BusinessMagazin

Tag: interese

  • De ce suntem lenţi într-o lume rapidă?

    Capacitatea de adaptare este esenţială din punctul meu de vedere, pentru că ne confruntăm cu o schimbare îngrozitor de rapidă la nivelul mediului economic, mediul geo-politic, în comportamente, în ceea ce ţine de schimbarea pilonilor în lume. Există o confruntare directă pe pieţe, a apărut şi războiul hibrid, deci capacitatea de adaptare este esenţială“, spune analistul politic Mircea Coşea. Tot el adaugă că acest lucru înseamnă capacitatea iniţială de a înţelege fenomenul, adaptabilitatea la modul de interpretare a efectelor şi în principal capacitatea de interpretare a efectelor asupra propriei ţări sau asupra propriilor interese, pe care o naţiune le are la un moment dat.

    Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (Change Readiness Index – CRI) este un studiu la nivel global, ce poate fi utilizat atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ca o bază pentru decizii politice sau pentru investitori. Deşi ocupă un loc slab în clasament, România şi-a îmbunătăţit punctajul faţă de sondajul efectuat în 2013, luând în considerare cei trei piloni de referinţă: mediul de afaceri, sectorul guvernamental şi societatea civilă. Potrivit studiului, venitul este un factor direct proporţional cu adaptabilitatea la schimbare a unei ţări, însă nu este o regulă. Spre exemplu, România se încadrează în categoria ţărilor cu venituri medii-superioare. Totuşi, ea este depăşită în acest clasament de 13 ţări cu venituri medii-inferioare şi de cinci ţări cu venituri inferioare din Africa.

    „O tendinţă relevantă care reiese din studiul de anul acesta este că ţările care au obţinut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare“, observă Şerban Toader, senior partner, KPMG România. „De fapt cele nouă ţări cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabilă incluziunii ocupă primele 15 locuri ale indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, şi anume că politicile care promovează creşterea favorabilă incluziunii pot ajuta ţările să fie mai bine pregătite pentru a gestiona schimbările inevitabile“, adaugă Toader.

    O serie de ţări cu venituri mai mici au înregistrat performanţe bune în CRI, demonstrând că beneficiile unor politici şi investiţii eficiente pot compensa nivelurile reduse de prosperitate. „Ne aflăm într-un context complex de tendinţe globale în accelerare, concurenţă maximă pe pieţele internaţionale, riscuri regionale agravate şi de criză identitară prelungită a României“, spune Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul KPMG România. „Cultura imediatului, corupţia, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate şi restrângerea capacităţii administrative indică necesitatea stringentă a conturării şi calibrării unui Proiect de Ţară, a unei direcţii şi a unor priorităţi strategice care să ţină cont de valorile naţionale şi de interesele ţării“, mai spune Nemoianu.

    Raportat la capacităţile antreprenoriale, România a obţinut cel mai slab punctaj la subdiviziile inovaţie şi cercetare & dezvoltare (locul 109), care sunt motive de îngrijorare din cauza finanţării slabe şi a cooperării deficitare între institutele de cercetare şi mediul de afaceri. Mediul de afaceri este, de asemenea, o problemă în cadrul acestui pilon analizat. Din cauza dificultăţilor întâmpinate în deschiderea unei firme, precum nivelul de reglementare, legislaţia privind drepturile de proprietate, fiscalitatea şi protecţia investitorilor, România s-a clasat pe un loc nesatisfăcător (locul 95). Un punctaj apropiat a obţinut şi la sectorul financiar (locul 93), unde se ia în considerare eficienţa finanţării companiilor şi interprinzătorilor. Per total, România a ocupat locul 79 la analiza capacităţilor antreprenoriale în cadrul acestui studiu. Cercetarea a fost realizată de KPMG, o reţea globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor şi care îşi desfăşoară activitatea în 155 de ţări.

    „E explicabil de ce România se află pe un loc codaş“, spune Mircea Coşea. „Până în prezent nu am avut iniţiative în ceea ce priveşte determinarea unor politici economice. La politica bugetară, România are interese care nu coincid cu ţările dezvoltate.“

  • Lupta antreprenorilor români cu forţa de lobby a multinaţionalelor

    “Ponderea firmelor străine în piaţa construcţiilor este de 30%. Având în vedere că businessul de construcţii ar trebui să fie preponderent local, în orice ţară această pondere este îngrijorător de mare. Opriţi pogromul împotriva oamenilor de afaceri din România!“ Mesajul gre-cului Alexandros Ignatiadis, proprietar al companiei Octagon, reuneşte vocea antreprenorilor români din construcţii, ajunşi subcontractori pentru firmele străine care câştigă tot mai multe contracte în România.

