Tag: Intel

  • În afara apelor teritoriale

    Aşa că o companie numită Blueseed şi-a propus să depăşească piedicile legislative şi să rezolve problema într-un mod cât se poate de inedit – va cumpăra un mare vas de croazieră, care va naviga în apele internaţionale din apropierea Californiei, vas care va deveni un incubator de afaceri. O soluţie simplă, elegantă şi eficientă de a te opune unui sistem politic obtuz, greoi şi ineficient. Max Marty, fondatorul Blueseed, crede că într-un an de zile va strânge banii necesari pentru a demara proiectul. Ideea lui Marty este de a înlocui viza de lucru, care se acordă într-un număr limitat şi destul de greu, cu vize de afaceri, mai uşor de obţinut. Iar distanţa de numai 12 mile marine la care se află vasul adaugă o componentă “de plăcere” excursiei pe care o poate face un antreprenor pe continentul american, pentru o întâlnire cu potenţiali investitori sau parteneri de afaceri. Publicaţia Ars Tehnica notează că există, desigur, şi elemente care pot pune piedici proiectului din partea autorităţilor ce supraveghează imigraţia sau din partea vămii, dar că, pe măsură ce firmele vor creşte, intrarea în ţară va fi mai lesnicioasă, pentru că 5 sau 10 milioane de dolari pot deschide multe porţi.

    Citind despre ideea celor de la Blueseed, mă gândeam cât cântăreşte acest mod de a gândi al americanilor, outside the box, în dezvoltarea lor; de prea multe ori îi socotim pe americani stupizi şi obezi, dar, după ce ne mestecăm frustrările, vorbim la iPhone, ne îmbrăcăm în blugi şi compunem minunate prezentări în PowerPoint, inspiraţi din ceea ce găsim cu ajutorul Google.
    Toate cele de mai sus au fost create în afara apelor teritoriale; mă văd nevoit să precizez că aceasta este o metaforă. Ce vreau să spun este că economia lor a avut mereu de câştigat în urma sângelui tânăr care a circulat în economie.

    Nu există în lume un teren mai mlăştinos decât economia europeană de astăzi; mari bănci cu dulapurile pline de schelete, companii dinamice ţinute în loc de politicieni nehotărâţi şi mult prea puţine afaceri noi. În urmă nu cu mulţi ani, în topul global 500 al companiilor listate întocmit de Financial Times se regăseau aşa: 51 de mari companii înfiinţate în a doua jumătate a secolului XX, 46 de companii din zona emergentă a globului şi numai 12 companii europene. Dacă luăm în calcul numai ultimul deceniu al secolului trecut, diferenţele sunt şi mai mari – trei companii europene, faţă de 23 din SUA şi 21 din statele emergente.

    Ultimul sport în rândul analiştilor economici este să dea pronosticuri legate de puţinele zile pe care moneda unică europeană le mai are de trăit – totul a pornit de la Wolfgang Munchau de la Financial Times, dar cele 10 zile invocate de neamţ au început să fie fluturate de mulţi alţii, ba chiar şi de comisarul european pe probleme economice Olli Rehn. Mă aşteptam ca Olli Rehn să vină cu idei şi soluţii, nu cu termene limită fără dată de început. Personal, cred că euro mai are şanse, în măsura în care autorităţile europene se vor concentra nu pe aiureli legate de menţinerea stabilităţii sau a inflaţiei în parametri, ci pe temperarea pieţelor şi pe crearea de business.

    Temperarea pieţelor este un eufemism; altfel, trebuie şocuri electrice şi cămăşi de forţă; sunt singurele soluţii pentru o piaţă care tranzacţionează câte 100.000 de dolari pentru fiecare cetăţean al planetei, cu totul 708.000 de miliarde de dolari. Iar experţii ar face bine să se abţină, zic. Un psiholog pe nume Philip Tetlock a studiat activitatea experţilor în economie şi politică; a folosit circa 300 de experţi, care au emis în jur de 27.000 de predicţii pentru o perioadă de cinci ani. Rata erorilor s-a dovedit a fi mult mai mare decât au crezut chiar autorii predicţiilor, iar între răspunsurile oferite de un doctor în ştiinţă sau un student sau chiar un jurnalist nu a fost nicio deosebire – toţi greşesc la fel de mult. Singura constantă dovedită a fost faptul că specialiştii cu o bună reputaţie au emis păreri mult mai proaste decât inşii lipsiţi de renume.

