Tag: insolventa

  • Compania elveţiană de turism STA Travel intră în insolvenţă. Avocaţii de la Dentons oferă consiliere juridică filialei din România

    Firma de avocatură Dentons Bucureşti oferă consiliere juridică companiei de turism elveţiene STA Travel, specializată în oferte pentru studenţi şi tineri, în vederea completării procedurilor de insolvenţă ale operaţiunilor sale locale.

    În România, STA Travel are două birouri care oferă exclusiv servicii de suport grupului. Echipa Dentons care consiliază STA Travel este alcătuită din Perry Zizzi (Managing Partner) şi Doru Postelnicu (Counsel).

    „Actuala pandemie pune o presiune accentuată pe companiile de toate dimensiunile şi vom vedea în continuare afaceri care vor întâmpina dificultăţi. Avocaţii Dentons au o experienţă vastă în identificarea celor mai bune soluţii în situaţii de criză şi protejarea părţilor co-interesate chiar şi în cazul unui faliment”, a declarat Doru Postelnicu, Counsel, Dentons Bucureşti.

    Fondată în 1979, filiala STA Travel Elveţia a depus cererea de insolvenţă în luna august a acestui an, invocând incertitudinea legată de comportamentul consumatorilor, restricţiile suplimentare şi măsurile de carantinare aplicate în contextul pandemiei. Compania de turism aparţine grupului Diethelm Keller Holdings cu sediul în Elveţia.

     

  • Compania elveţiană de turism STA Travel intră în insolvenţă. Avocaţii de la Dentons oferă consiliere juridică filialei din România

    Firma de avocatură Dentons Bucureşti oferă consiliere juridică companiei de turism elveţiene STA Travel, specializată în oferte pentru studenţi şi tineri, în vederea completării procedurilor de insolvenţă ale operaţiunilor sale locale.

    În România, STA Travel are două birouri care oferă exclusiv servicii de suport grupului. Echipa Dentons care consiliază STA Travel este alcătuită din Perry Zizzi (Managing Partner) şi Doru Postelnicu (Counsel).

    „Actuala pandemie pune o presiune accentuată pe companiile de toate dimensiunile şi vom vedea în continuare afaceri care vor întâmpina dificultăţi. Avocaţii Dentons au o experienţă vastă în identificarea celor mai bune soluţii în situaţii de criză şi protejarea părţilor co-interesate chiar şi în cazul unui faliment”, a declarat Doru Postelnicu, Counsel, Dentons Bucureşti.

    Fondată în 1979, filiala STA Travel Elveţia a depus cererea de insolvenţă în luna august a acestui an, invocând incertitudinea legată de comportamentul consumatorilor, restricţiile suplimentare şi măsurile de carantinare aplicate în contextul pandemiei. Compania de turism aparţine grupului Diethelm Keller Holdings cu sediul în Elveţia.

     

  • Încă un lanţ cu sute de magazine şi zeci de mii de angajaţi devine victima pandemiei şi intră în FALIMENT

    Retailerul britanic de îmbrăcăminte Arcadia, care deţine marca Topshop şi are 13.000 de angajaţi, a intrat în faliment, a anunţat Deloitte, citat de Reuters.

    Arcadia, deţinut de omul de afaceri Philip Green, devine cel mai mare grup din Marea Britanie care a căzut victima pandemiei.

    Anunţul este „incredibil de trist”, a comentat ministrul britanic pentru companii Alok Sharma, care a promis sprijinul guvernuluipentru cei afectaţi. „Ştiu că vor fi vremuri deosebit de îngrijorătoare pentru angajaţi şi familiile lor, mai ales când se apropie Crăciunul”, a adăugat el pe Twitter.

    Deloitte a anunţat luni seară că a devenit administratorul Arcadia, cu sarcina de a găsi posibili cumpărători pentru grupul care deţine, pe lângă Topshop, brandurile Topman, Dorothy Perkins, Wallis, Miss Selfridge, Evans, Burton şi Outfit.

    Grupul are 444 de magazine în Marea Britanie şi 22 în alte ţări, care vor continua să funcţioneze pentru moment. Mai mult, în această etapă nu au fost menţionate reduceri de locuri de muncă.

    Philip Green, care a cumpărat Arcadia în 2002 pentru 850 de milioane de lire sterline, nu a comentat.

    Grupul Frasers al lui Mike Ashley, precum şi Marks & Spencer, Next şi Boohoo ar putea fi interesate de anumite mărci Arcadia, precum şi de investitorii financiari.

  • CITR: Directiva Europeană în domeniul restructurării şi insolvenţei va simplifica redresarea companiilor

    Specialiştii CITR, principalul jucător pe piaţa de insolvenţă şi restructurare din România, consideră că anul următor va aduce o mai mare claritate atât în mediul de business, cât şi în sfera legislativă odată cu introducerea în luna iulie a unei noi legislaţii în domeniul prevenţiei în business şi a restructurării şi insolvenţei prin transpunerea Directivei Europene în domeniu.

    „Suntem încrezători că măsurile de susţinere a companiilor vor fi continuate, iar susţinerea autorităţilor va fi retrasă treptat, în condiţii de siguranţă pentru companii şi pentru locurile de muncă pe care acestea se luptă să le păstreze”, spune Cristina Ienciu-Dragoş, Head of Legal CITR.

    O analiză a CITR arată că 2020, odată cu declanşarea crizei sanitare, a adus şi o serie de schimbări legislative cu impact pentru mediul de afaceri românesc printre care o nouă amnistie fiscală, măsuri pentru susţinerea economică a companiilor în perioada pandemiei, schimbarea legislaţiei insolvenţei sau simplificarea procedurii de înfiinţare a unei noi companii.

    „Vorbeam încă de la începutul crizei despre necesitatea unor măsuri legislative-tampon, care să pareze şocul şi să facă treptat trecerea companiilor la situaţia din piaţă. Ne aflăm deja în această perioadă intermediară, de ajustare la noile realităţi din mediul economic. Beneficiem de măsuri fiscale şi legislative care să ne ajute în acest sens, şi ne putem baza, începând cu jumătatea anului următor, şi pe un cadrul legislativ simplificat, mai amplu şi axat pe prevenţie în ceea ce priveşte redresarea companiilor”, explică Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

    În 2020 au avut loc peste 60 de modificări ale Codului fiscal şi ale Codului de procedură fiscală, cele mai multe dintre actele normative în domeniul fiscalităţii adoptate anul acesta vizând măsuri de susţinere economică adresate companiilor în contextul crizei generate de pandemie.

  • Producătorul de energie electrică şi termică ELCEN, care asigură agentul termic necesar Capitalei va ieşi din insolvenţă

    Minstrul a precizat că a fost pusă la punct o schemă de compensare cu ANAF, astfel încât penalităţile să fie tăiate şi ELCEN să iasă din insolvenţă şi să poată accesa fonduri şi să îmceapă să facă retehnologizări.

    În discuţii s-au implicat Ministerul Economiei, Ministeul Finanţelor, Primăria generală a Capitalei.

    ELCEN a intrat în insovenţă în octombrie 2016, cu datorii totale de 1,6 miliarde de lei la acel moment. Tot atunci fosta RADET avea datorii datorii către Electrocentrale Bucureşti în valoare de peste 3,9 miliarde lei.

  • Noul aeroport din Berlin va fi inaugurat cu o întârziere de nouă ani şi 3,3 miliarde de euro peste buget, într-un moment în care 200 de aeroporturi din Europa sunt la un pas de insolvenţă

    Noul aeroport din Berlin va fi inaugurat pe 31 octombrie, însă autorităţile nu vor sărbători evenimentul, având în vedere termenul şi costurile iniţiale de proiectului, potrivit Reuters.

    Construcţia aeroportului Berlin-Brandenburg Willy Brandt (BER) a început în 2006 şi trebuia să ia sfârşit în 2011, însă termenul a fost amânat în mod repetat de o serie de probleme tehnice. În plus, costurile iniţiale ajungeau la 2,7 miliarde de euro, însă au atins într-un final 6 miliarde de euro.

    Aeroporturile din capitala germană au nevoie de 260 de miliarde de euro pentru a supravieţui restricţiilor de circulaţie impuse pe fondul pandemiei de coronavirus, a declarat Engelbert Luetke-Daldrup, CEO-ul aeroportului Brandenburg, adăugând că numărul pasagerilor din 2020 va depăşi în cel mai bun caz pragul de 10 milioane, de la 36 de milioane anul trecut.

    Aeroportul BER a primit deja un ajutor de 300 de milioane de euro din partea statului în ciuda faptului că încă nu a transportat niciun pasager.

    Anunţul vine la câteva zile după ce Consiliul Internaţional al Aeroporturilor (ACI) a declarat că 193 de aeroporturi din Europa se confruntă cu posibilitatea intrării în insolvenţă în următoarele luni, dacă traficul de pasageri nu începe să îşi revină la normal până la sfârşitul lui 2020.

    După căderea Zidului Berlinului în 1989, liderii germani au lansat constant ideea construirii unui aeroport care va ajuta capitala să devină un nou centru între puterile globale.

     

  • Este oficial: De astăzi, creşte valoarea-prag pentru cererea de insolvenţă

    În această săptămână a fost publicată Legea 113/2020, care va intra în vigoare din data de 11 iulie, şi care modifică legislaţia insolvenţelor prin creşte valoarii prag pentru cererea de insolvenţă şi alte modificări.

    Ca urmare a acestor modificări, pentru intrarea unei firme în insolvenţă noua valoare prag va fi de 50.000 de lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru lichidator.

    Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăţilor, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

    Până la această modificare, valoarea prag era de 40.000 de lei.

    O altă modificare constă în dispariţia prevederilor condiţiei prin care cererea de intrare în insolvenţă se putea face doar dacă cuantumul datoriilor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al datoriilor. După acest modificăro, cererea datornicului nu va mai depinde de datoriile la stat

    De asemenea, trebuie reţinut că pe perioada stării de alertă se aplică reguli speciale pentru insolvenţe.

    O altă modificare importantă constă în eliminarea prevederilor în baza cărora se facea executare silită pentru datoriile acumulate în timpul procedurii de insolvenţă şi care erau mai vechi de 60 de zile.

     

  • Una dintre cele mai importante companii aeriene româneşti anunţă măsuri fără precedent în industria locală: Ce se va întâmpla cu datoriile pe care compania le are de plătit pasagerilor

    „Pentru a-şi putea onora toate obligaţiile către pasagerii, angajaţii şi partenerii săi şi a putea asigura desfăşurarea în bune condiţii a zborurilor regulate după 4 luni de suspendare totală sau parţială a zborurilor, Blue Air anunţă intrarea în procedura de concordat preventiv”, spun reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă publicat astăzi. Potrivit reprezentanţilor companiei, în contextul creat de pandemia COVID-19, întreaga industrie aviatică a avut foarte mult de suferit din cauza măsurilor de suspendare a zborurilor luate de autorităţile române şi europene pe perioada stării de urgenţă şi a restricţiilor de călătorie rămase pe perioada de alertă. Începând cu 1 iulie, Blue Air a reluat zborurile regulate către un număr de 29 de destinaţii şi planifică să revină la cel puţin 47 de destinaţii odată cu încetarea stării de alertă şi cu suspendarea tuturor restricţiilor de către autorităţile statelor în care operează.
    Totuşi, pentru a putea asigura reluarea în bune condiţii a zborurilor regulate şi onorarea tuturor obligaţiilor asumate către pasagerii, angajaţii şi partenerii săi, Blue Air Aviation S.A. a apelat la procedura de concordat preventiv.


    „La Blue Air, suntem hotarâţi să ne onorăm toate angajamentele şi să ne plătim toate datoriile.  Contăm pe susţinerea partenerilor noştri şi pe încrederea şi respectul reciproc dezvoltat de-a lungul anilor de colaborare şi vom face toate demersurile necesare pentru a continua să acţionăm conform celor mai înalte standarde din domeniu. Suntem încrezători în sprijinul partenerilor, colegilor şi colaboratorilor noştri – vom depăşi împreună această situaţie dificilă pentru Blue Air şi pentru întreaga industrie de aviaţie şi turism, continuând să oferim pasagerilor noştri soluţii de călătorie din ce în ce mai bune, atât că nivel al serviciilor, cât şi că preţ ”, spune Oana Petrescu, CEO Blue Air
    Această procedura face parte din strategia de restructurare a Blue Air ca urmare a contextului creat de pandemia de COVID-19, context care a determinat, în perioada martie-iunie 2020, o reducere cu peste 100 de milioane de  euro a încasărilor faţă de nivelul estimat şi planificat pentru această perioadă.
    Prin intrarea în procedura de concordat preventiv, Blue Air va putea asigura acoperirea cu prioritate a costurilor aferente operării zborurilor regulate începând cu 16 iulie, odată cu încheierea stării de alertă.


    Odată cu reluarea programului normal de zbor, Blue Air va fi în măsură să genereze, în următoarele 18 luni, veniturile necesare atât plăţii datoriilor eşalonate care vor constitui parte a procedurii de concordat, cât şi a datoriilor către pasageri şi agenţii, în timp ce pierderile directe generate de pandemie vor fi acoperite prin ajutorul de stat aprobat de către Guvernul României prin Memorandum-ul adoptat în data de 23 aprilie 2020.
    Procedura concordatului preventiv, aşa cum această este definită în legislaţia română, este o procedură de salvgardare prin care debitorii aflaţi în stare de dificultate financiară (nu în insolvenţă!) pot ajunge la un acord formal cu creditorii lor cu privire la plata datoriilor şi prin care pot asigura continuitatea şi viabilitatea companiei, astfel încât această să fie capabilă să îşi stingă datoriile şi să îşi continue activitatea. Judecătorul a admis astăzi cererea Blue Air Aviation de intrare în procedura de concordat, spun reprezentanţii companiei.


    Această procedură are ca scop crearea unui teren solid care să permită companiei depăşirea acestei perioade. Pe parcursul acestei proceduri, Blue Air va beneficia de asistenţa KPMG Restructuring SPRL (departamentul de restructurare al KPMG România) ca administrator concordatar formal şi consultant pe parte de restructurare. Decizia de accesare şi implementare a acestei proceduri s-a făcut pe baza unei comunicări constante cu principalii parteneri, aceştia înţelegând complexitatea situaţiei economice declanşate de pandemie. Blue Air este cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportaţi, cu un model de business bazat pe reducerea complexităţii, respectiv Low Cost – Low Complexity şi cu abordare centrată pe nevoile pasagerilor, spun reprezentanţii companiei.


    Compania are o echipă formată din peste 1.000 de profesionişti operează avioane tip Boeing 737. În cei 15 ani de activitate, Blue Air a transportat peste 30 de milioane de pasageri şi a zburat peste 340 milioane de kilometri. Compania este certificată IATA Operaţional Safety Audit (IOSA) de către Internaţional Air Transport Association (IATA) pentru standarde excepţionale de operare şi este membră cu drepturi depline IATA.

     

  • Nimeni nu scapă de pandemia de COVID-19. Unul dintre cele mai celebre companii de spectacole trage cortina: se pregăteşte de faliment şi lasă mii de oameni din toată lumea fără locuri de muncă

    Compania a acumulat datorii de aproape un miliard de dolari şi a fost nevoită să dea afară aproximativ 3.500 de angajaţi. Cirque du Soleil urmăreşte o reeşalonare a datoriilor sale prin intermediul ajutorului oferit de guvernul canadian şi de firmele private. De asemenea, organizaţia Cirque du Soleil a primit o infuzie de capital în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a plăti anumite datorii restante către angajaţi şi partenerii afectaţi de oprirea spectacolelor.

    Cirque du Soleil a fost înfiinţat pe 16 iunie 1984 în Canada, de Guy Laliberté şi Gilles Ste-Croix, şi a devenit cel mai mare producător de circ contemporan al lumii.

    Compania a avut dificultăţi financiare şi la început, când a fost ajutată de granturi de la guvern, însă după mai multe eşecuri în anii ‘80,  s-a extins rapid în anii ‘90 şi 2000, crescând de la un spectacol la 44 în peste 300 de oraşe de pe fiecare continent, cu excepţia Antarcticii. Compania avea 4.900 de angajaţi din 50 de ţări şi genera venituri anuale de aproximativ 1 miliard de dolari.

    În aprilie 2015, Guy Laliberté a vândut 90% din companie grupurilor de investiţii TPG Capital, Fosun Capital Group şi La Caisse de dépôt et placement du Québec în schimbul a 1,5 miliarde de dolari, păstrând doar 10% din companie. Sub noii proprietari, compania a început un program de restructurări astfel încât să se concentreze pe creşterea profitabilităţii. În 2017, compania a cumpărat Blue Man Group, un alt grup cunoscut, axat pe spectacole muzicale.

    Pandemia de COVID-19 a forţat compania să îşi suspende toate cele 44 de spectacole pe care le avea în toată lumea.


    „Timp de 36 de ani, Cirque du Soleil a fost o organizaţie extrem de profitabilă şi de succes. Totuşi, din cauza veniturilor zero generate de închiderea forţată a tuturor spectacolelor noastre din cauza COVID-19, managementul a decis să acţioneze decisiv în scopul protejării viitorului companiei.” 
    Daniel Lamarre, preşedintele şi CEO-ul Entertainment Group

  • Victoria’s Secret UK, cel mai recent retailer care intră în insolvenţă

    Victoria’a Secret din UK e cel mai recent retailer care intră în insolvenţă. 800 de locuri de muncă sunt puse în pericol. Magazinele Victoria’s Secret din Statele Unite sau alte ţări nu vor fi afectate de procesul de insolvenţă.

    Administratorii vor prelua controlul filialei UK al Victoria’s Secret pentru a restructura contractele de închiriere sau pentru a vinde cele 25 de magazine care numără 800 de angajaţi, conform Marketwatch.

    Deloitte a fost numit administrator pentru a renegocia clauzele contractelor de închiriere, într-o încercare de a salva afacerea, au spus vineri propietarii L Brands şi Deloitte. L Brands, al cărui profit scade constant din 2016, a raportat pierderi nete de 366 mil. de dolari pentru anul fiscal ce s-a încheiat la 1 februarie. Vânzările au înregistrat suma de 12,9 mld. de dolari. Magazinele Victoria’s Secret din Statele Unite sau alte ţări nu vor fi afectate de procesul de insolvenţă, iar în Marea Britanie vânzările online vor continua ca şi până acum.

    Creşterea costurilor, a vânzărilor online şi înăsprirea competiţiei au pus multă presiune pe magazinele de retail în ultimii ani. Firma de contabilitate, parte din The Big Four, numită să preia controlul companiei, a spus că retailerul de lenjerie intimă a devenit o victimă a pandemiei coronavirus. Măsurile de restricţie din Marea Britanie au făcut ca magazinele de retail neesenţiale să fie închise la sfârşitul lunii martie.

    „Efectele restrictiilor, combinate cu provocările generale pe care le întâmpină magazinele tradiţionale au condus la nevoia de finanţare, rezultând insolvenţa de astăzi’’, a declarat Rob Harding, administratorul Deloitte.

    „Luăm mai multe măsuri, atât pentru Victoria’s Secret, cât şi pentru Victoria’s Secret PINK, spre a întări şi garanta succesul afacerii ca o companie de sine stătătoare. Ca parte a planului de creştere a profitului, ne uităm la pierderile operaţionale din cele 25 de magazine din Marea Britanie”, a spus directorul executiv interimar Stuart Burgdoerger al Deloitte.