    O firmă din trei din sectorul construcţiilor din România nu are capital românesc, iar cele mai importante 35 de firme străine au realizat 40% din cifra de afaceri a primelor 100 şi 65% din profit. Şeful asociaţiei antreprenorilor români din construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, atrage atenţia că interesul firmelor autohtone pe piaţă nu mai este reprezentat, iar dialogul cu autorităţile, deşi există, nu produce efecte palpabile pentru capitalul românesc.

    „Antreprenorii români nu mai pot lucra individual şi rezista pe cont propriu, ci trebuie să se protejeze prin intrarea în asociaţii patronale sau profesionale şi clustere. E un moment în care trebuie să învăţăm din lecţia scorului de la ultimele alegeri parlamentare. Cu acel 70% obţinut la scru-tinul din 2012 şi cu implicarea AmCham şi a Consiliului Investitorilor Străini, guvernul a uitat că mai există entităţi profesional-patronale în România. Practic, nu a mai avut nevoie să se consulte cu ele, deşi a făcut-o formal fără să ţină cont de ceea ce au spus. Preţul îl plătim şi îl vom plăti în continuare. Trebuie să învăţăm să lucrăm împreună mult mai mult pentru că, dacă lucrăm separat şi fiecare este o voce discretă în zona de comunicare politică, foarte puţine mesaje vor ajunge la urechile celor care iau decizii. O consolidare a modului asocia-tiv în care putem acţiona este mai mult decât necesară.“

    Deşi tema efectelor lobby-ului pe lângă autorităţi este un subiect slab reflectat în presa locală, acesta ţine de luni bune prima pagină a presei de pe peste ocean. Un articol publicat recent de revista Weekly Wonk arăta schimbarea de paradigmă după care funcţionează asociaţiile şi organizaţiile active în promovarea propriilor interese de natură comercială în relaţia cu statul, citând chiar un reprezentant al multinaţionalelor specializat în corporate affairs: „În urmă cu 20-25 de ani, preocuparea noastră era să ţinem guvernul departe de afaceri şi să putem să ne vedem de treabă. Apoi, ne-am gândit să transformăm guvernul în partenerul nostru. De la «Lăsaţi-ne în pace!» am ajuns la «Haideţi să lucrăm împreună la aceeaşi masă!». Şeful meu spunea că am ajuns să facem astăzi lucruri pe care nu le credeam vreodată posibile“.

    Analiza arată că influenţa crescută a asociaţiilor şi a organizaţiilor care promovează interesele corporaţiilor a crescut atât de mult în ultimii ani încât acestea „au ajuns să copleşească orice potenţială forţă oponentă“. În SUA, de exemplu, dintre organizaţiile din top 100 după cele mai mari bugete alocate lobby-ului, 95 sunt companii care funcţionează după principii comerciale. Iar bugetele alocate în prezent promovării anumitor interese înseamnă, cumulat, 2,6 miliarde de dolari, mai mult decât bugetul din anul 2000 al Camerei Reprezentanţilor şi Senatului la un loc. Pentru fiecare dolar cheltuit de sindicate şi de asociaţii care promovează interese ale comunităţilor, multinaţionalele cheltuie alţi 34, conform The Atlantic.

    În România, organisme precum Camera de Comerţ Româno-Americană, AmCham, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României au devenit tot mai apropiate de structurile de decizie de la Bucureşti, fapt confirmat de însuşi preşedintele FIC, Mihai Bogza, totodată preşedinte al consiliului director al Bancpost. FIC grupează cele mai importante multinaţionale care activează pe piaţa locală, precum OMV Petrom, Automobile Dacia, Orange, GDF SUEZ Energy România, Bancpost, Raiffeisen Bank, HP, GSK sau Holcim. Preşedintele FIC constată o îmbunătăţire a dialogului între guvernul României şi reprezentanţii mediului de afaceri în ultimul an, în principal sub aspectul structurării acestui dialog. Astfel, au loc lunar întâlniri între reprezentanţi ai Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, din care face parte şi FIC, şi premierul Victor Ponta, însoţit de reprezentanţi ai guvernului.

  • Crapitalism. Poporul român se va maturiza când va fi în stare să judece cu mintea proprie

    Aşa că, în momentul în care am primit un mesaj pe pager – telefonul mobil încă nu apăruse! – despre faptul că ministrul, întors dintr-un voiaj care privea tocmai respectivul contract, vrea să stea de vorbă cu mine, am zbughit-o instantaneu din casă; eram jurnalist de agenţie de presă la momentul acela, mereu sub presiunea timpului. Ajuns în cabinetul ministerial, am băgat rapid nişte politeţuri, în pregătirea întrebărilor binecunoscute – cine, cum, când, unde etc. Dar omul a început să îmi povestească despre cât de frumos era acolo unde a fost şi despre ce şi-a cumpărat de acolo, ceva mare şi tehnic, să zicem. Am răbdat un pic, pe urmă am revenit la ale mele – cine, cum… Omul o ţinea pe a lui, îşi cumpărase ceva deosebit şi ţinea musai să îmi detalieze. „Bine, bine, dar contractul?“, am întrebat după altă rundă de detalii tehnice. „…a, da, şi contractul. Îl facem, îl facem“, a replicat ministrul meu.

    Am obţinut o ştire de trei rânduri, lipsită de entuziasm; pe drum m-am gândit că omul pur şi simplu nu avea nimic în comun cu contractul în cauză şi nu-i păsa de cine, cum, când, unde, decât în măsura în care respectivul document îi slujea interesele directe – achiziţia aceea minunată şi poate şi altele. Abordare de politician.

    Despre universalitatea acestei abordări m-am convins în cabinetul unui alt ministru al vremii, martor involuntar al unei discuţii demne de un film comic-absurd, pe care nu o reproduc din raţiuni de spaţiu. Destul să spun că am avut de-a face cu un ministru şi un secretar de stat, prospăt întors şi acesta de peste ocean, care, trimis acolo să rezolve ceva, se lăuda cu ce cămaşă de blugi a primit. Cu numele brodat! Ba a mai pomenit şi alte daruri, aşa că finalul a fost cu un ministru vag amuzat şi un secretar de stat care mi-a rămas în minte drept tipul pe care l-am văzut albindu-se la faţă cel mai rapid şi cel mai profund vreodată în momentul în care ministrul m-a prezentat drept jurnalist. La fel ca primul ministru, omul avea nişte interese, iar restul activităţilor erau menite a-i sluji strict interesele.

    Povestesc chestiile astea gândindu-mă la episodul MTO/reducerea CAS; prim-ministrul Ponta şi ministrul finanţelor au ieşit puternic şifonaţi din poveste, indiferent de pronunţia deficitară în engleză sau de foile cu cifre secrete care nu pot fi nici văzute, nici descrise. Ce nu mi-a plăcut mie este faptul că MTO şi reducerea taxei au fost doar o parte a unui simplu joc politicianist, abil pus în scenă dar lipsit de fundamente; nici lui Traian Băsescu, nici lui Victor Ponta şi nici ministrului Ioana Petrescu nu le pasă de ce înseamnă cu adevărat reducerea taxelor sau constrângerile bugetare din acordurile cu UE.

    Momentul maturizării, spunea cineva, este cel în care copilul începe să-şi vadă părinţii aşa cum sunt în mod real; nu o zână şi un zeu atotputernic, ci oameni cu griji, cu probleme, cu riduri, cu ticuri şi enervanţi. Şi măsura unui părinte adevărat este momentul în care îi cere copilului să îşi asume responsabilităţi. Poporul român se va maturiza, dacă e să facă asta vreodată, în momentul în care va fi în stare să judece rece, cu mintea proprie, fără umori şi resentimente, prestaţia tuturor, fără idei impuse de alţii. Şi să-i pună pe fiecare în colţul potrivit.

    Americanii au un termen pentru capitalismul dictat de interesele unora şi altora; îi spun „crapitalism“, capitalism de cumetrie. Îl folosesc şi eu, iată.

    Ilustrez cu un tablou care se cheamă „Baloane de săpun“ şi a fost pictat de un ins pe nume Jean Baptiste Simeon Chardin. Un balon de săpun este şi o formă de distracţie, dar şi un simbol al efemerului nostru, un lucru de care e bine să ne aducem aminte din când în când.

  • ASF aplică o nouă politică de recrutare, “exclusiv pe merit” şi cu evitarea conflictelor de interese

     “ASF îşi propune să aplice procese de recrutare şi selecţie bazate exclusiv pe merit pentru a ocupa posturile din cadrul autorităţii cu persoanele cele mai calificate pentru poziţia respectivă. Pentru atingerea ţintelor de performanţă stabilite în strategia de dezvoltare a ASF se impune un proces de recrutare deschis către piaţa forţei de muncă, dar şi menit să încurajeze dezvoltarea în cariera profesională a propriilor angajaţi”, se arată documentul privind noua politică de recrutare, aprobată de Consiliul instituţiei la finele săptămânii trecute.