    Aşa că între experţii care numără zilele monedei euro şi pragmatismul unuia care vrea să mute Silicon Valley pe un vas de croazieră şi să învingă stupiditatea autorităţilor, o să-l aleg totdeauna pe ultimul.

  • Google face echipa cu Intel

    In urma unui comunicat oficial din partea CEO Intel, Paul Otellini, s-a anuntat parteneriatul intre Google si Intel, menit sa accelereze intrarea companiei producatoare de componente IT pe piata smartphone-urilor.

    “Calculatoarele se afla intr-o stare continua de evolutie” a spus Otellini, “imensa cerere pentru dispozitive client cu putere de procesare din ce in ce mai mare fiind o oportunitate semnificativa pentru industrie. Intel este inovatoare si conlucreaza cu partenerii nostri pentru a oferi experiente de calcul care sunt mai mobile, sigure si fara probleme”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple, Intel si Google vor sa cumpere ceea ce a mai ramas in urma falimentului Nortel

    Nortel a anuntat, saptamana trecuta, ca amana vanzarea a 6.000
    de patente si aplicatii pana la 27 iunie, dupa ce initial procedura
    a fost programata pentru luni.
    Patentele privesc tehnologie wireless si pentru retele de
    socializare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iti cauti job? Lidl, Mic.ro, Intel sau H&M fac angajari la inceput de an!

    Companii ca Lidl, BCR, Vodafone, Intel sau reteaua de magazine
    Mic.ro isi cauta angajati inca de la inceput de an. Domeniile in
    care se fac cele mai multe angajari in ianuarie sunt, ca si la
    sfarsitul anului trecut, retail, IT si cel bancar.

    Vezi ce oferte ai pe www.incont.ro!

  • Romania, preferata de Intel pentru investitii, in defavoarea Irlandei

    Cele 200 de slujbe asigurate de proiectul Intel vor merge in
    Romania, noteaza Independent, chiar daca pe lista restransa cu
    locatii avute in vedere pentru investitie s-a aflat si
    Irlanda.Romania a asigurat un numar mai mare de absolventi IT si,
    posibil, un pachet financiar, constand din scutiri de taxe si alta
    natura, mai atractiv decat Irlanda. Intel Corporation a deschis in
    noiembrie, la Bucuresti, un centru de cercetare si dezvoltare
    software, in urma unei investitii in valoare de cateva milioane de
    euro, reprezentand primul proiect greenfield realizat de compania
    americana in acest sector in Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Startul investitiilor in software – nu mai suntem doar ieftini, ci si buni executanti

    Dupa mai bine de cinci ani de activitate relativ modesta de
    vanzari si marketing in Romania, Intel a pornit demersurile pentru
    infiintarea unui centru local de cercetare si dezvoltare. Pentru
    Intel, ar fi doar inca unul pe langa cele 25 de asemenea centre din
    EMEA – Europa, Orientul Mijlociu si Africa, din care 19 sunt
    dedicate regiunii europene. Pentru Romania insa, miscarea confirma
    cumva ca am inceput incet-incet sa depasim statutul de destinatie
    de outsourcing al executiei de proiecte, devenind o destinatie
    pentru cercetare si dezvoltare de software. Poate parea in
    principiu acelasi lucru. Doar pare insa.

    Povestea Intel Romania Software Development Center, cum este
    numit centrul R&D (research and development), a inceput cu un
    an in urma, cand grupul american a achizitionat producatorul de
    microprocesoare Wind River, care numara 130 de angajati la Galati,
    in urma preluarii dezvoltatorului local Comsys, pentru putin peste
    un milion de euro. “Am inceput atunci sa cautam o noua destinatie
    pentru un centru de cercetare si dezvoltare. In cursa au ramas doar
    cateva tari, iar intr-un final ne-am decis asupra Romaniei si am
    pornit la inceputul acestui an toate demersurile”, spunea saptamana
    trecuta Kostas Katsohirakis, vicepresedintele diviziei de soft si
    servicii a companiei americane, intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin. “A durat poate mai mult, insa nu ne permitem greseli si nu
    luam astfel de decizii cu lejeritate.”

    In centrul Intel vor lucra in prima faza 25 de specialisti IT,
    numar care ar trebui sa ajunga de trei sau chiar patru ori mai mare
    in urmatorul an, iar obiectivul principal va fi dezvoltarea de noi
    tehnologii si solutii in domeniul software. Nu va fi vorba de
    simpla executie a unor proiecte sau parti de proiecte comandate de
    grup sau de clienti din afara, cum se intampla in companiile catre
    care sunt externalizate servicii de acest gen, ci se va lucra la
    aplicatii noi, care sa fie mai apoi exportate la nivel mondial.
    “Echipe din toata lumea lucreaza cot la cot cu companii de soft
    pentru a construi aplicatiile software de maine”, spune Renee
    Jones, vicepresedinte si director general al Software and Services
    Group din cadrul Intel.

    Activitatea din Romania va incepe in luna decembrie, intr-un
    birou temporar, urmand ca in prima parte a anului viitor sa fie
    definitivate toate procedurile, si va fi concentrata pe munca de
    dezvoltare pentru platforma open source MeeGo, practic un sistem de
    operare pentru echipamente mobile bazat pe Linux, care concureaza
    cu sisteme precum iOS al Apple, Android al Google sau Windows Phone
    al Microsoft. “Cred ca exista o cerere neacoperita din partea
    consumatorilor in zona dispozitivelor inteligente, iar MeeGo este
    solutia pentru a muta mai mult arhitectura Intel pe astfel de
    dispozitive”, spune vicepresedintele diviziei de software si
    servicii a Intel.De ce a fost insa aleasa piata romaneasca? “Pentru
    plaja de specialisti software si,

    bineinteles, pentru proximitatea fata de parteneri si clienti”,
    argumenteaza Katsohirakis. E vorba nu doar de Wind River, cu care
    Intel spera sa stabileasca o serie de sinergii, cat mai ales de
    fabrica de telefoane mobile de la Jucu si centrul de cercetare si
    dezvoltare software al Nokia. Cat priveste alegerea Bucurestiului,
    argumentul principal ar fi accesul usor din afara tarii.Intel se
    adauga astfel unui sir de companii ca Adobe, Microsoft, Oracle,
    IBM, SAP sau Enea, care au deschis aici centre de software axate pe
    activitati de cercetare si dezvoltare si care cumuleaza deja cateva
    mii de angajati.

    “Romania ramane in continuare in centrul atentiei celor mai mari
    companii IT – este unul dintre putinele domenii din Romania in care
    se vad rezultatele investitiilor”, comenta recent pentru Ziarul
    Financiar Mihai Tudor, directorul IBM Romania, companie care a
    deschis inca de acum zece ani primul sau centru din Bucuresti, are
    acum 1.400 de angajati, in Capitala si in Brasov, si urmeaza sa
    inaugureze un centru de cercetare si dezvoltare si in Moldova.

  • Intel deschide un centru de cercetare si dezvoltare in Romania

    Din Romania, compania va desfasura activitati de cercetare in
    domeniul software, contribuind la dezvoltarea de solutii software
    pentru o gama larga de dispozitive inteligente bazate pe
    arhitectura Intel.

    Centrul va angaja in prima faza 25 de specialisti in domeniul
    cercetarii si dezvoltarii software, cifra care va creste in timp de
    trei sau patru ori, concomitent cu cresterea diversificarii
    proiectelor.

  • Revista presei economice din Romania


    Industria IT&C
    autohtona nu numai ca nu este afectata de
    criza, ba chiar face angajari pe banda, cum o demonstreaza Intel,
    Microsoft sau HP, iar pana la sfarsitul anului isi va mari ponderea
    in PIB, potrivit specialistilor citati de Gandul.
    Apartamentele din Bucuresti s-au ieftinit cu 3% in octombrie, iar
    reducerile se simt mai ales in cazul preturilor maxime ale
    proprietatilor, afirma analistii companiei de consultanta
    imobiliara Coldwell Banker.

    Autoritatile vor sa impuna plata
    taxei de prima inmatriculare
    si pentru autovehiculele mai noi,
    putin poluante: de anul viitor, si cei care isi vor cumpara o
    masina Euro 5 vor scoate din buzunar bani pentru plata taxei,
    anunta Evenimentul Zilei. Panciu, Cotnari, Dealul Bujorului,
    Tohani sau Nicoresti se numara printre producatorii de vin care se
    reorienteaza catre China, sperand ca aceasta piata le va aduce cel
    mai mare profit in urmatorii trei ani.


    “Exproprieri degeaba, platite cu zeci de milioane”
    , titreaza
    Romania Libera – este vorba de sutele de cetateni
    expropriati inutil, pentru ca autostrazile care ar fi trebuit sa se
    construiasca pe amplasamentul lor nu s-au mai construit niciodata.
    Multi dezvoltatori imobiliari si-au inchis afacerile din Romania,
    altii insa au ramas pe piata si chiar fac profituri de circa 10%,
    dupa cum reiese din exemplele citate de acelasi ziar.

    Calculele britanicilor de la Oxford Economics contrazic
    previziunile FMI, sustinand ca
    economia Romaniei va scadea
    si la anul, cu 1%, iar perspective
    de redresare a veniturilor si a consumului nu sunt decat din a doua
    jumatate a lui 2011, consemneaza Adevarul. Cotatiile
    zaharului brut au atins la burse nivelul maxim din ultimii 30 de
    ani, pe fondul speculatiilor ca productia mondiala din acest an va
    fi sub asteptari si al deprecierii dolarului.

    Introducerea unui sistem de
    impozitare progresiva a veniturilor
    , cu deduceri pentru anumite
    cheltuieli, va deveni o solutie de neevitat in urmatorii doi –
    patru ani, sustine fostul ministru de finante Sebastian Vladescu,
    citat de Ziarul Financiar. Centrul comercial City Mall din
    Bucuresti, intrat in faliment, nu va mai incerca sa se
    reorganizeze, urmand ca activitatea de administrare sa fie preluata
    de lichidatorul judiciar, iar mallul sa fie scos la vanzare.

  • Revista presei economice din Romania

    Singurele metode prin care statul poate creste salariile bugetarilor in 2011 sunt
    disponibilizarile, renuntarea la al 13-lea salariu si la primele de
    vacanta spre a le include in salariu sau posibila reducere a CAS,
    calculeaza Gandul. Exemplul Bulgariei, care a unificat
    recent toate institutiile de management din domeniul finantarii din
    fonduri UE, reanima discutia si in Romania, unde Guvernul promite
    ca va reforma domeniul.

    Pretul apartamentelor isi continua declinul,
    consemneaza Evenimentul Zilei: valoarea unui metru patrat
    util a ajuns, in octombrie, la cel mai mic nivel din ultimii doi
    ani si jumatate, adica la o medie nationala de 1.070 de euro, mai
    putin cu 3,1% fata de luna septembrie. Statul s-a imprumutat si el
    in monede exotice, acumuland datorii de peste 66 miliarde de yeni,
    48,4 miliarde de woni, 66,5 milioane de franci elvetieni si 261,4
    milioane de dolari canadieni.

    Adevarul prezinta un clasament al joburilor mereu vacante, pe care nu le ocupa
    nici somerii, primele fiind cele din confectii, intrucat sunt
    temporare si retribuite cu doar 600 de lei brut, urmate de o serie
    de munci necalificate retribuite la fel de prost. In 2011, bugetul
    Camerei Deputatilor va creste cu 28% fata de 2010, cel al Senatului
    cu 30%, prevazand inclusiv o crestere cu 14% a salariilor pe cap de
    senator.

    Un buget de 60.000-80.000 euro este suficient pentru a cumpara o
    locuinta buna in cartierele din Bucuresti, in aceasta perioada,
    spun specialistii imobiliari citati de Romania Libera, iar
    odata cu iesirea din oras, oferta de locuinte ieftine creste. Cea mai
    veche cale ferata din tara si una dintre cele mai frumoase din
    Europa, Oravita-Anina, a fost readusa la viata de zecile de turisti
    adusi aici de zvonul ca restructurarea CFR va inchide linia.

    Cel mai mare producator de microprocesoare din lume, Intel, va
    deschide saptamana viitoare la Bucuresti un centru de dezvoltare de software, primul din
    Europa care va fi dezvoltat de la zero si unde vor fi angajati
    cateva sute de programatori, informeaza Ziarul Financiar.
    Magazinele Real de pe piata romaneasca trag in jos vanzarile
    grupului Metro, conform rezultatelor din cel de-al treilea
    trimestru.

  • Gigantul american Intel anunta ca isi deschide un centru de soft in Romania

    Compania va anunta detalii despre investitia din Romania
    spatamana viitoare, in cadrul unei conferinte de presa la care vor
    participa Kostas Katsohirakis, Vicepresedinte al Intel Software and
    Services Group si Martin Curley, Director al Intel Labs Europe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro