BusinessMagazin

Tag: inventii

  • Invenţii ciudate din secolul al XIX-lea (GALERIE FOTO)

    Obiectele fac parte dintr-o colecţie particulară de circa 4.000 de astfel de articole, deţinută de The Rothschild Petersen Patent Model Museum, şi reprezintă modele la scară mică ale unor invenţii pentru care se cerea brevet, fiind o condiţie obligatorie pentru obţinerea acestuia în secolul al nouăsprezecelea, scrie The Wall Street Journal. Aceste articole au ajuns la vânzare după ce Biroul de Brevete al SUA a renunţat să mai ceară confecţionarea lor, ca urmare a lipsei de spaţiu şi a producerii unor incendii, astfel încât ele au fost cumpărate de colecţionari.

    Printre exponate se numără “dispozitivul de prevenire a spargerilor” din 1868, care se monta la uşa de la intrare şi consta dintr-un lanţ cu greutăţi ce acţiona un pistol îndreptat spre spărgătorul care intra în casă, un “lansator de porumbei” – dispoziv cu arc care se monta în cuşca porumbeilor şi se putea declanşa trăgând de o funie, speriind păsările care zburau din cuşcă drept în bătaia puştii celor ce exersau trasul la ţintă folosind aceste înaripate, ori o capcană al cărei inventator se lăuda că poate prinde până la patru şoareci deodată.

  • Invenţiile de care lumea a uitat (GALERIE FOTO)

    Semaforul, detectorul de miniciuni, guma de mestecat şi penicilina sunt doar câteva dintre lucrurile inventate la începutul secolului al XX-lea. Primul televizor similar celui pe care îl cunoaştem astăzi, cel cu imagini în mişcare, a fost inventat în 1929. Anii ’30 au adus omenirii elicopterul, pliculeţele de ceai, primul fotocopiator şi primul stilou. Dincolo de invenţiile care au schimbat lumea, au existat şi unele extrem de amuzante de care lumea a uitat, scrie boredpanda.com

  • Cele mai ciudate inventii tehnologice din 2011 – VIDEO

    Tabletele PC cu sistem de operare Google Android sunt vedetele
    targului, care si-a deschis joi portile la Las Vegas si la care
    sunt asteptati 120.000 de vizitatori. LG, Lenovo, Motorola sau Asus
    sunt cateva dintre companiile care urmeaza sa lanseze in acest an
    tablet PC-uri. Acestea au avut au avut la dispozitie un an pentru a
    studia piata si tableta Apple iPad, unul dintre cele mai vandute
    produse ale lui 2010. Asadar, Samsung, compania sud-coreeana care a
    lansat anul trecut tableta Galaxy Tab cu Android, urmeaza sa
    lanseze un dispozitiv asemanator care sa functioneze insa cu
    Windows 7. Gadgetulse va numi Samsung Gloria si va avea un ecran
    multitouch de 10 inchi (25,4 cm) si o tastatura culisanta, potrivit
    presei internationale.


    De asemenea, Samsung urmeaza sa lanseze si un player portabil
    care va reda muzica, videoclipuri si se va conecta la internet.
    Dispozitivul, numit “Galaxy Player” va rula pe platforma Google
    Android si va avea o camera video in partea din fata care va
    permite videochatul. Si producatorul de telefoane mobile Motorola
    pregateste lansarea unei tablete de 10 inchi, care sa functioneze
    pe platforma Android. Potrivit estimarilor de pe piata, in 2011
    vanzarile de tablet PC-uri vor creste pana la 54,8 milioane.

    Cererea mare pentru astfel de gadgeturi va reduce cu pana la 10%
    vanzarile de PC-uri, sustin analistii. In plus, LG va prezenta in
    cadrul expozitiei cel mai mare televizor 3D din lume, cu o
    diagonala de 72 de inchi(182 cm).Pe de alta parte, producatorul
    taiwanez de telefoane mobile HTC este asteptat sa lanseze impreuna
    cu operatorul american Verizon telefoane 4G, tehnologie care
    permite viteze de peste patru ori mai mari decat cele oferite in
    prezent, de 21,7 Mbps. Si producatorul de calculatoare Asus a
    lansat patru noi tablet PC-uri in cadrul CES, cel mai mare targ
    tehnologic din lume, care are loc la Las Vegas. Numite Eee Pad
    Slider, Eee Pad Transformer, Eee Pad MeMO si Eee Slate EP121,
    tabletele sunt disponibile in trei marimi ale ecranului si
    utilizatorul isi poate alege Windows 7 sau Google Android ca sistem
    de operare. Pe langa asta, Steve Ballmer, CEO Microsoft a spus ca
    in acest an va aduce cateva imbunatatiri la Kinect si a oferit
    cateva detalii despre sistemul de operare Windows 8, pe care
    compania il va lansa in acest an.

    Ochelari de schi care inregistreaza filmulete HD
    Ochelarii de schi de la Liquid Image sunt echipati cu o camera
    video de inalta definitie. Pentru a porni camera trebuie sa apesi
    pe butonul din lateral al lentilelor, iar pentru a filma trebuie sa
    mai apesi din nou. Ochelarii vor costa intre 250 de dolari si se
    vor gasi in magazine la finalul lunii ianuarie.

    Tableta LePad- Lenovo
    Unul dintre cele mai controversate gadgeturi lansate in acest an
    este tablet PC-ul creat de producatorul chinez de calculatoare
    Lenovo, LePad. Tableta seamana cu iPad-ul Apple, insa softul
    instalat pe ea este diferit. In fond, tableta este ecranul unui
    laptop. Aceasta poate fi detasata si utilizata separat.

    Aplicatia pentru iPhone care masoara presiun sangvina
    Whitings este o compania care conecteaza lucruri neobisnuite la
    internet. Produsuil ei de top este un cantar de baie care are
    conexiune Wi-Fi si care permite utilizatorilor sa-si posteze
    greutatea curenta pe Facebook sau Twitter.Cea mai noua inventie a
    companiei este o aplicatie pentru iPhone care masoara presiunea
    sangvina. Asadar, utilizatorii pot trimite prin e-mail doctorului
    sau antrenorului personal de fitness presiunea sangvina. Aplicatia
    va fi disponibila la finalul acestei luni la pretul de 129 de
    dolari.

    WOWee ONE
    Boxelor mici le lipseste o calitate – sunet bogat de bas. Wowee ONE
    insa transforma orice dispozitiv in bas. Nu este nevoie decat sa
    lipesti boxele de suprafete. Pretul castilor este de aproximativ 90
    de dolari.

  • Topul inventiilor la care nu v-ati fi gandit ca ar fi avut succes pana sa apara


    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bilantul Romaniei: 4 brevete aprobate in 2009 la nivel european

    Numarul brevetelor romanesti aprobate si inregistrate la OEB a
    fost de 4, comparativ cu 7 in 2008.

    In 2008, Romania a depus 18 solicitari de brevete la OEB, tot
    atatea cate a avut si in 2007. In perioada 1999-2005, in nici un an
    nu au fost depuse de cate Romania mai mult de zece.

    Termenul nostru traditional de comparatie, Bulgaria, a consemnat
    constant in fiecare an, incepand din 2003, mai mult de 10
    solicitari. In 2009, Bulgaria a avut 17 solicitari de patente,
    respectiv 2,2 inovatii la un milion de locuitori, conform
    statisticii OEB. Tot anul trecut, Bulgariei i-au fost aprobate 5
    patente europene, cu unul mai mult decat in 2008.

    Pe ansamblul statelor europene, cele mai multe cereri de brevet
    au fost depuse anul trecut de Germania – 25.107, urmata de Franta –
    8.929 si Olanda – 6.738. Cele mai multe brevete aprobate i-au
    apartinut Germaniei (11.384), urmata de Franta cu 4.031 si Elvetia
    cu 2.213.

    Din Europa de Est, Polonia a depus 173 de solicitari (33
    aprobate), Cehia 135 (40 aprobate), Ungaria 114 (38 aprobate),
    Slovenia 119 (28 aprobate).

    OEB actioneaza in baza Conventiei Brevetului European, care
    prevede ca brevetele europene sunt eliberate numai pentru
    inventiile care sunt “noi, implica o activitate inventiva si sunt
    aplicabile industrial”.

    Anul trecut, la Oficiul European pentru Brevete au fost depuse
    circa 134.500 de solicitari de patente, fata de peste 146.600 in
    2008. Din total, circa jumatate au provenit de la cele 36 de state
    europene membre ale Oficiului, un sfert din SUA, 15% din Japonia,
    10% din Coreea, Canada si alte state.

    Cele mai multe brevete, in functie de domeniu, au vizat domeniul
    medical (16.400), al tehnicii de comunicatii (13.750) si al
    computerelor (8.508). Din punctul de vedere al companiilor, cele
    mai multe solicitari de brevete au fost depuse de Philips (2.256),
    urmata de Siemens (1.943) si BASF (1.699).


  • Motor electric pentru un scuter hibrid, dezvoltat la Bucuresti

    “Participam, in calitate de parteneri ai unei firme franceze, la
    realizarea unui scuter hibrid care va avea motorul electric plasat
    in roata, iar daca produsul dezvoltat de noi va trece testele din
    toamna, acesta va fi certificat si introdus in productie, ICPE
    urmand sa asigure in calitate de furnizor sistemul electric de
    actionare”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul Departamentului
    Servomotoare din cadrul institutului, Mihaela Scortescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ar arata o Romanie de ingineri?

    Mai important, exemplul oferit de Roboscan, sistemul de scanare a camioanelor prin radiatii gama, poate incuraja investitiile romanesti in cercetare. Succesul firmei MB Telecom, poate sa arate celor care cauta sa conduca tara strategic, ca pe-o companie, ca romanii sunt de ani de zile buni ingineri, buni cercetatori si buni inventatori, ca sunt apreciati si recunoscuti pentru asta si ca cercetarea e o directie pe care noi, ca tara, am putea sa o urmam.

    Am putea miza pe cercetare la fel cum altii mizeaza pe agricultura, pe industria auto sau pescuit. Pentru ca-mi amintesc cum Islanda a incercat recent sa se transforme din cea mai puternica flota de pescadoare din Europa, in capitala financiar-bancara a lumii; cum islandezii, care au trait timp de mii de ani din pescuit, s-au trezit dintr-o data, prin 2003, ca vor sa fie bancheri. Si au fost cat au fost, dar pana la urma, tocmai pentru ca nu sunt bancheri ci sunt pescari, islandezii au dat faliment.

    O natiune – 300.000 de oameni, falimentara pentru ca a uitat care ii sunt punctele forte si a incercat sa faca cu totul altceva. Andrei Caramitru, partener al McKinsey si cel care conduce biroul local al firmei de consultanta internationale, imi spunea, intr-o discutie mai veche, ca noi, romanii, nu am stiut niciodata la ce suntem buni. Asa cum au stiut elvetienii (cu sistemul bancar, sau orologeria), nemti (cu industria auto), sau chiar turcii si grecii (cu turismul). Poate totusi am stiut si stim si azi, dar la fel cum au incercat islandezii vrem tot mereu sa facem altceva. Cosmin Alexandru, managerul Brandivia, firma de consultanta de branding, si unul dintre fondatorii “scolii de lideri” Erudio, spunea si el, intr-o cuvantare, ca Romania nu a avut niciodata o directie.

    Ca ne-am miscat totusi, si n-am ramas in acelasi loc, pentru ca prin tara noastra au trecut oameni care aveau “harti” si directii clare. Si pana la succesul MBT, cam tot asa s-a miscat si cercetarea in Romania capitalista, prin investitiile straine in proprietatea intelectuala romaneasca. Siemens, IBM, Oracle, Infineon, sau Renault, cu investitia in centrul de cercetare de la Titu, sunt doar cateva exemple de injectii cu capital strain in minte romaneasca. Mai multe despre succesul MBT, dar si despre cercetarea din Romania, al carui buget s-a redus anul acesta la valorile din anii ’90, cititi aici.

  • Roboscan, povestea unui inventator roman

    Impreuna cu inginerii de la MB Telecom, firma infiintata de el in 1994, Mircea Tudor a castigat cam tot ce era de castigat in lumea inventicii. “Suntem, daca vreti, campioni mondiali la inventica in 2009”, zice el. Inventiile nu merg la campionate mondiale, dar Roboscan, sistemul lor de scanare a camioanelor prin radiatii gama, a castigat in aprilie marele premiu de la Salonul International de Inventii de la Geneva (cel mai prestigios concurs international de inventica) si, doua luni mai taziu, singurul premiu pe care il acorda anual Organizatia Internationala pentru Proprietate Intelectuala (WIPO) unei singure inventii, indiferent de domeniu, buget sau tara de origine. Distinctia WIPO e poate cel mai important premiu pe care il poate castiga o inventie.

    Sediul MBT are o firma mica, metalica la intrarea in curte, in rest, nimic special. Angajatii – imbracati lejer (sportivi, daca ne luam dupa mingile de baschet sau rachetele de tenis pe care le-am vazut la purtatori). Traversezi un hol ingust ce te poate conduce, daca nu vrei sa treci prin sala cu vreo 20-25 de calculatoare unde lucreaza inginerii si proiectantii, direct in garajul cu iesire spre curtea din spate. Acolo, chiar inainte de panoul de baschet, sta un Roboscan proaspat curatat. In soarele de la ora 11, straluceste; un camion cu o bara ce pleaca din locul remorcii si se prelungeste in lateral, cam la patru metri distanta. Doar ca nu are loc pentru sofer. Nu are pentru ca nu-i trebuie – se conduce singur.

    De fapt, asta e si noutatea: manevrarea de la distanta a unui dispozitiv de scanare cu radiatii gama. Inainte de Roboscan, toate sistemele de scanare cu radiatii gama aveau nevoie de operatori umani in zona de expunere (30 de metri). Ofiterul vamal, sau persoana care conducea operatiunea de scanare o facea din spatele cabinei soferului si era protejat de o “cusca” din plumb ce respingea radiatiile. Dar nu era ferit in totalitate. Pentru o protectie totala, peretii de plumb ar fi trebuit sa aiba o grosime de 6 centimetri, caz in care sasiul ar fi cedat sub greutatea custii. Asa, intr-o situatie de compromis, toata lumea din afacerile cu scanare prin radiatii, inclusiv firma MBT inainte de actualul Roboscan, folosea pereti de plumb grosi de 10 mm.

    Firma romaneasca a brevetat acum cea mai sigura si, aparent, cea mai simpla solutie: indepartarea oamenilor din raza de actiune a radiatiilor. De ce nu au facut-o altii, japonezii sau germanii, inaintea lui Tudor si a echipei sale? Raspunsul lui Mircea Tudor suna multora populist: inginerii romani sunt capabili sa gandeasca in perspectiva sau in avans proiecte complexe, in timp ce japonezii, sau coreenii, sau nemtii au nevoie de un management foarte capabil care sa suplineasca lipsa lor de imaginatie. Cel putin in cazul acestei tehnologii, cei 17 romani care si-au adus o contributie esentiala la construirea Roboscan (premiati pentru aceasta si de Presedintie) au fost mai inventivi decat inginerii straini.

    “Probabil ca sistemul de invatamant, cu toate talerele sale, ne-a obligat, prin cunostintele generale, sa gandim pluridisciplinar”, spune el. Sorin Mircea Axinte este directorul MINATECH-RO, parc stiintific si tehnologic de micro- si nanotehnologii avizat pentru functionare de Ministerul Educatiei si Cercetarii in 2004. Dupa el, cercetarea romaneasca este valoroasa, dar nu e directionata corespunzator: “Cercetatorul trebuie lasat sa gandeasca liber, dar fara o directie si fara sa raspunda la niste probleme punctuale ale economiei romanesti e greu sa faci cercetare.” De aceea, crede Axinte, ar trebui propuse teme strategice care sa aiba ca punct de plecare cererea din economie. El isi aduce aminte de vremea cand in Romania exista un program asa-numit de asimilari: “Ti se spunea ca, incepand cu luna viitoare, nu se mai achizitioneaza un anume produs de import si trebuia sa gasesti solutii, pentru ca altfel economia nu mai era functionala”.

     

  • Pot face bani inventatorii romani?

    "Nu ma consider inventator, dar cred in idee. Iar cu putin sprijin, se putea si mai mult", spune franc Ladislau Doboli, care a pus bazele propriei afaceri pornind de la inventia lui. Mai exact, o tehnologie prin care reuseste obtinerea unui material folosit pentru constructia de mobilier prin reciclarea cartoanelor, a hartiilor, a frunzelor. "Din aceste materiale rezulta o pasta care inlocuieste lemnul. Se inlocuieste masa lemnoasa din produsul finit cu peste 25%. E un procent important", sustine Doboli.

    Vazand ca nu se inghesuie nimeni sa-i cumpere ideea, Doboli a decis sa-si continue proiectul pe cont propriu. "Fara o investitie serioasa, ideea putea muri. Am vazut ca, desi era foarte buna, ecourile nu se faceau auzite." Dupa ce si-a deschis atelierul, caci firma i se pare prea pretentios spus, inventatorul a angajat sapte muncitori si a inceput sa fabrice produse de mic mobilier si apoi corpuri de iluminat. Omul se mandreste ca putea asigura salarii de 250-300 de dolari la nivelul anului 2004, angajatii erau multumiti, iar el castiga "frumusel". In acea perioada, produsele sale erau vandute si la targuri si conferinte si erau atractia principala a strainilor. Chiar si in zilele noastre, hoteluri din Neptun si Olimp au mobilier si veioze produse de atelierul lui.

    Astazi, inventatorul se arata dispus la orice negociere. Ar vrea sa vanda ideea in strainatate, sau sa-si gaseasca un partener pentru afacere. La nivelul la care a investit el, profitul obtinut ii asigura un trai decent; Doboli crede ca o investitie de un milion de euro ar fi insa baza unei afaceri realmente prospere. Prospere si pentru ca materia prima este inepuizabila: cartoane, hartii si frunze aruncate or sa existe mereu. "Ce produce Romania cel mai mult? Gunoi! Gropile de gunoi sunt pentru mine o sursa de profit." Infim – asa descrie Radu Marin, presedintele Congresului National al Cercetatorilor si Inventatorilor, numarul inventiilor cumparate si aplicate in Romania. Mai mult, aplicarea celor mai multe a fost intrerupta inainte ca ele sa isi dovedeasca eficienta.

    "Patronii vor sa se imbogateasca peste noapte si cat mai usor, iar o inventie are nevoie de efort si rabdare pana sa isi dovedeasca eficienta", considera Marin. Ca sa vina in sprijinul inventatorilor romani, CNCI, care functioneaza ca o asociatie privata, organizeaza actiuni de promovare, cele mai importante fiind saloanele de inventii. La nivelul institutiilor guvernamentale functioneaza insa Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, cu finantare de la bugetul de stat, care organizeaza anual competitii nationale de proiecte de cercetare stiintifica si inventii. "Solutia pentru acesti inventatori este sa castige concursuri pe proiecte sau sa faca microproductie. Ori si una, si alta. A treia solutie ar fi una radicala si fireasca: sa reuseasca sa faca transfer tehnologic pe baza inventiilor catre diverse intreprinderi particulare", sustine Marin. "Din acest punct de vedere, saracia generalizata, dezindustrializarea tarii si lipsa de interes a patronilor fata de progresul tehnic sunt motivele pentru care inventiile sunt total inghetate", sustine el. Pana acum a invatat asta chiar pe pielea lui. Cea mai noua inventie a sa este o instalatie care permite obtinerea unui hidrogen de inalta puritate, folosind doar apa de la robinet.

    Cum a luat Romania primul premiu la Salonul de la Geneva

  • Exista casa perfecta?

     

    Dar cum e o casa in care de fapt nici nu exista o centrala? In casa lui Berthold Kaufmann exista, ca sa fim sinceri, un radiator pentru cazuri de avarie, dar nici el nu este in functiune. Chiar in cele mai reci nopti din centrul Germaniei, noua casa a lui Kaufmann si celelalte asemanatoare din jurul ei isi extrag toata caldura si apa calda de care au nevoie doar din cantitatea de energie care e de obicei necesara pentru un uscator de par.
     
    “Nici nu te mai gandesti la temperatura – casa se adapteaza singura”, spune Kaufmann, uitandu-se la fiica sa de doi ani, imbracata intr-un tricou, cum isi mananca sandvisul in spatiosul living, ale carui usi de sticla dau intr-un spatiu exterior de luat masa. Noua lui casa foloseste circa o zecime din energia necesara pentru incalzire pe care o consuma casa parintilor sai, ce are dimensiuni comparabile.
     
    Arhitectii din multe tari, incercand sa atinga standarde tot mai inalte de eficienta energetica, proiecteaza case cu o izolare mai buna si cu aparate extrem de eficiente, folosindu-se si de sursele alternative de energie, precum panourile solare si turbinele eoliene.
     
    Conceptul “casei pasive”, care a fost introdus in premiera in acest orasel de 140.000 de locuitori de langa Frankfurt, abordeaza aceasta problema dintr-un alt unghi. Folosind o izolatie foarte groasa si usi si ferestre complexe, arhitectul a proiectat o casa “insulata”, asa ca foarte putina caldura se transmite in exterior si foarte putin frig reuseste sa patrunda in interior. Aceasta inseamna ca o “casa pasiva” nu se incalzeste numai de la soare, ci si de la caldura emisa de aparatele electrocasnice si chiar de corpurile locatarilor.
     
    Cu zeci de ani in urma, incercarile de a crea case incalzite solar si fara pierderi de caldura au esuat din cauza aerului care nu circula si a mucegaiului adunat din aceasta cauza. Dar noile “locuinte pasive” folosesc un sistem de ventilatie centrala ingenios. Aerul cald care iese in exterior intalneste aerul rece care intra, transferul de caldura dintre ele avand astfel o eficienta de 90%.
     
    “Inainte, mitul era ca daca vrei caldura, trebuie sa ai sistem de incalzire. Scopul nostru este sa cream o casa calda fara consum de energie”, spune Wolfgang Hasper, inginer la Passivhaus Institut din Darmstadt. “Aceasta nu inseamna ca in interior trebuie sa purtam pulovere groase, sa inchidem centrala si sa rezistam aerului rece. Inseamna sa te simti confortabil cu un consum mai mic de energie, iar noi reusim sa facem asta prin reciclarea caldurii.”
     
    In intreaga lume se estimeaza ca ar fi cam 15.000 de locuinte pasive, majoritatea construite in ultimii ani in tarile saxone sau in Scandinavia. Prima casa pasiva a fost construita in Darmstadt in 1991 de Wolfgang Feist, un fizician local, dar raspandirea proiectului a fost ingreunata de barierele lingvistice: cursurile si literatura de specialitate erau in special in germana. De altfel, chiar si acum, componentele sunt produse in mare parte in aceasta tara. Industria a luat insa avant in Germania – spre exemplu, scolile din Frankfurt sunt construite cu aceasta tehnica – si se extinde in continuare. Comisia Europeana promoveaza constructia de case pasive, iar Parlamentul European a propus ca noile constructii sa intruneasca standardele de casa pasiva pana in 2011.Armata SUA, care a avut baze multa vreme in aceasta parte a Germaniei, are in vedere constructia de baraci pasive. “Faima proiectului este in plina crestere si ne e greu sa tinem pasul cu cererile”, spune Hasper.
     
    Nabih Tahan, un arhitect californian care a lucrat in Austria timp de 11 ani, se pregateste sa termine in Berkeley una dintre primele case pasive construite in SUA. El conduce un grup de 70 de arhitecti si ingineri din zona San Francisco care promoveaza aceste standarde. “Este o reteta energetica care le suna bine multora”, spune Tahan. “De ce sa nu refolosim aceasta caldura pe care o primim gratis?”
     
    Ironia este insa ca, atunci cand inspectorii din California au cercetat casa din Berkeley ca sa vada daca indeplineste standardele de “cladire verde” (pe care i le-au certificat apoi), Tahan nu a putut primi recunoasterea oficiala si pentru convectorul de caldura, un dispozitiv inca neobisnuit in SUA. “Cand te gandesti la standardele specifice unei case pasive, incepi sa privesti constructiile cu alti ochi”, spune el.

    Aflati in continuare cat costa constructia unei case pasive fata de una conventionala