BusinessMagazin

Tag: inventii

  • SUNT BANII cea mai bună sau cea mai rea creaţie a omului? Vezi cine este omul care i-a inventat

    Când exploratorul veneţian Marco Polo a ajuns în China, spre finalul secolului XIII, a rămas surprins de numeroasele invenţii ale asiaticilor. Una l-a fascinat însă: banii de hârtie.

     
    Kublai Han, nepotul marelui cuceritor Genghis Han, era cel care venise cu ideea că hârtie poate avea o anumită valoare – marcactă, desigur, cu anumite sigilii ccare să îi denote respectiva valoare.
     
    Kublai găsise chiar şi o soluţie simplă la cea mai mare problemă a oamenilor, şi anume adoptarea unei idei noi: cine nu primea hârtie în loc de aur sau argint era executat pe loc.
     
    Banii de hârtie, garantaţi ca valoare de autorităţile statului, reprezentau o inovaţie incredibilă, care avea să schimbe finanţele lumii până în ziua de azi.
     
    E greu să ne imaginăm o perioadă în care tranzacţiile implicau aur, argint sau alte bunuri; singurele momente în care ne întrebăm cu adevărat cum au ajuns nişte bucăţi de hârtie să valoreze atât de mult sunt cele precum criza financiară din 2008 sau criza actuală din Venezuela, când banii nu se mai numără, ci se cântăresc.

  • Cine este tânăra din Sibiu care a devenit unul dintre cei mai inovatori tineri din lume cu invenţiile ei

    Raluca Ada Popa are 32 de ani, a studiat la Universitatea din California, Berkley şi s-a născut în România, în Sibiu.

    Ea a ajuns în clasamentul tinerilor inovatori ai lumii realizat de MIT Technology Review, alături de alţi 34 de tineri sub 35 de ani din toată lumea, după ce a conceput o metodă de securitate pentru computere care ar putea proteja datele, chiar şi atunci când atacatorii reuşesc să pătrundă în sistem.

    Potrivit Technology Review,  Raluca Ada Popa a găsit o modalitate prin care să facă practice calculele bazate pe date criptate.
    În prezent, tehnicile ei permit sistemelor să opereze ca şi cum ar fi legate la ochi: sunt capabile să calculeze bazându-se pe date pe care nu le văd. O inovaţie mai recentă a ei, Helen, poate fi folosită de spitale pentru ca acestea să împărtăşească şi să agrege datele pacienţilor fără să compromită confidenţialitatea acestora.

    O altă tehnologie dezvoltată de ea, Opaque, securizează sistemele hardware împotriva software-urilor care sunt posibil compromise şi este folosită în prezent de companii precum IBM.

    Raluca Ada Popa este cofondator al companiei de securitate cibernetică PreVeil.

    Ea nu este însă singura româncă ce a apărut în clasament: Mariana Popescu, care a studiat arhitectura la Universitatea de Tehnologie din Delft, Olanda, a dezvoltat un proces de calcul capabil să transforme materialele textile în cofraje complexe pentru clădirile din beton, şi se află şi ea pe listă.

     

     

     

     

  • Doi din cei mai tineri 35 de inovatori ai lumii sunt de origine română. Cine sunt ei şi ce i-a adus în acest clasament

    Raluca Ada Popa şi Mariana Popescu  se află pe lista celor 35 de tineri inovatori de sub 35 de ani realizată în fiecare an de publicaţia MIT Technology Review.

    Raluca Ada Popa, în vârstă de 32 de ani, a studiat la Universitatea din California, Berkley şi s-a născut în România, în Sibiu.
    Ea a ajuns în clasamentul tinerilor inovatori ai lumii realizat de MIT Technology Review după ce a conceput o metodă de securitate pentru computere care ar putea proteja datele, chiar şi atunci când atacatorii reuşesc să pătrundă în sistem. Potrivit Technology Review,  Raluca Ada Popa a găsit o modalitate prin care să facă practice calculele pe bazate pe date criptate. În prezent, tehnicile ei permit sistemelor să opereze ca şi cum ar fi legate la ochi: sunt capabile să calculeze bazându-se pe date pe care nu le văd. O inovaţie mai recentă a ei, Helen, poate fi folosită de spitale pentru ca acestea să împărtăşească şi să agrege datele pacienţilor fără să compromită confidenţialitatea acestora. O altă tehnologie dezvoltată de ea, Opaque, securizează sistemele hardware împotriva software-urilor care sunt posibil compromise şi este folosită în prezent de companii precum IBM. Raluca Ada Popa este cofondator al companiei de securitate cibernetică PreVeil.

    Mariana Popescu are tot 32 de ani şi a studiat arhitectura la Universitatea de Tehnologie din Delft, Olanda. Ea a dezvoltat algoritmii capabili să transforme materialele textile în cofraje complexe pentru clădirile din beton. Astfel, un design arhitectural poate fi transpus într-o matriţă care poate fi folosită de maşinării industriale.
    Inovaţia ei reprezintă o modalitate eficientă şi sustenabilă de construcţie a unor structuri complexe cu o amprentă minimă asupra mediului, într-un timp record şi la preţuri scăzute. Are totodată potenţialul de a grăbi construcţiile din tabere de refugiaţi, zone de război sau din cele lovite de calamităţi naturale.

  • Povestea omului care a revoluţionat telefonul mobil, dar nu a putut ţine pasul cu tehnologia. Compania a pierdut aproape toţi clienţii

    Mihal „Mike“ Lazaridis s-a născut pe 14 martie 1961 în Istanbul, Turcia, în familia unor greci din insula Chios. În 1966 s-a mutat împreună cu părinţii săi în Canada, stabilindu-se în Windsor, Ontario. Pasionat de ştiinţă încă din copilărie, la vârsta de 12 ani a câştigat un premiu din partea Bibliotecii Publice Windsor pentru citirea tuturor cărţilor ştiinţifice de pe rafturile acesteia. În 1979 s-a înscris la Universitatea din Waterloo şi a ales să studieze inginerie electrică, urmând şi un opţional în informatică.

    În 1984, Lazaridis a răspuns pozitiv unei propuneri primite din partea companiei General Motors de a dezvolta un sistem centralizat de control pentru reţelele de computere, pentru care i s-a acordat un contract de angajare. Contractul cu General Motors împreună cu o mică subvenţie guvernamentală şi un împrumut de la părinţii săi i-au permis antreprenorului să dezvolte, alături de prietenul său din copilărie Douglas Fregin, compania de tehnologie Research In Motion, pe care au lansat-o în acelaşi an, pe 7 martie. După înfiinţarea businessului, Lazaridis a renunţat la universitate, cu doar două luni înainte de absolvire.

    Un deceniu şi jumătate mai târziu, pe 19 ianuarie 1999, folosind tehnologia wireless, Research In Motion a creat un pager care avea să fie primul dispozitiv BlackBerry, după numele căruia compania a fost redenumită. Acesta a fost lansat iniţial în München, Germania. În 2002 BlackBerry a lansat prima linie de smartphone-uri.

    Lazaridis şi soţia sa, Ophelia, sunt cunoscuţi pentru activitatea filantropică din Waterloo. Astfel, în 2000, antreprenorul a fondat Institutul Perimeter pentru Fizică Teoretică, către care a donat peste 170 milioane de dolari, iar după doi ani a pus bazele unui nou institut pentru calcule bazate pe tehnologie cuantică în cadrul Universităţii din Waterloo, în deschiderea căruia a investit 100 de milioane de dolari. În 2015, antreprenorul a donat Universităţii Wilfrid Laurier 200 de milioane de dolari pentru un nou institut de management orientat spre tehnologie, care a fost redenumit în onoarea sa Şcoala de Afaceri şi Economie Lazaridis.

    Munca de cercetare şi investiţiile sale în ştiinţă nu au fost trecute cu vederea. Astfel, pe 21 octombrie 1999, Lazaridis a primit o diplomă onorifică de doctor în inginerie din partea Universităţii din Waterloo, iar în iunie 2003 a devenit al optulea rector al acesteia. A primit, de asemenea, un premiu Oscar şi un premiu Emmy pentru realizările din domeniul tehnologiei care au ajutat industria cinematografică. Printre alte recunoaşteri, el a fost numit în 2006 ofiţer al Ordinului Canadei şi membru al Ordinului Ontario, iar în 2014 a primit titlul de membru al Societăţii Regale. În 2011, publicaţia internaţională Forbes l-a desemnat pe Lazaridis al 17-lea cel mai bogat canadian şi l-a clasat pe locul 651 în topul celor mai bogate persoane din lume, cu o avere de 1,9 miliarde de dolari. În septembrie 2013, în întreaga lume existau 85 de milioane de utilizatori ai telefoanelor mobile BlackBerry.

    Cu toate acestea, compania şi-a pierdut poziţia dominantă pe piaţă din cauza succesului sistemelor Android şi iOS, numărul utilizatorilor scăzând la 23 de milioane în martie 2016. În prezent, compania activează în 30 de ţări şi are un număr de circa 4.000 de angajaţi, înregistrând anul trecut venituri de 857 de milioane de dolari.

  • O echipă de profesori din Galaţi câştigă premiu după premiu pentru două invenţii din domeniul alimentar

    După premiile obţinute în primăvară la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii „Pro Invent 2018” de la Cluj-Napoca, recent cercetătorii au primit medalii de aur la o expoziţie organizată la Timişoara.

    Juriul a fost atras de colorantul pe bază de cătină şi sânge care reduce nitritul rezidual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban: A fi anti Dragnea nu înseamnă că eşti împotriva statului Israel

    “A fi anti Dragnea nu înseamnă că eşti împotriva statului Israel. Sunt un om care am susţinut relaţii prieteneşti, relaţii apropiate cu statul Israel şi resping categoric asemenea inepţii şi invenţii realizate de disperatul Dragnea care nu mai ştie ce vorbeşte”, a spus Ludovic Orban în contextul în care Guvernul condus de Viorica Dăncilă a adoptat memorandumul privind relocarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

    Ludovic Orban îi transmite un mesaj preşedintelui PSD şi cu privire la plângerea penală pe care a depus-o împotriva premierului Dăncilă şi a sa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Ernst Werner von Siemens

    Născut în 1816 la Lenthe, în apropierea oraşului german Hanovra, Ernst Werner von Siemens a crescut într-o familie numeroasă, având 13 fraţi şi surori. După finalizarea studiilor primare, Siemens a vrut să se înscrie la Academia din Berlin, dar situaţia materială a părinţilor nu a permis acest lucru; prin urmare, el s-a încris la Academia Militară din Prusia, la secţie de artilerie şi inginerie. Siemens şi-a demonstrat încă din acei ani inventivitatea, dezvoltând minele subacvatice care aveau să fie folosite în timpul mai multor conflicte.

    Întorcându-se acasă, el a decis să se dedice perfecţionării unor tehnologii deja existente, devenind un nume cunoscut pentru rezultatele sale. În 1843, a vândut drepturile asupra primei sale invenţii; cu banii rezultaţi în urma tranzacţiei, Siemens a dezvoltat un telegraf care în loc de codul Morse folosea un ac pentru a semnaliza literele. Pe baza invenţiei, germanul a fondat o companie ce a devenit repede un reper la nivel internaţional.

    În 1848, compania construia deja primul telegraf pe distanţă mare din Europa, legând Berlinul de Frankfurt. Fratele mai tânăr al lui Werner, Carl Wilhelm Siemens, a deschis o reprezentanţă la Londra. În deceniul următor, organizaţia a câştigat mai multe contracte în Rusia şi a deschis o altă filială la Sankt Petersburg.

    Un moment important în istoria Siemens a fost finalizarea liniei telegrafice indo-europene, în 1867, ce lega Calcutta de Londra. Siemens este astăzi cel mai mare producător industrial din Europa, având patru divizii principale: industrie, energie, sănătate, infrastructură şi oraşe. Compania este cunoscută îndeosebi pentru produsele medicale pe care le dezvoltă. Pe lângă invenţiile legate de telegraf, Werner von Siemens este considerat unul dintre părinţii ingineriei electrice. El a construit primul lift electric din lume în 1880 şi este creditat cu dezvoltarea troleibuzului. Numele lui a fost folosit pentru a denumi unitatea de măsură a conductivităţii electrice, siemensul.

    Werner von Siemens a fost căsătorit de două ori şi a avut trei copii care au preluat, alături de unchiul lor, Carl, conducerea companiei după 1890. Familia von Siemens deţine şi astăzi 6% din acţiunile companiei Siemens, fiind cel mai mare acţionar.

  • TOP 10 invenţii REVOLUŢIONARE din 2017 care vor schimba lumea aşa cum o ştim

    VEZI GALERIA FOTO AICI


    Ochelari care fac orbii să vadă

    Pentru milioanele de oameni din lumea întreagă care sunt orbi, mersul este mereu o provocare. Deşi câinii şi bastoanele pot ajuta, nu pot simula vederea, dar eSight 3 poate, scrie Time.

    Se poate considera ca cea mai puternică pereche de ochelari: odată ce utilizatorii o pun la ochi, înregistrează un video la rezoluţie mare şi foloseşte magnificarea, contrastul şi diferiţi algoritmi pentru a îmbunătăţi acea imagine în ceva ce chiar şi orbii pot vedea, permiţându-le să ia parte la o varietate de activităţi, inclusiv sporturi, care altfel nu ar fi cu putinţă.
    Dispozitivul este însă destul de scump, aproape 10 mii de dolari, dar în mod normal, cu timpul, şi dacă tehnologia se dovedeşte utilă şi eficientă, preţurile vor scăda. În prezent, compania care l-a produs estimează că a fost folosit de mai mult de 1.000 de persoane.

    O cană care ţine cafeaua caldă

    Aceasta este una dintre cele mai mari probleme mici cu care se confruntă oamenii. Cafeaua se poate răci prea repede sau poate fi foarte fierbinte, iar ambele situaţii afectează gustul. Conform unui studiu, există doar 37 de secunde în care te poţi bucura de această băutură la temperatura optimă. Aşadar, compania Ember Technologies a venit cu o soluţie: cana din oţel Ember. Acoperită cu un strat cermic, poate ţine cafeaua sau ceaiul la o temperatură exactă setată cu ajutorul unei aplicaţii, timp de o oră de la sine, datorită materialului, iar apoi pe un timp nelimitat datorită încălzirii electrice. Acest tip de cană are mari şanse să devină ceva obişnuit în următorii ani, întrucât invenţia e simplă, eficientă şi, în unele cazuri, extrem de utilă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

     

  • Pista de biciclişti care se încarcă de la lumina soarelui şi rămâne aprinsă toată noaptea – GALERIE FOTO

    Ciclismul este una dintre metodele de a circula cele mai prietenoase cu mediul înconjurător; graţie acestei noi invenţii a polonezilor, a devenit chiar şi mai prietenos.

    Este vorba de o pistă de biciclişti care luminează noaptea, alimentându-se în timpul zilei de la lumina soarelui. Pista se află în nordul Poloniei, în apropiere de Lidzbark Warminski, şi a fost creată la Institutul de Tehnologie Badan.

    Pista este realizată dintr-un material sintetic care poate lumina timp de zece ore după ce a fost încărcat. Conceptul nu este unul nou, fiind iniţial dezvoltat în Olanda – diferenţa este că olandezii foloseau led-uri, nefiind vorba despre o sursă naturală de energie.

  • Cele mai promiţătoare invenţii din 2017 – VIDEO