    Actul reglementează metodele de recrutare şi selecţie pentru ocuparea posturilor vacante, principiile pe care se bazează recrutarea şi selecţia viitorilor angajaţi, criteriile generale de eligibilitate, precum şi condiţiile pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru ocuparea unor funcţii de conducere în cadrul ASF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şerban Toader a fost reconfirmat în funcţia de Senior Partner al KPMG

    “Şerban Toader a fost reconfirmat în funcţia de Senior Partner al KPMG în România şi Moldova pentru un al treilea mandat consecutiv. Toader a preluat mandatul iniţial de Senior Partner în 2007. În calitate de Senior Partner al KPMG în România şi Moldova, Toader coordonează guvernanţa şi strategia firmei şi reprezintă interesele companiei atât pe piaţa locală, cât şi la nivel internaţional”, se arată într-un comunicat de presă al KPMG.

    “Sunt onorat că am fost reconfirmat în această poziţie. Cred în continuare că trebuie să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători, să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere”, a declarat Toader.

     

  • Ministrul rus de Externe AMENINŢĂ Ucraina cu un război ca în Georgia, în 2008. Acţiunile autorităţilor de la Kiev sunt “conduse” de către SUA

     “Dacă interesele noastre, interesele noastre legitime, interesele ruşilor sunt atacate în mod direct, aşa cum au făcut, de exemplu, în (teritoriul separatist georgian) Osetia de Sud, nu văd altă cale decât de a răspunde, cu respectarea dreptului internaţional”, a declarat şeful diplomaţiei ruse pentru postul de televiziune Russia Today (RT).

    “Un atac împotriva cetăţenilor ruşi este un atac împotriva Rusiei”, a adăugat el.

    În 2008, un război-fulger a opus Rusia şi Georgia, la finalul căruia Moscova a recunoscut independenţa a două teritorii separatiste proruse din această ţară mică din Caucaz, Osetia de Sud şi Abhazia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul rus de Externe AMENINŢĂ Ucraina cu un război ca în Georgia, în 2008

     “Dacă interesele noastre, interesele noastre legitime, interesele ruse sunt atacate în mod direct, aşa cum au făcut în (teritoriul separatist georgian) Osetia de Sud, nu văd altă cale decât de a răspunde, cu respectarea dreptului internaţional”, a declarat şeful diplomaţiei ruse pentru postul de televiziune RT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maior speră că Franţa va înţelege interesele României privind graniţa de est UE, inclusiv accesul la Schengen

     Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a fost distins joi de către preşedintele Franţei, François Hollande, cu Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Cavaler.

    Potrivit unui comunicat al SRI, distincţia primită de către directorul SRI este o recunoaştere a calităţii deosebite a relaţiei strategice dintre România şi Franţa, în special în domenii mai puţin cunoscute publicului, precum activitatea de intelligence.

    “Sunt multe lucruri pe care le facem împreună în diverse colţuri ale lumii, care ne asigură, ţărilor noastre şi cetăţenilor noştri, securitate, pace şi o dimensiune a valorilor pe care se aşează, de fapt, societăţile noastre”, a declarat directorul SRI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu, urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu

     Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, vineri, că în dosarul “Carpatica” a fost extinsă urmărirea penală şi faţă de Dan-Radu Ruşanu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu.

    “În perioada mai – iunie 2013, inculpaţii Carabulea Ilie, Mîrzac Marian, Mustăţea Radu, împreună cu alte persoane, au constituit un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni legate de protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica SA. În urma cercetărilor efectuate până în prezent au rezultat date cu privire şi la participarea altor persoane la activitatea infracţională care face obiectul cercetărilor prezentei cauze penale”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA a cerut de la Parlament şi Guvern documente despre Ordonanţa de urgenţă privind ASF

     Sursele citate au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii DNA au transmis adrese Parlamentului şi Guvernului la sfârşitul săptămânii trecute, iar “termenul limită” de predare este marţi, solicitările fiind făcute în acord cu prevederile noilor coduri penal şi de procedură penală.

    Documentele solicitate vizează Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale, prin care s-ar fi urmărit protejarea intereselor firmei de asigurări Carpatica.

    În cazul în care Parlamentul şi Guvernul nu vor transmite DNA documentele solicitate în dosarul Carpatica, procurorii ar putea să solicite ridicarea acestor acte.

    În 16 octombrie 2013, Guvernul a aprobat, prin Ordonanţă de urgenţă, reducerea componenţei Consiliului ASF de la 11 la 9 membri, deşi prevederea fusese inclusă şi într-un proiect de lege aprobat de Camera Deputaţilor şi trimis la Senat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro