BusinessMagazin

Tag: Intel

  • Apple vrea să dea o lovitură Huawei şi cumpără divizia de modemuri de la Intel pentru 1 miliard de dolari

    Gigantul american Apple a făcut un pas major în ambiţiile sale de a-şi furniza propriile chip-uri pentru smartphone, şi a cumpărat o participaţie majoritară în businessul de modemuri al companiei Intel, într-o tranzacţie evaluată la 1 miliard de dolari, potrvit unui anunţ lansat de companii, citat de Reuters.

    În cadrul tranzacţiei, circa 2.200 de angajaţi Intel se vor alătura Apple, odată cu drepturile de proprietate intelectuală, echipamente şi contracte.

    În combinaţie cu portofoliul actual al companiei, Apple va ajunge la 17.000 de patente de tehnologie wireless, într-o gamă variată de la comunicaţii celulare până la modemuri, ceea ce transformă compania americană într-un rival puternic în faţa unor companii precum Huawei Technologies.

    Acţiunile Intel au crescut cu 5% în tranzacţionarea de după închiderea şedinţei.

    După tranzacţie, Intel va rămâne cu drepturile pentru dezvoltarea modemurilor care nu au aplicabilităţi pentru smartphone-uri, cum ar fi cele pentru computere, echipamente industriale şi maşini autonome.

     

     

     

  • Intel, Qualcomm şi restul giganţilor americani renunţă la orice legătură cu Huawei după avertismentul lui Donald Trump

    Companile gigant din sectorul hi-tech american şi marii furnizori renunţă la tehnologia Huawei în urma escaladării asaltului administraţiei Donald Trump asupra gigantului telecom din China, potrivit Business Insider.

    SUA a avertizat cu privire la tehnologiile Huawei – alături de tehnologiile chinezilor de la ZTE – şi susţine că aceastea reprezintă un risc de securitate şi sunt folosite în scopuri de spionaj de către guvernul de la Beijing.

    Mai multe surse au declarat pentru Bloomberg că mai mulţi producători mari de chipuri, precum Intel, Qualcomm, Xilinx şi Broadcom, au decis să abandoneze tehnologiile Huawei.

    Intel este principalul furnizor de chipuri pentru servere al Huawei, în timp ce Qualcomm este furnizorul de procesoare şi modemuri pentru smartphone-urile chinezilor, potrivit Bloomberg.

    Duminică, mai multe surse au declarat iniţial pentru Reuters că Google îşi suspendă businessul cu Huawei şi renunţă la licenţierea Androidului către firma chineză. Ca parte a deciziei Google, Huawei va pierde accesul la sistemul de operare Android, iar următoarea generaţie de telefoane lansate de chinezi nu ar mai avea acces la aplicaţii populare precum Gmail sau Google Play Store.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Apple lansează cele mai scumpe modele MacBook Pro de până acum. Ce specificaţii îmbunătăţite vor avea

    Ne-am fi aşteptat ca noile modele de computere MacBook Pro să fie lansate odată cu sistemul de operare macOS Mojave, însă Apple ne-a făcut o surpriză şi le-a dezvăluit în cadrul unui eveniment „secret”. Astfel, laptop-urile sale ajung cu configuraţiile „la zi”, beneficiind de cele mai noi şi mai puternice procesoare de la intel şi de o tastatură nouă, care ar trebui să ofere o experienţă de utilizare mai plăcută.

    La exterior nu s-a schimbat nimic. Noile MacBook Pro-uri sunt realizate folosind aceeaşi carcasă care a debutat în 2016. Vorbim despre computere foarte subţiri, care folosesc exclusiv port-uri USB Type-C, cu tastatura cu switch-uri „Butterfly” şi cu un touchscreen deasupra tastelor. De asemenea, preţul de pornire a rămas neschimbat, cu un preţ de 1.799 dolari pentru MacBook Pro-ul de 13” şi 2.399 dolari pentru cel de 15”. Varianta MacBook Pro 13” fără Touch Bar nu pare să fi fost actualizată.

    Diferenţele sunt însă ascunse sub carcasă. De exemplu, tastatura este acum mai silenţioasă decât în trecut. Apple nu doreşte să dezvăluie cum a reuşit să realizeze acest lucru, însă faptul că tastatura produce mai puţin zgomot nu pare să rezolve adevărata problemă a modelului precedent: faptul că tastele pot rămâne blocate. Probabil că această problemă va fi rezolvată într-o revizie următoare. Momentan, toate computerele Apple cu tasataturi Butterfly beneficiază de garanţie extinsă pentru această componentă de până la patru ani.

     Procesoarele de pornire pentru noile dispozitive sunt Intel Core i5 quad-core la 2,3 GHz pentru modelul de 13” (echipat cu GPU Intel Iris Pro 655 şi 128 MB eDRAM) şi Intel Core i7 hexa-core la 2,2 GHz pentru modelul de 15”. Varianta cu ecran mai mic poate fi configurată cu procesor i7 de până la 2,7 GHz, în timp ce modelele de 15” pot fi echipate chiar şi cu noile procesoare Core i9 cu frecvenţe de 2,9 GHz cu boost la 4,8 GHz.

    Citeşte continuarea pe go4it.

  • Acer Chromebook Spin 11, laptop de buget pentru studenţi

    Înainte să trecem la analiza acestuia, să stabilim ce este un chromebook. Acesta este un laptop care rulează pe sistemul Chrome al Google, nu Windows, cu care sunteţi obişnuit. Imaginaţi-vă browserul Chrome transformat în sistem de operare, dar asta nu înseamnă că funcţionează doar online, ci şi fără să fie conectat la internet, dar atunci utilitatea îi scade. De ce un chromebook? Pentru că accesul la internet a devenit tot mai facil, iar utilitatea acestuia a devenit indisputabilă, dar accesul vine şi cu un preţ. Preţ care nu este convenabil pentru toată lumea. Totuşi, evoluţia tehnologiei a dus la scăderea preţurilor şi la apariţia unor dispozitive ca aceste chromebookuri, laptopuri care să gestioneze bine elementele de bază (browsing, scris etc.), să aibă o autonomie a bateriei bună şi să fie mobil.
    Acer Spin 11 este un chromebook cu o diagonală de 11,6 inchi, ecranul este dotat cu sticlă Gorilla Glass, ceea ce-l protejează zgârieturi, este rezistent la apă şi are o bandă de cauciuc de jur împrejur pentru a face faţă şocurilor. Astfel, acest dispozitiv a fost conceput pentru a suporta câteva lovituri, voluntare sau involuntare. Ceea ce-l face bun pentru copii, care sunt mai neatenţi cu gadgeturile. Totuşi, aceste sisteme de protecţie îl fac ceva cam robust şi cam greu pentru un laptop de 11,6 inchi (1,3 kg). Asta înseamnă că ar putea fi greu de cărat pentru un elev, dar sunt sigur că este mai uşor decât cele 4-5 cărţi şi 4-5 caiete pe care este nevoit să le ia zilnic la şcoală.
    După cum îi spune şi numele – Spin 11 – ecranul se învârte la 360 de grade, ceea ce înseamnă că poţi folosi gadgetul şi ca laptop, şi ca tabletă (mult prea grea pentru a fi folosită astfel), dar şi în modul cort. În plus, laptopul vine la pachet şi cu un stylus cu ajutorul căruia poţi să scrii, să navighezi, să desenezi. Nu este nici pe departe cel mai bun sau precis stylus pentru laptop, dar pentru un astfel de chromebook şi la acest preţ este mai mult decât OK. Elevii şi studenţii pot scrie cu el, pot desena sau pot naviga cu el tolăniţi în pat.
    Acer Spin 11 are un procesor Intel Celeron N3350 1.1 GHz, 4 GB memorie RAM, o placă video integrată Intel HD Graphics 500 şi un spaţiu de stocare flash de 32 GB. De asemenea, are 2 porturi USB C (unul pentru încărcare) şi 2 porturi USB 3.0 şi un jack audio. Toate astea sugerează un laptop capabil să ruleze aplicaţiile obişnuite din Chrome, editare de texte etc. Eu l-am folosit pentru aceste lucruri şi nu am întâmpinat probleme, iar autonomia bateriei a fost satisfăcătoare  în jur de cinci-şase ore dacă laptopul era utilizat mai intens şi cam opt ore de utilizare moderată.
    În concluzie, Spin 11 este un laptop care are un public ţintă şi este creat în aşa fel încât să satisfacă cerinţele acestuia, adică ale studenţilor: să fie funcţional, să aibă autonomie a bateriei îndelungată şi să fie portabil. 

    casetă tehnică:
    Procesor Intel Celeron N3350 Dual-Core până la 2,4 GHz
    Ecran 11,6 inchi (1.366 x 768 pixeli), multitouch
    Memorie RAM 4 GB
    Spaţiu de stocare 32 GB
    Autonomie 8-10 ore
    Conectivitate 2 porturi USB tip C, un port USB 3.0
    Cameră foto 5 MP 1.080 p + 1 MP 720 p
    Stylus Wacom EMR
    Sistem de operare Chrome OS
    Preţ aproximativ 1.500 de lei

  • Intel, ultima „victimă” a proceselor din Sillicon Valley: Compania este acuzată că ar fi făcut discriminări pe bază de vârstă când a concediat 12.000 de oameni

    Compania Intel este în mijlocul unui scandal după ce a fost acuzată că ar fi făcut discriminări pe bază de vârstă în cadrul reducerilor de personal din 2015 şi 2016, potrivit Wall Street Journal.

    Producătorul de chip-uri din Santa Clara este acuzat că ar fi ţintit oamenii mai în vârstă atunci când a decis pe cine concediază în urmă cu trei ani în cadrul unui proces de reducere a costurilor, potrivit acuzaţiilor puse pe masa autorităţilor federale de la Comisia pentru Oportunităţi Egale de Angajare (EEOC).

    Un purtător de cuvânt al EEOC a transmis pentru WSJ că agenţia nu poate „furniza nicio informaţie” până când nu va începe procesul.

    Intel respinge acuzaţiile.

    „Facori precum vârstă, rasă, naţionalitate, gen, statut sau alte demografice nu au făcut parte din procesul decizional”, spune un purtător de cuvânt al Intel.

    În 2016, potrivit datelor furnizate de Intel către guvernul american, aproximativ 41% dintre oamenii concediaţi erau din segmentul de vârstă de peste 40 de ani.

    Tot în 2016, Intel a anunţat că va concedia 12.000 de persoane, adică 11% din forţa totală de muncă, în cadrul unei restructurări.

    Producătorul este una dintre numeroasele companii de tehnologie din Sillicon Valley care au fost lovite de procese cu privire la discriminarea pe bază de vârstă.

     

     

  • GADGET REVIEW – Un laptop de business cu înclinaţii artistice – VIDEOREVIEW

    +AUTONOMIE BUNĂ

    + PORTABIL

    + PERFORMANT


    -PREŢ RIDICAT

    HP susţine că Elitebook x360 este cel mai subţire laptop de business convertibil de 13 inchi, cu o grosime de doar 14,95 mm, adică puţin mai subţire decât două iPhone X-uri puse unul peste celălalt. Cert este că laptopul încape fără probleme într-o geantă sau un ghiozdan şi poate fi cărat cu uşurinţă oriunde (1,3 kg).

    Ecranul lui Elitebook x360, după cum se arată şi în denumirea produsului, se poate învârti 360 de grade, ceea ce înseamnă că poate fi utilizat în mai multe moduri: clasic de laptop pentru lucru, ”cort“ pentru momentele când faci prezentări şi înclinat la 180 de grade pentru consum media. De asemenea, acesta poate fi utilizat şi ca tabletă, deşi în opinia mea este prea greu pentru a putea fi folosit confortabil în acest mod.

    Laptopul are un procesor Intel i5-7200U 2,5 GHz, 8 GB memorie RAM, spaţiu de stocare (SSD) de 256 GB şi o placă video integrată tot de la Intel, anume HD 620. Acesta rulează Windows 10 Pro şi suportă DirectX 12. Display-ul este de 13,3 inchi cu o rezoluţie Full HD (1.920 x 1.080 pixeli), lucios şi este tactil. La capitolul conectivitate, Elitebook 360 stă bine: are două porturi USB 3.0, un port de tip USB C, o ieşire HDMI şi una audio şi slot pentru card MicroSD. De asemenea, la capitolul dotări trebuie menţionat sistemul de boxe stereo dezvoltat de Bang & Olufsen, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de echipament audio din lume. Sunetul emis de boxe este unul de calitate, vocea se aude clar, basul este acolo şi sunetul nu este distorsionat când volumul dat la maximum.

    HP Elitebook x360 are un design premium, un look minimalist, îndeajuns de conservator încât să nu atragă privirile, şi s-ar potrivi în sălile de şedinţe. Totuşi, am o nemulţumire: finisajul laptopului se simte aspru la atingere, constrastând cu fineţea ecranului şi a touchpadului.
    Tastatura este iluminată şi se pot seta mai multe trepte de iluminare, astfel încât să nu fie deranjant atunci când lucrezi noaptea, şi este şi rezistentă la stropire. Experienţa de tastare este una plăcută, tastele sunt destul de late şi de adânci încât să fie uşor de folosit imediat după ce ai scos laptopul din cutie.

    Touchpadul este de calitate, fin la atingere; pe această suprafaţă degetele alunecă plăcut. Nici clicul nu este prea zgomotos. De aceea, nu am simţit nevoia să apelez la un mouse wireless (recunosc că am folosit unul atunci când mă grăbeam, pentru a putea lucra mai eficient). În plus, Elitebook 360 are ecranul tactil, ceea ce-l face şi mai uşor de folosit. De-a lungul ultimilor doi ani am testat mai multe laptopuri cu ecran tactil şi pot spune sincer că este o metodă extraordinară de a naviga şi de a folosi un laptop. Chiar dacă astfel rămân urme pe ecran, pe care eu trebuie neapărat să le şterg.

    Pentru a remedia situaţia, HP oferă utilizatorilor un stylus, un stilou ce poate fi folosit pentru navigare, scris sau desen. Stiloul urmează linia de design a laptopului: este din aluminiu, gri şi minimalist. Se simte plăcut în mână şi este uşor de folosit. Acesta are două butoane în partea de jos (unul dintre ele este folosit pentru a face right click) şi unul în capăt (precum cel al unui pix clasic care are funcţia de a deschide aplicaţia de desenat). Am folosit stiloul pentru navigare şi m-am jucat cu el şi la desen. Schiţând omuleţi stickman şi flori (cam atât mă pricep să fac), am observat că este precis şi am uitat că nu desenam direct pe hârtie, ci pe un ecran. Pentru navigare şi utilizare zilnică, stiloul încă nu este de preferat pentru un mouse sau touchpad.

    Ecranul are rezoluţie Full HD şi redă culori vibrante, contrastante, are unghiuri de vizualizare bune şi este destul de luminos pentru a putea fi folosit în lumină directă, însă suferă de boala display-urilor lucioase: reflectă multă lumină. Aşa că dacă eşti într-un mediu luminos va trebui să te lupţi cu reflexiile ecranului.

    La capitolul performanţă, după cum mă aşteptam, laptopul este sprinten şi numai bun pentru utilizarea zilnică. Nu o să ai probleme cu browsingul sau editarea de texte. Mai mult, eu nu am întâlnit probleme cu editarea de clipuri video (rezoluţie Full HD) sau editare de fotografii în Photoshop şi am reuşit să fac şi câteva sesiuni de gaming în jocuri online care nu necesită putere de procesare grafică mare, precum Dota 2 sau Heroes of the Storm. Şi pentru toate aceste lucru nu am fost nevoie să conectez laptopul la priză.

    Cât priveşte încărcarea, HP susţine o autonomie impresionantă de 16 ore. într-un scenariu de utilizare reală, Elitebook ar trebui să reziste fără probleme o zi de lucru. L-am folosit la birou de la ora 10 dimineaţa când era la 73% până la finalul zilei de lucru (6 pm), cu pauze, şi eram pe la 40%, cu WiFi-ul pornit, modul de performanţă balanced şi cu luminozitate la nivelul mediu. în aceeaşi zi, l-am mai folosit acasă pentru browsing şi editare video şi abia în jur de 10 pm s-a închis automat, cu 6%. L-am pus la încărcat şi în 30 de minute a ajuns la 50%, apoi a mai trecut încă o oră pentru încărcarea completă.

    Per total, am fost mulţumit de lookul şi performanţa laptopului, iar stylusul este o adiţie plăcută, mai ales pentru cei mai artistici din fire, însă preţul ridicat va îndepărta o parte din potenţialii clienţi.

    CASETĂ TEHNICĂ

    DISPLAY 13,3 INCHI, 1.920 X 1.080 PIXELI, TACTIL
    PROCESOR INTEL I5-7200U (2,5 GHZ)
    MEMORIE RAM 8 GB DDR4
    SPAŢIU DE STOCARE SSD 256 GB
    PLACĂ VIDEO INTEL HD 620
    SUNET BANG & OLUFSEN
    PORTURI USB 3.0 (2X), USB C, HDMI, JACK AUDIO, SLOT MICROSD
    AUTONOMIE BATERIE 16 ORE
    DIMENSIUNI 316,8 X 218,5 X 14,9 MM
    GREUTATE 1,28 KG
    SISTEM DE OPRERARE WINDOWS 10 PRO 64 BIT
    PREŢ PESTE 8.000 DE LEI

  • ŞOC pentru posesorii de iPhone: toate dispozitivele Apple, în risc de a fi compromise

    Mai exact, eroarea lasă dispozitivele vulnerabile în faţa Meltdown şi Spectre, porţi de acces descoperite de către cercetătorii în securitate.

    Apple a transmis clienţilor să descarce doar software autorizat de pe platforme precum App Store.

    Dezvoltatorii de browsere Google, Microsoft Corp şi Mozilla au anunţat că update-urile lansate zilele trecute nu protejează utilizatorii de iOS. Reprezentanţii Apple au transmis că nu există, până în prezent, situaţii în care hackerii să fi exploatat erorile în cauză. “Toate sistemele Mac şi dispozitivele iOS sunt afectate, dar nu am întâlnit până acum vreun incident.”

    Companiile de tehnologie sunt familiare cu situaţia, Intel primind informaţiile încă din iunie 2017, dar utilizatorii au aflat recent de existenţa erorilor.

    Ben Johnson, cofondator şi strateg şef la firma de securitate cibernetică Carbon Black, a declarat celor de la Daily Mail că decizia celor de la Apple de a nu-şi informa încă de la început clienţii ar putea afecta vânzările companiei pe termen mediu şi lung.

    Din păcate, potrivit mai multor experţi în securitate, patch-urile software pentru exploit-ul Meltdown nu fac decât să mascheze simptomele unei probleme imposibil de rezolvat fără înlocuirea fizică a dispozitivelor vulnerabile, lăsând hackerilor o ţintă sigură pentru care să dezvolte noi căi de atac. Nu este exclus ca în săptămânile şi lunile următoare să fie create noi variante ale atacului Meltdown care ocolesc patch-urile de securitate abia lansate.

    Pentru a înţelege mai bine situaţia în care ne aflăm, nu trebuie decât să aruncăm o privire asupra unei alte tehnologii care prezintă vulnerabilităţi fundamentale de proiectare – Adobe Flash. Prinşi într-un joc nesfârşit de-a şoarecele şi pisica, dezvoltatorii Adobe Flash lansează periodic patch-uri de securitate care adresează diverse vulnerabilităţi, doar pentru ca tabăra adversă să le contracareze în scurt timp, scriu cei de la Go4IT.

  • Intel inaugurează noul centru de cercetare şi dezvoltare din Timişoara

    Compania a închiriat o suprafaţă de 2.400 mp în cel de-al doilea imobil office pe care compania Iulius l-a realizat în cadrul ansamblului Openville Timişoara. Clădirea este situată în imediata vecinătate a Iulius Mall Timişoara, are 12 niveluri, o suprafaţă de 13.000 mp închiriabili şi urmează a fi inaugurată în luna decembrie.

    Intel este prezent în Timişoara din 2016, odată cu achiziţionarea companiei Movidius, care avea un sediu şi în oraşul de pe Bega. Centrul Intel din Timişoara este specializat în software pentru aplicaţii de computer vision şi inteligenţă artificială. În noul spaţiu de birouri vor lucra aproximativ 130 de angajaţi, numărul urmând să crească până la 200, în următorii trei ani.

    Ansamblul Openville Timişoara va fi inaugurat în trimestrul patru al anului viitor, odată cu finalizarea primei etape de dezvoltare. Proiectul, care integrează actualul Iulius Mall Timişoara, va cuprinde funcţiuni de office, retail, parc şi entertainment. Proiectul este realizat de companiile Iulius şi Atterbury Europe şi reprezintă o investiţie estimată la peste 220 milioane de euro.

  • Povestea omului care a pus bazele companiei Intel, unul dintre pionierii din Silicon Valley

    Moore s-a născut pe 3 ianuarie 1929 în San Francisco, California, şi şi-a petrecut copilăria în oraşele Pescadero şi Redwood din California de Nord. A fost un copil pasionat de matematică şi chimie, dar, chiar dacă a fost un elev inteligent, în perioada liceului a fost mai interesat de sporturi decât de studiu. După ce a absolvit liceul Sequoia, Moore s-a înscris la universitatea de stat San José, fiind primul din familie care şi-a continuat studiile la un colegiu. După doi ani la San José, s-a transferat la Universitatea Berkeley din California, unde a absolvit cu o diplomă în Chimie în 1950. Şi-a continuat studiile cu un doctorat în fizică şi chimie la CalTech (Institutul de Tehnologie din California), pe care l-a încheiat în 1954. 

    Dacă acum Carolina de Nord este un epicentru al tehnologiei, la momentul absolvirii lui Moore acolo existau puţine locuri de muncă disponibile în zona tehnologică. Astfel, a fost nevoit să se mute cu familia sa la est de Maryland, unde a acceptat un job de cercetător la Universitatea Johns Hopkins. Natura sa pragmatică s-a lovit însă de cultura axată pe cercetare a universităţii: Moore voia ca munca sa să aibă ca rezultat ceva practic şi folositor, şansă pe care munca de cercetător nu i-o oferea. Această oportunitate a venit odată ce fizicianul William Shockley, unul dintre inventatorii tranzistorului în 1947, angajat al Bell Labs, a vrut să se întoarcă în Carolina de Nord şi să îşi lanseze propria afacere de semiconductori.

    A înfiinţat Shockley Semiconductor formând o echipă de specialişti în care s-a aflat şi Moore în calitate de chimist. Oportunitatea s-a transformat însă în dezamăgire pentru Moore. Shockley s-a dovedit a fi dificil, secretos şi lipsit de încredere în membrii echipei sale. Comportamentul său a creat probleme angajaţilor, astfel că Moore împreună cu alţi şapte colegi, cunoscuţi ulterior drept ”Cei opt tradători„, l-au părăsit pe Shockley şi au lansat propria companie. Cu o investiţie de 500 de dolari de la fiecare dintre ei, au pus bazele Fairchild Semiconductor Corporation în 1957. Printre cele mai importante proiecte lansate de Fairchild se numără un circuit integrat – o mică bucată de silicon pe care se afla un mic circuit electric. Pe circuit puteau fi stocate milioane de elemente individuale microscopice, printre care tranzistoare, rezistoare şi condensatoare electrice, toate conectate astfel încât să aibă o funcţie utilă. Chiar dacă mediul de muncă de la Fairchild a fost o îmbunătăţire majoră faţă de munca la Shockley, Moore a fost în continuare nemulţumit de managementul firmei.

    A decis să plece împreună cu un coleg şi să facă propria firmă de semiconductori. |n iulie 1968, Moore şi colegul său Robert Noyce au format o nouă companie axată pe producţia de semiconductori, pe care au numit-o Intel, care a produs în 1971 primul microprocesor, 4004. De atunci, Intel a fost liderul industriei în producţia de microprocesoare din ce în ce mai rapide. Acest lucru a fost posibil datorită Legii lui Moore, prin care Gordon E. Moore prezicea că numărul de tranzistoare şi alte componente care ar putea fi plasate pe un cip ar trebui să se dubleze de la an la an. Moore a avut funcţia de vicepreşedinte executiv al Intel până în 1979, când a fost numit preşedinte al consiliului director şi CEO, poziţii pe care le-a ocupat până în 1987, când a rămas preşedinte al consiliului director. |n 1997, a fost numit preşedinte emerit al Intel. Anul trecut, Intel Corporation a raportat venituri de 52,7 miliarde de dolari şi un profit net de 9,6 miliarde de dolari.

  • Ce iese atunci când David colaborează cu Goliat

    Într-o luptă cu David, Goliat nu poate decât să piardă. De aceea, BMW a ales să colaboreze cu pentru mulţi necunoscuta firmă israeliană Mobileye pentru viitorul maşinilor sale: un autovehicul cu adevărat autonom, care deţine total controlul funcţiilor de rulare.

    Legătura dintre BMW, companie emblematică a Germaniei, şi Mobileye a ajuns un model de colaborare între corporaţiile mari, care se mişcă lent, şi start-up-urile agile pe care armate de executivi speră să-l poată reproduce.

    |n proiectul lor au intrat alte nume grele: Intel, producător american de microprocesoare, şi foarte recent britanicii de la Delphi Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente auto din lume.

    Povestea a început în iulie 2016, când BMW, Intel şi Mobileye – care produce sisteme avansate de asistenţă pentru şoferi – au anunţat că îşi vor uni forţele pentru a face din proiectele de automobile autonome o realitate şi că vor colabora pentru a aduce soluţii de ”şofat complet automatizat“ pentru producţia de serie până în 2021.

    De atunci, partenerii iniţiali au dezvoltat un sistem care poate fi folosit de alţi dezvoltatori din sectorul automotive şi de producători auto pentru propriile proiecte şi branduri, scrie presa israeliană. |ntre timp, în martie, Intel a achiziţionat cu aproximativ 15 miliarde de dolari firma israeliană, aceasta fiind cea mai mare astfel de tranzacţie de pe piaţa de profil din Israel. Afacerea a fost lăudată în Israel ca semn al puterii tehnologice a acestei ţări. Intel a căutat mariajul cu Mobileye în efortul de a-şi construi o poziţie bună ca jucător de bază pe partea de tehnologie în industria maşinilor autonome.

    |n urmă cu câteva zile proiectului i s-a alăturat şi Delphi, ca partener de dezvoltare. |n afară de BMW, Mobileye mai lucrează cu Volkswagen şi Nissan, un indiciu despre cât de căutate sunt de corporaţii colaborările cu start-up-urile.

    Despre standardele de colaborare stabilite de israelieni a scris Handelsblatt, cea mai mare publicaţie financiară din Germania.

    Mobileye nu se încadrează în clişeul star-up-urilor. Nu este o aplicaţie de socializare, o piaţă online sau un magazin virtual. Puţini consumatori au auzit de această companie. Nu vine din Seattle şi nici din Silicon Valley. Mobileye nu are intenţia de a ucide industria tradiţională, aşa cum Amazon a făcut cu librăriile, Expedia cu agenţii de turism şi cum Uber face cu taxiurile. 

    Mobileye schimbă lumea la fel de mult cum o fac aceşti faimoşi perturbatori. |n 2007, BMW a prezentat lumii prima maşină care ”vede“, un sedan Seria 5 echipat cu camere Mobileye şi software de inteligenţă aritificială pentru o funcţie de siguranţă care avertizează şoferii când aceştia se abat de la banda lor.

    Anul acesta, un BMW 40 cu tehnologie Mobileye de şofat autonom va fi testat în condiţii de drum real în Europa şi SUA. Colaborarea cu nemţii a fost bună până acum pentru israelieni. Firma în vârstă de 17 ani valorează 10 milioarde de dolari pe bursa din New York. Parteneriatul a fost profitabil şi pentru BMW. Dacă totul merge conform planului, producătorul auto are şanse bune  să câştige cursa globală pentru maşina cu adevărat autonomă. Iar concurenţii sunt mulţi, puternici şi invidioşi.

    CEO-ul Tesla, Elon Musk, spunea la începutul lui mai că inginerilor săi le-a luat doar şase luni să recreeze tehnologia de şofat autonom şi pe cea de procesare vizuală a Mobileye după ce aceste două companii s-au despărţit.

    Tesla şi Mobileye au pus capăt unui parteneriat de furnizare în septembrie 2016 din motive care nu sunt pe deplin clare. Companiile s-au acuzat reciproc de acţiuni care le-au subminat mariajul.

    |nsă mariajul dintre BMW şi Mobileye pare unul funcţional, deocamdată. Legătura lor este modelul pe care legiuni de executivi de companii speră să-l poată imita. |n pofida armatelor de cercetători şi ingineri – doar BMW are 10.000 de oameni care lucrează în aceste domenii – companiile mari adesea se chinuie să ţină pasul cu accelerarea schimbărilor tehnologice. Corporaţiile iau decizii lent, fiind îngreunate de ierarhii şi de mii de teleconferinţe. Start-up-uile au viteza şi agilitatea înscrise în ADN-ul lor.

    De aceea, aproape toate companiile mari au intrat în parteneriate cu start-up-uri. |n loc să încerce să le blocheze, o luptă pe care Goliat n-o poate decât pierde, corporaţiile au ales colaborarea.

    Desigur, companiile prin tradiţie cumpără concurenţii mici pentru a avea acces la produsele şi tehnologia lor. Uneori investesc în start-up-uri. |n ultimul timp tot mai multe companii mari dezvoltă incubatoare, acceleratoare sau centre pentru inovaţie pentru start-up-uri. Iar proiectele lor de adopţie a antreprenorilor – corporaţiile se joacă de-a capitalul speculativ finanţând întreprinzătorii – iau avânt. Unele companii, precum BMW, sar peste aceste modele de colaborare şi folosesc start-up-uri pentru a reinventa chiar procesul de inovare.