ştia, dar nu sub acest aspect: diferenţele dintre regiuni şi judeţe în privinţa atragerii de investiţii străine directe (ISD) sunt atât de mari încât poţi crede la un moment dat că vorbeşti despre ţări diferite.

    Doar 9 euro pe cap de locuitor, investiţii străine directe a atras judeţul Gorj în cei 30 de ani de când România a îmbrăţişat capitalismul liberal. Vorbim despre un judeţ cu 323.000 de locuitori care a atras în 30 de ani doar 3 milioane de euro de la străini. La polul opus, Bucureştiul este un magnet – 20.500 de euro ISD-uri/capita, un total de 41 de miliarde de euro.

    Investitorii se duc unde vor. Dar aceste judeţe sărace nu sunt şi ele ale României? „Nu există strategii speciale la nivel guvernamental pentru ridicarea zonelor rămase în urmă. Şi atunci investitorii merg unde este mai simplu. În Capitală, în centrele dezvoltate unde există infrastructură, unde oamenii sunt mai educaţi, unde există piaţă. Dacă vrei să ridici aceste zone, întâi trebuie să ai investiţii publice şi abia apoi să aştepţi investiţiile private, străine sau autohtone“, comentează economistul Dragoş Cabat.

    Cititi mai mult pe zf.ro.

  • România, ruptă în două: Gorj, Mehedinţi şi Botoşani au atras cele mai mici investiţii străine, de câteva milioane de euro, în timp ce Bucureşti, Ilfov şi Timiş au luat cele mai multe investiţii străine, de miliarde de euro

    Doar 9 euro pe cap de locuitor, investiţii străine directe a atras judeţul Gorj în cei 30 de ani de când România a îmbrăţişat capitalismul liberal. Vorbim despre un judeţ cu 323.000 de locuitori care a atras în 30 de ani doar 3 milioane de euro de la străini. La polul opus, Bucureştiul este un magnet – 20.500 de euro ISD-uri/capita, un total de 41 de miliarde de euro.

    Investitorii se duc unde vor. Dar aceste judeţe sărace nu sunt şi ele ale României? „Nu există strategii speciale la nivel guvernamental pentru ridicarea zonelor rămase în urmă. Şi atunci investitorii merg unde este mai simplu. În Capitală, în centrele dezvoltate unde există infrastructură, unde oamenii sunt mai educaţi, unde există piaţă. Dacă vrei să ridici aceste zone, întâi trebuie să ai investiţii publice şi abia apoi să aştepţi investiţiile private, străine sau autohtone“, comentează economistul Dragoş Cabat. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu: În 2018, Germania ar putea avea cel mai mare excedent comercial din lume

    Surplusul de anul acesta ar urma să fie, însă, cu 0,1% mai mic decât cel din 2017, ca urmare a creşterii inflaţiei şi a scăderii uşoare a veniturilor din investiţiile străine.

    În primul semestru al acestui an, principala destinaţie a exporturilor germane au fost pieţele statelor membre ale Uniunii Europene, mai ales cele ale membrilor zonei euro. Dar au mai contribuit şi veniturile din Statele Unite, care au totalizat 63 de miliarde de euro, precum şi cererea de produse germane venită din rândul ţărilor UE care nu fac parte din zona euro.

    Centrul pentru Studii Economice Ifo mai indică şi un surplus comercial pentru Japonia de 299 miliarde de dolari (264 de miliarde de euro) şi un surplus de 110 miliarde de dolari pentru Olanda.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Europeană a suferit o scădere a investiţiilor străine directe de 42% în 2017

    Şi în Statele Unite a fost înregistrată o scădere a investiţiilor străine directe, similară cu cea din UE. Astfel, în 2017 Statele Unite au atras investiţii străine directe de aproximativ 275 de miliarde de dolari. Prin comparaţie, în 2016 SUA au avut investiţii de 457 de miliarde, iar în 2015 de 466 de miliarde. Procentual, scăderea din 2017 este de 40%.

    Potrivit UNCTAD, în Marea Britanie investiţiile străine directe au însumat doar 15 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul pentru Mediul de Afaceri: investiţiile străine au crescut cu 17,4% în primele cinci luni

    „Invest România este instrumentul prin care noi suntem alături de potenţialii investitori, de oriunde din lume, astfel încât să le furnizăm toate informaţiile, funcţionăm ca punct unic de contact, aceşt investitori, dorind să-şi fundamenteze decizia, iar noi spunem că singura decizie înţeleaptă este aceea de a investi în România”, a declarat Ştefan Radu Oprea.

    „O foarte mare parte din fondurile care astăzi au intrat ca investiţii străine directe în România, sunt reprezentate de către dezvoltările afacerilor deja existente. Şi atunci, Invest România este alături de investitori pe tot parcursul acestui proces. 17,4% reprezintă creşterea investiţiilor străine pe primele cinci luni ale anului. Cred că efortul pe care îl depunem în Minister în Invest România este simplu de cuantificat”, a declarat Ştefan Radu Oprea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: Fluxurile de investiţii străine directe în UE au scăzut cu peste 50%

    Potrivit Eurostat, UE s-a confruntat în 2017 cu o scădere semnificativă a fluxurilor de investiţii străine în ambele sensuri (-52,2% pentru ieşiri, -89,2% pentru intrări).

    Fluxurile de investiţii în UE au fost de aproape zece ori mai mici decât în anul precedent – 37 miliarde de euro în 2017, faţă de 340 miliarde de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 2017, Uniunea Europeană a cunoscut cea mai mare creştere a invesţiilor străine directe

    În Germania, numărul proiectelor cu investiţii străine directe a crescut cu 6%, cu un total de 1,124 de proiecte. În Franţa, creşterea a fost de 31%, numărul proiectelor urcând de la 778 până la 1.019.

    La nivelul întregii Uniuni, totalul investiţiilor străine directe din 2017 a fost mai mare decât în orice alt an, numărul proiectelor ajungând la aproape 7.000 – de peste trei ori mai mare decât în anul 2000 şi mai mult de dublu decât în 2009.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA vrea noi reglementări privind investiţiile străine, guvernul chinez critică măsurile

    Liderul de la Casa Albă a declarat, într-un comunicat de presă, că vrea să sprijine un proiect al Congresului care oferă instrumente compelmentare pentru a combate investiţiile „prădătoare” ce „ameninţă leadership-ul tehnologic” al Statelor Unite, iar noile reglementări vor viza în mare parte companiile chinezeşti care investesc în industria tehnologică din Statele Unite.

    Măsura anunţată vine după ce SUA şi China să se pregătesc pentru a-şi impune reciproc taxe asupra mărfurilor, în valoare de 34 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Semne rele pentru economie: În februarie, investiţiile străine au scăzut, iar datoria externă a crescut

    La investiţii, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 592 de milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 202 de milioane de euro.

    Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 172 de milioane de euro, comparativ cu 72 de milioane de euro în perioada ianuarie-februarie 2017; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 434 de milioane de euro, balanţa serviciilor şi balanţa veniturilor secundare au înregistrat excedente mai mici cu 6 milioane de euro, respectiv cu 2 milioane euro, iar balanţa veniturilor primare a înregistrat un excedent de 170 de milioane de euro, comparativ cu un deficit de 172 de milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro