BusinessMagazin

Tag: invatamant

  • Şcolile din comuna Cernişoara

    Allianz-Ţiriac

     

    Motivaţie: „Pentru Allianz-Ţiriac, business-ul nu este singura preocupare consecventă. Grija faţă de comunitate este dovedită prin implicarea activă în rezolvarea de probleme în domenii critice, precum educaţie, sănătate sau sport, iar misiunea noastră în domeniul CSR este aceeaşi ca în business: asigurarea unui viitor mai bun şi reducerea decalajelor sociale”, spun reprezentanţii asigurătorului Allianz-Ţiriac. Ca alte aproximativ 1.000 de şcoli din mediul rural, cele două şcoli din Cernişoara vizate de proiect nu sunt echipate cu dotări minime, fără de care mulţi dintre noi nu ne-am puteam imagina să trăim în 2021, cum ar fi apă potabilă sau grupuri sanitare interioare.

    Obiectivul proiectului a fost aducerea şcoliilor din această comună cu un pas mai aproape de secolul 21. Allianz-Ţiriac investeşte de ani buni deja în copiii şi tinerii din România: sprijină sportivi prin implicarea în proiectele Fundaţiei Române Olimpice (FOR) din 2012, promovează din 2015 incluziunea socială şi educaţia copiilor din medii defavorizate prin susţinerea SOS Satele Copiilor, sprijină mobilizarea Fundaţiei Polisano pentru salvarea vieţilor copiilor cu malformaţii cardiace grave şi susţin asociaţia Kinetobebe cu ajutorul căreia oferă copiilor sprijin în recuperarea medicală.

    „În acest context, propunerea Fundaţiei Comunitare Vâlcea de a se alătura proiectului de reabilitare a şcolilor din Cernişoara s-a aliniat perfect cu obiectivele noastre din zona de CSR, iar decizia de a ne implica a fost firească. Mai mult, reabilitarea şcolilor în plină pandemie Covid-19 s-a suprapus cu ambiţia noastră de contribui la limitarea răspândirii virusului. Astfel, asigurarea unei igiene corespunzătoare şi acces la grupuri sanitare sigure a însemnat primul pas în reducerea riscului de îmbolnăvire în şcolile din Cernişoara”, spun reprezentanţii Allianz-Ţiriac.

    Rescrierea proiectului:  Scopul iniţiativei este asigurarea unor condiţii decente pentru învăţătură în două şcoli din comuna Cernişoara, a doua cea mai mare comună din ţară ca suprafaţă (59,66 km²), cu 3.782 locuitori şi 254 de elevi şi preşcolari. În rândul obiectivelor iniţiale ale acestui proiect, se înscriu: realizarea unui puţ de mare adâncime pentru alimentarea cu apă a şcolii, mutarea grupurilor sanitare în interior, renovarea unei şcoli mai mici din Cernişoara pentru a primi cei 150 de elevi relocaţi în urma transformărilor prevăzute la şcolile din Mădulari şi Armăşeşti, facilitarea unui proces de consultanţă pentru şcoală şi primărie pentru a-i sprijini să obţină resurse şi în viitor pentru elevi, mobilizarea partenerilor în susţinerea unor proiecte similare în alte localităţi.

    Rezultate: În martie 2021 a fost realizat forajul pentru puţ, iar acesta a fost folosit pe toată durata verii, în contextul secetei din localitate. Scopul său a fost extins pentru că mai mulţi localnici se vor branşa şi vor avea astfel acces la apă potabilă curentă. Lucrările de reabilitare au fost începute în august 2021 şi au fost realizate în ritm alert pentru a fi finalizate la începerea anului şcolar.

    Anterior, pe perioada verii, echipa Fundaţiei Comunitare Vâlcea (Gabriela Solomon şi Radu Prună) a lucrat cu arhitectul Cosmina David şi cu specialistul în comunicare Gabriela Gocan pentru realizarea unui plan de decorare interioară personalizat, care să includă elemente de design educaţional şi elemente de sustenabilitate (organizarea unor acţiuni părinţi, copii, cadre didactice şi meşteşuguri locale ‒ care să promoveze, să aducă notorietate locului şi să prevină abandonul şcolar).

    Implementarea noului concept educaţional este următorul pas important în proiect. Lucrările structurale au fost finalizate până la începerea anului şcolar, astfel că elevii s-au putut întoarce la cursuri într-o Şcoală reabilitată, cu acces la grupuri sanitare interioare. Suma investită de Allianz-Ţiriac până acum în acest proiect se ridică la aproximativ 40.000 de euro.

  • Lecţia în online

    OTP Bank

     

    Motivaţie: În luna noiembrie a anului trecut, o întâlnire a reprezentanţilor Fundaţiei OTP Bank România cu cei ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a generat o idee care s-a transformat rapid într-un proiect de anvergură naţională. „Lecţia în online”, primul demers de educaţie digitală (care a consacrat rolul de creator de conţinut al Fundaţiei OTP Bank România) avea să fie gândit, structurat, elaborat şi finalizat în timp record, spun reprezentanţii băncii.

    Descrierea proiectului: În numai două luni, colaborarea Fundaţiei cu FSLI a a condus la apariţia unui program educaţional complex format din trei module:
    1. resurse de învăţare şi predare digitală; 2. calitatea educaţiei în lecţia online; 3. inteligenţă emoţională. Structura programului a fost concepută în aşa fel încât să poată răspunde imperativelor momentului: înzestrarea unui număr cât mai mare de cadre didactice (educatori, învăţători şi profesori din învăţământul preuniversitar) cu o serie de competenţe şi abilităţi digitale menite să faciliteze continuarea activităţii în mediul online.

    În cadrul „Lecţiei în online”, Fundaţia şi-a asumat responsabilităţi multiple: mai întâi, a conceput şi realizat conţinutul modulelor 1 şi 3, ceea ce a presupus un efort susţinut de realizare a unui material educaţional care să acopere 37 de ore de formare; mai apoi, a oferit asistenţă tehnică pentru realizarea modulului 2; nu în ultimul rând, a adunat tot conţinutul (reprezentând câteva sute de pagini) în două manuale digitale, unul pentru participanţi, celălalt destinat formatorilor.

    Odată finalizată activitatea de creare a materialului educaţional, s-a trecut la etapa a doua a programului, cea de selecţie şi pregătire a viitorilor formatori. În acest scop, fundaţia a mobilizat resurse interne semnificative (pentru modulele 1 şi 3), dar a participat activ şi la procesul de recrutare a formatorilor înscrişi pe filiera FSLI. Acest din urmă proces a cuprins, la rândul lui, mai multe etape: organizarea de interviuri cu profesorii care s-au înscris pentru a deveni formatori în program, găzduirea mai multor sesiuni de instruire a celor selectaţi, evaluarea candidaţilor şi întocmirea listelor finale cu formatorii pe discipline. În paralel, FSLI a derulat întregul proces de acreditare a programului la Ministerul Educaţiei, acest  ultim pas marcând finalizarea tuturor acţiunilor premergătoare implementării „Lecţiei în online.”

    Rezultate: Formatorii fundaţiei şi cei ai FSLI au organizat primele sesiuni de instruire în cursul lunii mai. Prima serie a însemnat participarea unui număr de 150 de cadre didactice din toată ţara care au avut posibilitatea să se familiarizeze, într-o manieră accesibilă şi deschisă, nu doar cu o serie de instrumente, metode şi tehnici esenţiale de folosire a diferitelor platforme digitale, dar şi cu modalităţi practice de realizare a materialelor digitale necesare la clasă.

    De altfel, unul dintre obiectivele fundamentale avute în vedere în crearea „Lecţiei în online” a fost aplicabilitatea imediată a cunoştinţelor dobândite. În plus, modulul dedicat inteligenţei emoţionale a contribuit la dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi gestionare a emoţiilor la clasa online. „Începerea noului an şcolar va însemna şi reluarea sesiunilor de formare în cadrul «Lecţiei în online», din această toamnă fiind aşteptate să participe alte cadre didactie interesate de lărgirea orizontului profesional… digital”, adaugă reprezentanţii băncii.

  • Bursele Telekom

    Telekom Romania Mobile Communications

     

    Motivaţie: Telekom se implică în educarea noii generaţii de profesionişti, văzând tinerii ca pe un motor al comunităţilor locale şi singura sursă care va asigura ca inovaţia şi serviciile de calitate să ajungă în vieţile oamenilor, creând valoare adăugată. Telekom derulează, încă din 2010, programul de CSR „Bursele Telekom”, prin intermediul căruia încurajează atât performanţa tinerilor în educaţie, cât şi digitalizarea societăţii. Programul „Bursele Telekom” urmăreşte să identifice şi să susţină financiar tinerii cu rezultate academice excepţionale cu scopul final de a contribui la digitalizarea societăţii, a înlesni accesul tinerilor la educaţie şi a-i ajuta în construirea unui traseu profesional de succes.

    Descrierea proiectului: Beneficiarii programului „Bursele Telekom” în anul 2020 au fost 10 studenţi admişi într-o instituţie de învăţământ superior de stat din România, aflaţi în anul I, învăţământ la zi, profil real, la una dintre specializările: automatică şi calculatoare, cibernetică, informatică, matematică, inginerie electrică, electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. Contribuţia financiară oferită de Telekom constă într-o bursă furnizată pe parcursul fiecărui an universitar, pe o perioadă de 9 luni (ianuarie-iunie, octombrie-decembrie). Cuantumul lunar al unei burse a fost stabilit in 2020 la valoarea salariului minim pe economie, respectiv 2.230 lei/lună. În 2020, Telekom a desfăşurat a unsprezecea ediţie a programului de responsabilitate socială Bursele Telekom intr-un format diferit – exclusiv online. Această schimare a venit firesc într-un context cu totul aparte.

    Competiţia Bursele Telekom a fost organizată în două etape. Prima etapă, care este şi eliminatorie, a presupus completarea şi trimiterea unui formular de înscriere către Telekom Romania. Criteriile de evaluare luate în considerare s-au referit la: determinarea de a reuşi în carieră, capacitatea de a se implica activ în activităţi extracurriculare şi de voluntariat,  dar şi la rezultatele academice obţinute până în prezent. În urma acestei etape au fost selectaţi 10 finalişti, care s-au calificat în etapa a doua.

    A doua etapă a constat în participarea la un interviu care s-a desfăşurat exclusiv online, cu participarea unui juriu format din profesionişti în domeniul comunicării şi cadre didactice universitare de specialitate. Cei zece câştigători au fost premiaţi în cadrul unei gale online speciale, la care au participat angajaţi Telekom şi membri ai juriului. Bugetul burselor oferite de Telekom este estimat în 2020 la peste 40.000 euro, cuantumul burselor pentru 10 studenţi, pe perioada unui an universitar.

    Rezultate: De la lansarea lui, în anul 2010, şi până în prezent, peste 2.500 de studenţi cu performanţe notabile s-au înscris în competiţia „Bursele Telekom”, iar 125 dintre aceştia au beneficiat de bursele oferite de companie. Susţinerea financiară oferită de Telekom Romania câştigătorilor celor 11 ediţii ale programului se ridică la peste 440.000 de euro. Pentru ediţia din 2020 a programului, un număr de 13 universităţi de stat din România s-au alăturat cauzei ajutând la promovarea iniţiativei.

  • România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa proporţiei absolvenţilor de învăţământ superior. Cei mai puţini absolvenţi de facultate sunt în regiunile Sud – Muntenia şi Sud-Est

    România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa proporţiei absolvenţilor de învăţământ superior – 16% din populaţia de 15-64 ani, faţă de 29% media Uniunii Europene în 2020, conform unui infografic publicat de Monitorul Social, proiect al fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung România.

    Infograficul conţine şi informaţii despre discrepanţele regionale în ceea ce priveşte capitalul educaţional.

    ”Disparităţile dintre regiunile ţării sunt considerabile: în timp ce Bucureşti-Ilfov înregistrează o pondere a absolvenţilor de învăţământ superior (40%) superioară mediei europene, în alte regiuni situaţia e dramatică: regiunile Nord-Est (12%), Sud – Muntenia şi Sud-Est (13%) sunt regiunile cu cele mai mici ponderi ale absolvenţilor de învâţământ superior din Uniunea Europeană, fiind astfel condamnate la subdezvoltare pe termen lung”, conform informaţiilor publicate de Monitorul Social.

    Conform sursei citate, în regiunea Nord-Vest, ponderea absolvenţilor de studii superioare a fost de 20,1% în 2020, a doua cea mai mare valoare după cea din Bucureşti-Ilfov. În regiunea Centru, această pondere a ajuns la 17,1% anul trecut, în Vest a fost de 17%, iar în Sud-Vest Oltenia a fost de 16,7%.

     

     

  • Rezultatele la examenul de titularizare au fost cele mai slabe din ultimii cinci ani

    ♦ Maria G. profesor de şcoală gimnazială: „Procentul la titularizare a fost mereu unul nemulţumitor. Motivarea financiară este doar unul din factorii care demotivează tinerii să lucreze în sistem.“

    Ministerul Educaţiei a publicat, ieri, primele rezultate la examenul de titularizare, iar rata notelor peste 7 obţinute de candidaţii care au susţinut proba scrisă este de 44,47%, în scădere faţă de rezultatele din ultimii patru ani.

    Profesorii care iau note peste şapte la acest examen sunt titulari pe post, adică sunt angajaţi pe o perioadă nedeterminată la catedra pe care o aleg, iar cei care obţin o notă peste 5 vor fi angajaţi pe o perioadă determinată, adică vor fi suplinitori.

    „Printre avantajele titularizării sunt: siguranţa unui loc de muncă, poţi face planuri pe termen lung, investiţii, ai disponibilitatea pentru alte activităţi sau proiecte în vacanţe. (…) Nu ştiu statisticile, dar procentul la titularizare a fost mereu unul nemulţumitor. Printre cauzele acestor rezultate sunt subiectele dificile, care de multe ori nu sunt corelate cu materia studiată în facultate“, a spus pentru ZF Maria G., profesoară de limba engleză în cadrul unei şcoli gimnaziale din judeţul Călăraşi.

    Ministrul educaţiei, Sorin Cîm­peanu, a spus la un post de televiziune că rezultatele de la examenul de titularizare din acest an sunt foarte slabe, având în vedere că 20% dintre profesorii care au susţinut examenul nu au obţinut nici măcar nota 5.

    Conform datelor de la Ministerul Educaţiei, rata notelor peste 7 obţi­nute de candidaţii care au susţinut proba scrisă a examenului de titula­rizare a fost de 44,47% anul acesta, în scădere, de la 58,66% în 2020, 46,86% în 2019, 47,40% în 2018 şi 45,73% în 2017.

    „Vedem scăderea calităţii în toate domeniile de titularizare şi acolo cred că sunt mai mulţi factori: în primul rând este felul în care privim educaţia şi educaţia continuă – aici vorbim despre educaţie care ar trebui să se desfăşoare continuu, iar profesorii cred că trebuie să fie primii care să facă acest lucru, având în vedere menirea lor. Cred că avem nevoie de o formare continuă ca profesori, mai avem nevoie de şcoli bune de profe­sori, de pregătire iniţială bună pentru cadrele didactice“, a spus pentru ZF Elena Lotrean, profesor şi fonda­toarea Şcolii Finlandeze din Sibiu.  Titularizarea este un beneficiu care este perpetuat de multă vreme, unul cu care fondatoarea Şcolii Finlandeze nu este de acord. „În ce altă meserie ai jobul asigurat pe viaţă? Acest examen de titularizare bagă în sistem şi oameni foarte buni, dar şi oameni care nu au ce căuta acolo şi care caută această stabilitate. Stabilitatea este un lucru bun, dar ne duce şi în o zonă de delăsare. În multe dintre cazuri, această delăsare se vede şi în activitatea profesorilor la clasă, dar sunt şi cazuri în care nu se vede“, a explicat ea.

    Elena Lotrean nu crede că a scăzut atractivitatea sistemului de învăţământ în rândul absolvenţilor, ci crede că a crescut.

    „Acum vin şi mai mulţi oameni care nu au vocaţie şi de aceea şi aceste rezultate. În ultima vreme au crescut salariile considerabil. O învăţătoare la debut în 2016 câştiga 1.200 de lei, iar în 2020 avea 2.700 de lei,  vorbim de mai mult de o dublare a salariilor.  Eu cred că începe să devină mai atractivă“, spune ea.

    În schimb, profesoara de limba engleză, Maria G. crede că salariile mici şi faptul că profesorii sunt tot timpul sub lupa opiniei publice îi poate descuraja pe tineri să aleagă o carieră didactică. „Motivarea finan­ciară este doar unul din factorii care demotivează tinerii să lucreze în sistem. Mai poate fi vorba şi de mediatizarea excesivă a lucrurilor negative din sistem“, spune ea.

    Un profesor de şcoală gimnazială sau de liceu câştigă, în medie, un salariu net lunar cuprins între 2.300 de lei şi 4.600 de lei, conform datelor de pe platforma Paylab România. Spre comparaţie, un medic rezident avea un salariu lunar net cuprins între 3.670 de lei şi 7.570 de lei, conform aceleiaşi surse. La nivelul întregului sistem de învăţământ din România, salariul mediu net era de 3.600 de lei în luna mai a acestui an, în creştere cu doar 1% faţă de aceeaşi lună din anul 2020.

    Printre dificultăţile meseriei de profesor, Maria G. enumeră instabi­litatea economică, conflictul între categoriile sociale şi accesul diferit la educaţie şi la informatie, adică lipsa de egalitate de şanse.

    Elena Lotrean crede că pro­fesorii ar trebui să fie trataţi şi ei precum elevii, adică să fie parte dintr-un sis­tem care încurajează coope­rarea, unul în care există o stare de bine, men­tori, factori care ar putea influ­enţa tinerii să aleagă o astfel de carieră. „Meseria de profesor este una vocaţională, vei lucra cu copii, cu tineri care au au nevoie de o sclipire de la tine şi trebuie să fii pregătit să le oferi acea sclipire şi să le aduci acea cunoaştere de care ei au nevoie. Cum suntem pentru copii ar trebui să fim şi pentru profesori, adică să fie o cancelarie în care există o stare de bine, în care se încurajează coope­rarea, în care se apreciază oamenii, să existe mentori. Aceste elemente ar fi hotărâtoare pentru cineva care alege o carieră didactică“, a spus ea.

    O mare provocare din sistemul de învăţământ este partea de neîncre­dere.

    „Fiecare are senzaţia că ştie mai bine ce ar trebui să facă profesorul şi acest lucru se răsfrânge în mod negativ în încrederea pe care o primesc profesorii din partea socie­tăţii, din partea părinţilor, din partea administraţiilor şi aşa mai departe“, continuă Lotrean.

    Mai mult, în afară de profesorii pentru învăţământul primar şi preşcolar, în România nu există meseria de profesor, crede ea.

    „Eu sunt profesor de bază, dar pe diploma mea scrie filolog, pe diploma celui care a terminat o facultate de matematică scrie matematician, nu profesor de matematică. În afară de profesorii pentru învăţământul primar şi preşcolar, în România nu există meseria de profesor. De cele mai multe ori, un modul pedagogic este văzut ca un apendice uşor folositor, dar pe care nu trebuie să îl luăm neapărat în seamă în timpul facultăţii. În plus, de multe ori practica pedagogică este bătaie de joc, nu în toate cazurile, dar în majoritatea lor şi atunci persoana respectivă se trezeşte în faţa copiilor fără să aibă noţiuni elementare despre pedagogie şi normal că îi scade calitatea“, a concluzionat Elena Lotrean.

    Conform datelor de la Ministerul Educaţiei, la nivel naţional sunt disponibile 4.814 catedre vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată, dintre  3.500 în mediul urban şi 1.314 în mediul rural.

  • Top 20 al liceelor din Bucureşti după ultima medie de admitere: Colegiul Gheorghe Lazăr conduce în clasament. Toate liceele şi colegiile din top 20 au înregistrat scăderi ale ultimei medii de admitere în 2021 faţă de 2020. Cea mai mare scădere a mediei din clasament a fost cea a Colegiului Naţional Gheorghe Şincai, de la 9,57 la 9,06

    ♦ Ultima medie de admitere la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr a fost de 9,56, medie cu care a reuşit să depăşească liderul de anul trecut, Colegiul Tudor Vianu, care anul acesta a avut ca ultima medie de admitere 9,52 ♦ De altfel, Colegiul Naţional Gheorghe Şincai este implicat şi într-o dispută cu Primăria Sectorului 4 cu privire la o posibilă relocare a unităţii de învăţământ.

    Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr ocupă primul loc în clasa­mentul liceelor şi colegiilor din Bucureşti după ultima medie de admitere din anul 2021, conform datelor de la Ministerul Educaţiei, centralizate de Ziarul Financiar.

    Astfel, ultima medie de admitere la Lazăr a fost 9,56, în scădere de la 9,69 în 2020, însă una cu care a reuşit să depăşească liderul clasamentului de anul trecut, Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu, care anul acesta a avut ca ultima medie de admitere 9,52. Instituţiile de învă­ţământ de pe primele două locuri din clasament au avut fiecare câte 234 de locuri anul acesta.  Podiumul a fost completat de Colegiul Naţional Sfântul Sava, cu 9,51 ca ultima medie de admitere de anul acesta, în scădere de la 9,67 în 2020.

    De altfel, toate liceele şi colegiile din top 20 au înregistrat scăderi ale ultimei medii de admitere în 2021 faţă de 2020. Cea mai mare scădere a mediei din clasament a fost cea a Colegiului Naţional Gheorghe Şincai, de la 9,57 la 9,06, rezultat care a trimis unitatea de învăţământ liceal de pe poziţia a cincea în clasament în 2020 la poziţia 9-10, având în vedere că ultima medie de admitere de la Colegiul Naţional Cantemir Vodă a fost tot de 9,06.

    Colegiul Naţional Gheorghe Şincai este implicat şi într-o dispută cu Primăria Sectorului 4 cu privire la o posibilă relocare a unităţii de învăţământ. Conducerea Colegiului Gheorghe Şincai din Capitală a fost notificată săptămâna trecută de Primăria Sectorului 4 să predea clădirea unde susţine cursurile pentru începerea lucrărilor de conso­lidare. Administraţia locală afirmă că liceul funcţionează într-o clădire de patrimoniu încadrata în clasa 2 de risc seismic şi de aceea sunt necesare lucrări de consolidare.

    La nivel de ţară, dintre primele 20 de licee după ultima medie de admitere, primele trei poziţii sunt ocupate de licee din Bucureşti, res­pectiv Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu şi Colegiul Naţional Sfântul Sava.

    Ministerul Educaţiei a publicat pe 24 iulie rezultatele repartizării computerizate în învăţământul liceal de stat pentru anul 2021 – 2022. Anul acesta au fost repartizaţi 89.983 de elevi (98,54%) în învăţământul liceal de stat din totalul elevilor cu opţiuni completate (91.315). Dintre aceş­tia, 57.574 de candidaţi au fost repartizaţi la filiera teoretică, iar 32.409 candidaţi – la filiera tehnologică. Circa 348 de candidaţi au fost admişi cu media 10.

     Admiterea la liceu se face pe baza mediei obţinute de elev la eva­luarea naţională şi a mediei generale de absolvire a claselor V-VIII, care contează în proporţie de 20%.

  • De ce nu avem mai mulţi absolvenţi de facultate în ţară: Lipsa profesorilor din învăţământul superior este prima cauză. Ce ar trebui să facă statul VIDEO

    Lipsa profesorilor din învăţământul universitar este o problemă care impactează direct numărul de absolvenţi creaţi de o universitate. În lipsa suplimentării numărului de cadre didactice, facultăţile din România nu vor putea depăşi pragul actual de absolvenţi pe care îi oferă.

    „Trebuie să ne uităm la învăţământul superior şi aici aţi pus întrebarea cum putem să creştem. Aici lucrurile sunt clare. Deci avem această lipsă de profesori care nu ne permite să creştem numărul de locuri şi în consecinţă nici numărul de absolvenţi nu creşte spectaculos”, a spus Radu Gramatovici la ZF Live.

    În această situaţie, statul român ar putea avea un cuvânt de spus, prin crearea unor facilităţi destinate viitorilor profesori universitari, ce ar putea face catedra mult mai atractivă pentru aceştia.

    „Statul  ar putea să o ofere bonificaţii şi beneficii tinerilor care vor să intre ca profesori în învăţământul superior. Asta este singura singura soluţie care ar putea avea un efect în cascadă”, a mai declarat prorectorul.

  • Abandonul şcolar în Româna: Cum şi de ce pierdem elevi din sistemul de învăţământ? VIDEO

    Abandonul şcolar este un fenomen care impactează puternic şi în prezent sistemul de învăţământ românesc. Printre principalele cause ale acestuia se numără factorii de mediu, discursul familiei despre nevoia de educaţie dar şi nivelul de educaţie al părinţilor.

    „Abandonul şcolar are mai multe mai mulţi factori care ne influenţează pe de o parte sunt factorii sociali factorii de mediu unde locuieşte copilul se presupune că avem o relaţie. Aici este şcoala şi ce se întâmplă în şcoală şi aici este acasă şi avem drumul de la şcoală acasă, să ne jucăm aşa cu această imagine. În primul rând contează ce se întâmplă acasă, mediul acesta social şi al familiei, de la ce mănâncă un copil, cu ce se îmbracă şi nu e puţin lucru faptul că nu are cu ce se îmbrăca şi nu poate ajunge la şcoală dacă şcoala este departe de casă. Apoi sunt părinţii. Nivelul de educaţie al părinţilor este foarte important şi ce se întâmplă acasă cu privire la educaţie. Adică dacă părinţii încurajează educaţia sau nu, adică promovează şi practică un discurs favorabil educaţiei sau mai degrabă vorbesc despre educaţie în termeni despreţuitori sau consideră că nu e nevoie să urmeze foarte multe studii pentru că oricum poate să muncească” a declarat Oana Moşoiu, lector universitar în cadrul Facultăţi de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, la ZF Live.

    Un alt factor important ce îi forţează pe elevi să pună ghiozdanul de-o parte este infrastructura de transport, mai ales în mediul rural. Aici se mai adaugă şi necesităţile pe care le presupune actul educational, cum cea de rechizite, manuale, cărţi, etc. În final, un ultim rol în fenomenul abandonului îl joacă nivelul de siguranţă al instituţiei de învăţământ şi nivelul de pregătire al profesorului.

    „Acum noi avem o educaţie disponibilă peste tot şi în multe forme şi atunci revalorizarea această educaţională are nevoie de un alt nivel de înţelegere la nivelul familiei, pentru că te poţi realiza cumva şi fără şcoală. Însă, studiile arată că se corelează foarte bine un număr mai mare de ani de şcolaritate cu reuşita în viaţă, acces la servicii şi joburi cu salarizare mai mai mare mai înaltă, status social precum şi aspiraţiile şi nivelul de dezvoltare personală. Deci asta ar fi un un amalgam la nivel economic. Sigur că şcoala este gratuită, dar sunt foarte multe cheltuieli pe lângă manual, alte materiale educaţionale, training pentru ora de sport. Nu am văzut poate niciodată. Apoi este cum ajunge copilul la şcoală partea de infrastructură, drumuri transport şi apoi ajungem la şcoală unde într adevăr contează foarte mult ce se întâmplă în această şcoală cât de sigură este şcoala şi cât de pregătit este profesorul”, a mai spus Oana Moşoiu la ZF Live.

  • Cifra săptămânii 12 – 18 iulie 2021

  • Ministerul Educaţiei: 60% din personalul din învăţământ, vaccinat cu cel puţin o doză

    Ministerul Educaţiei a anunţat sâmbătă că 60% din personalul din învăţământ este vaccinat cu cel puţin o doză. Astfel, au fost vaccinaţi peste 185.000 de angajaţi, dintre care 50% au procesul de vaccinare complet. 

    Ministerul Educaţiei a făcut sâmbătă publice rezultatele raportărilor privind vaccinarea personalului din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat şi din sistemul de învăţământ superior de stat şi privat.

    Astfel, din totalul de 266.120 angajaţi titulari în învăţământul preuniversitar de stat s-au vaccinat 151.133 persoane, din care 112.559 sunt cadre didactice şi 38.574 reprezintă personal didactic auxiliar şi nedidactic. Un număr de 125.523 angajaţi au parcurs schema completă de vaccinare.

    „Raportat la total angajaţi titulari se înregistrează o rată de vaccinare de 56,8%. Raportat la numărul cadrelor didactice, rata de vaccinare este de 58%”, a transmis ministerul.

    De asemenea, din totalul de 51.411 angajaţi titulari în învăţământul universitar de stat şi privat s-au vaccinat 34.040 persoane, din care 22.391 sunt cadre didactice şi 11.649 reprezintă personal didactic auxiliar şi nedidactic. Şi la această categorie, 30.574 angajaţi au parcurs schema completă de vaccinare.

    Raportat la total angajaţi titulari se înregistrează o rată de vaccinare de 66,2%. Raportat la numărul cadrelor didactice, rata de vaccinare este de 76,5%.

    Potrivit Ministerului Educaţiei, din totalul de 317.531 angajaţi titulari în învăţământul preuniversitar şi în sistemul de învăţământ superior, s-au vaccinat 185.173 de persoane, din care 156.097 cu ambele doze. „Raportat la total angajaţi titulari se înregistrează o rată generală de vaccinare de 58,32%. Raportat la numărul cadrelor didactice, rata de vaccinare este de 60%”, a mai informat ministerul.