BusinessMagazin

Tag: INS

  • INS: preţurile de consum cresc în continuare

    Potrivit INS, indicele preţurilor de consum (IPC) arată că în luna august 2022 comparativ cu luna iulie 2022 preţurile au crescut cu 0,6%.

    Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 11,6%, iar rata anuală a inflaţiei în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 este 15,3%.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) este 11,0%, mai arată INS.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) în luna august 2022 comparativ cu luna iulie 2022 este 100,44%.

    Rata anuală a inflaţiei în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13,3%.

    De asemenea, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) determinată pe baza IAPC este 9,5%.

    IPC esre indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional, în timp ce IAPC determină inflaţia în ţările UE.

  • Schimbări uriaşe pe piaţa muncii: Care sunt cele 13 noi ocupaţii apărute în România. Ce joburile puteţi face de acum

    În această lună a fost oficializată o schimbare a Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) prin introducerea a 13 noi ocupaţii, conform Ordinului privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România — nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

    În Monitorul Oficial din 07 septembrie 2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) şi Institutului Naţional de Statistică (INS) nr. 1.348/784/2022.

    Lista ocupaţiilor practicate în cadrul economiei naţionale care modifică şi completează Clasificarea ocupaţiilor din România — nivel de ocupaţie (şase caractere):

    • arhitect în domeniul tehnologiei blockchain (251109);
    • designer jocuri digitale (216614)
    • dezvoltator interfaţa cu utilizatorul (251211);
    • dezvoltator în domeniul tehnologiei blockchain (251210);
    • dezvoltator jocuri digitale (251307);
    • expert în optimizarea motoarelor de căutare (aşa-zisul expert în SEO) (251306);
    • inginer de date complexe (big data) (251212);
    • inginer de integrare (251106);
    • inginer în domeniul tehnologiilor cloud (251209);
    • inginer viziune computerizată (251108);
    • manager de conţinut web (251305);
    • proiectant de sisteme informatice inteligente pentru TIC (251107);
    • tehnician TIC (351203).

  • Dovada că scăderea taxării pe muncă duce la creşteri salariale: În iunie 2022, prima lună de facilităţi fiscale, salariul mediu net în industria alimentară a crescut cu 23%, iar în agricultură cu 16%

    ♦ Salariul mediu net din industria alimentară a crescut cu 23% în iunie 2022 faţă de mai 2022, iar în agricultură creşterea a fost de 16% ♦ La nivel naţional, salariul mediu net a crescut cu 1% în iunie faţă de mai.

    Salariul mediu net din industria alimentară a crescut cu 23% în luna iunie a acestui an prin comparaţie cu luna mai şi a ajuns la valoarea de 3.247 de lei net, ca urmare a facilităţilor fiscale acordate de guvern acestei industrii.

    Şi în agricultură, domeniu care a beneficiat de ace­leaşi facilităţi, salariul mediu net a crescut cu 16% în iunie faţă de mai şi a ajuns la valoarea de 3.452 de lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Spre compa­raţie, în acelaşi interval de timp, salariul mediu la nivel naţional a crescut cu doar 1%, mai arată datele Statisticii.

    „Este nevoie de creşteri salariale în construcţii, în agricultură şi în industria alimentară, dar ar trebui ca fisca­litatea pe muncă să scadă în toate sectoarele, pentru că în România nivelul este foarte ridicat“, a spus Nadia Oanea, consultant fiscal la Tax & Trainings.

    De la jumătatea acestui an, Guvernul a decis aplicarea unor facilităţi fiscale similare cu cele aplicate în construcţii din 2019 şi în acest sector, care au inclus scutirea de la plata unor taxe şi contribuţii, dar şi creşterea salariului minim din aceste domenii.  Companiile din agricultură şi din industria alimentară au făscut şi circa 5.000 de noi angajări în luna iunie 2022.

  • Trei grei ai industriei româneşti, cu afaceri totale de 8 mld. lei, au închis capacităţi de producţie din cauza preţurilor energiei. Guvernul Ciucă nu are nicio reacţie

    ♦ Chimcomplex Borzeşti, cel mai mare jucător din chimia românească, cu afaceri de 2,2 mld. de lei, închide activitatea la Borzeşti din cauza preţurilor la energie ♦ Alro, grup cu afaceri de 3,3 mld. de lei anual şi 2.500 de angajaţi, a oprit temporar producţia la Alum Tulcea, cu 800 de angajaţi ♦ Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din ţară, a închis temporar producţia de amoniac.

    Criza energiei determină jucători-cheie din industria românească să închidă capacităţi de producţie. Alro, producător de aluminiu cu 2.500 de angajaţi şi afaceri de 3,3 mld. de lei în 2021, Chimcomplex, cel mai important jucător din chimia românească şi cel mai mare jucător cu capital românesc din industria prelucrătoare, şi Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, au anunţat că închid operaţiuni. În total, cei trei grei din industrie derulează afaceri de peste 8 miliarde de lei anual şi au 5.500 de angajaţi.

    În aceeaşi vreme, industria chimică a României este la pământ. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată despre industria chimică că este cel mai mare generator de deficit comercial la bunuri: jumătate din deficit vine din industria chimică. De asemenea, producţia din industria chimică scade cu 20%, similar cu scăderea din industria metalurgică.

    Preţurile la energie pentru consumatorii casnici şi unii consumatori industriali sunt compensate în acest moment printr-un act normativ al guvernului din martie. Cu toate acestea, din schema  de compensare au fost excluşi marii consumatori de energie din România, pe motiv că ar beneficia deja de o schemă de compensare. Este vorba de schema de compensare pentru plata emisiilor indirecte, care deja se aplică tuturor ţărilor la nivel european şi nu are legătură cu creşterile recente de preţuri. Mai mult, compensarea emisiilor indirecte se face numai pentru energia care provine de la producătorii poluanţi. În consecinţă, dacă un mare consumator de energie cumpără doar energie verde, o plăteşte la preţul pieţei.

    Alro, care este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa, are afaceri de 3,3 mld. de lei şi 2.500 de angajaţi. În iulie 2022, Alro a anunţat că închide producţia de la Tulcea, unde lucrează 800 de angajaţi. În iunie, Azomureş a anunţat că închide temporar producţia de amoniac de la Târgu -Mureş. Cel mai recent, Chimcomplex, cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, a anunţat închiderea temporară a activităţii de producţie în cadrul platformei Borzeşti pe o perioadă de 14 zile.

  • Diferenţa dintre creşterile salariilor şi inflaţie se adânceşte

    ♦ Rata anuală a inflaţiei a întrecut creşterea salariului mediu net pe economie în trei luni din cele şase din anul 2022 pentru care INS are date publicate l♦ Cea mai mare diferenţă dintre rata inflaţiei şi creşterea salariului mediu net a fost în luna iunie.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la aproape 3.980 de lei în luna iunie a acestui an, în creştere cu 1,2% faţă de luna precedentă şi cu 12,3% faţă de luna iunie din anul 2021, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Deşi au crescut considerabil de la an la an, salariile angajaţilor români nu reuşesc să ţină pasul cu inflaţia. În luna iunie, inflaţia anuală a ajuns la circa 15,1%. De altfel, rata anuală a inflaţiei a întrecut creşterea salariului mediu net pe economie în trei luni din cele şase din anul 2022 pentru care Institutul Naţional de Statistică are date publicate. Cea mai mare diferenţă dintre rata inflaţiei şi creşterea salariului mediu net din ultimele trei luni pentru care există date a fost în luna iunie, când inflaţia a fost de 15,1%, iar creşterea salariului mediu net a fost de 12,3%.

    „Mulţi angajatori încearcă să ţină pasul cu inflaţia, însă, din păcate, doar puţini reuşesc. De regulă, doar cele mai mari şi puternice companii care primesc ajutor de la sediul central global pot face faţă scumpirilor. Cei mai afectaţi sunt angajaţii cu venituri mici, a căror creştere este automat conformă cu venitul lor şi fac faţă cu greu valului de scumpiri”, explică Sorina Faier, managing director al companiei de recrutare Elite Searchers.

    De altfel, trei sferturi dintre companiile din România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, în timp ce restul au decis să menţină bugetul de creşteri salariale stabilit în 2021, arată o analiză a PwC România pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante la Barometrul de îHR realizat de companie în luna iunie. Astfel, creşterea medie a bugetului salarial total în 2022 faţă de 2021 este de 9,4%     

    Cele mai mari salarii din economia locală au fost în continuare cele ale angajaţilor din industria de IT, care au ajuns la 9.331 de lei în luna iunie, în creştere cu circa 11% faţă de luna iunie din anul 2021. Pe locul al doilea sunt salariile din categoria de activităţi de editare, cu aproape 9.100 de lei net în iunie 2022, în creştere cu 30% faţă de aceeaşi lună din anul trecut. De altfel, creşterea înregistrată de salariile din activităţi de editare a fost a doua cea mai mare din rândul sectoarelor prezente în top 10, după cea din extracţia cărbunelui, de 48%, şi la egalitate cu cea din sectorul transporturilor aeriene.

    Podiumul a fost completat de angajaţii din sectorul de fabricare a produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu un salariu mediu net de puţin 7.900 de lei, în creştere cu 5% faţă de iunie 2021. Creşterea înregistrată de salariul mediu net al angajaţilor din această categorie a fost cea mai mică dintre cele ale industriilor prezente în top 10. De altfel, creşterile salariilor medii nete ale angajaţilor din top 10 industrii în iunie 2022 faţă de iunie 2021 au variat între 5% şi 48%, conform calculelor ZF pe baza datelor de la INS.

    La polul opus, cele mai mici salarii medii nete din economie în luna iunie au fost cele din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, de 2.186 de lei. Salariile din industria de hoteluri şi restaurante au avut a doua cea mai mică valoare, de 2.242 de lei, în creştere cu 16% (316 lei) de la an la an, adică iunie 2022 faţă de iunie 2021. Podiumul celor mai mici salarii din luna iunie a fost completat de cele din fabricarea articolelor de mobilă, care au ajuns la 2.594 de lei.

    „HoReCa nu s-a mai aflat pe primul loc la capitolul cele mai mici salarii pentru că vara este o perioadă foarte bună, cu cerere ridicată în acest domeniu şi angajatorii au fost obligaţi să crească salariile pentru a atrage forţă de muncă”, a spus Sorina Faier.

    În plus, în HoReCa a existat o uşoară creştere salarială ca urmare a creşterii acti­vităţii în acest segment după ridicarea res­tricţiilor, fapt ce a atras după sine şi o cerere mai mare de forţă de muncă, adaugă ea.

    „Cum mulţi din această industrie s-au reprofilat în perioada în care au existat restricţii, patronii au crescut acum salariile pentru a atrage angajaţi. Media veniturilor a mai crescut şi datorită angajaţilor aduşi din Asia şi în cazul cărora contractele şi veniturile sunt declarate integral şi transparent. Din păcate, cu tot cu această creştere, veniturile momentan tot nu ţin pasul cu inflaţia şi creşterea preţurilor”, a concluzionat reprezentanta companiei de recrutare.

     

     

  • Cifrele reale ale exodului. Câţi români au rămas de fapt în ţară

    Datele culese de recenzori vor arăta că sun­­tem 21 de milioane „după domiciliu” (cei de aca­să plus cei care lucrează în străinătate) şi 19 mi­lioane „dupa reşedinţă” (doar cei care lo­cuiesc în România), spune Tudorel Andrei, pre­şe­dintele Institutului Naţional de Statistică.

    Recensământul populaţiei şi al locuinţelor s-a încheiat duminică, 31 iulie. Datele parţiale vor fi publicate în decembrie. Început la jumătatea lui martie cu aşa numita „autorecenzare” (înscrierea electronică), recensământul s-a încheiat duminica trecută.

    „Datele parţiale vor fi publicate în decembrie iar datele finale în 2023. Este complet diferit de recensământul din 2011 când datele au fost culese pe hârtie şi am avut nevoie de un an de zile să le încărcăm pe un suport electronic. Acum totul este într-o bază de date”, a spus Tudorel Andrei, într-o  discuţie telefonică cu reporterul ZF.

    Recensământul, care se organizează o dată la zece ani (a fost amânat acum cu un an, din cauza pandemiei COVID-19) este aştep­tat nu doar de „gură cască”, ci de tot mediu so­cial şi economic. Companiile de îmbrăcăminte se uită să vadă ce produc: haine de nuntă sau de priveghi, în funcţie de vârsta populaţiei. Companiile alimentare, la fel. Mediul politic este, la rându-i, atent pentru că unu-i mesajul pe care-l transmiţi unui adolescent şi altul este mesajul transmis unui adult. În plus, de pildă, în instituţiile UE, numărul de poziţii este stabilit în funcţie de numărul populaţiei unei ţări. Sunt ani de zile în care am vorbit de de „depopularea” României – din cauza plecărilor în străinătate sau a sporului negativ (mor mai mulţi oameni decât se nasc).

    Şeful INS spune însă că datele vor arăta, cel mai probabil, că suntem în ţară 19 milioane (rezidenţi), iar cu domiciliul aici (rezidenţi plus cei plecaţi în străinătate) 21 de milioane. Dacă doar două milioane de români au plecat în străinătate şi nu  trei sau patru, asta este o veste bună.

    Datele nu pot fi puse major sub semnul întrebării pentru că ele se coordonează: vârstă, sex, studii, etc., spune şeful INS.

     

  • Recensământul s-a încheiat, necunoscutele rămân. Cum va reuşi INS să „repare“ recensământul cu 1 milion de locuitori lipsă

    Peste 18 milioane de români dintr-un total estimat al populaţiei rezidente de 19 milioane de persoane s-au recenzat până la finalul lunii iulie 2022, iar datele lipsă vor fi completate până în luna decembrie din aşa-numitele „surse administrative“, spun oficialii Institutului Naţional de Statistică l Cu toate acestea, în unele zone dezvoltate, cum sunt Bucureşti sau Timiş, a existat un procent mai redus al recenzării, iar numărul de români care lucrează în străinătate nu va putea fi aflat nici în urma celei mai ample cercetări realizate în ultimul deceniu.

    „Marele plus al recensământului a fost acela că, dacă i se oferă cetăţeanului un instrument de calitate, el va participa la acţiunea respectivă, iar dovadă în acest sens sunt cele două procente: aproape 50% din populaţie a completat datele online, iar în total 95% din populaţie a fost recenzată. Pe de altă parte, poate ar fi trebuit să avem nişte acţiuni din timp pentru a mobiliza autorităţile locale în aşa fel încât să fie mai mulţi recenzori, iar recensământul probabil că era mult mai de succes. Una peste alta, eu zic că o acţiune pe o perioadă atât de lungă a dus la un rezultat mai mult decât bun“, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

    Şeful INS a explicat că, în cazul românilor care sunt plecaţi la muncă în străinătate, cei care au plecat de mai bine de 12 luni nu au fost incluşi în anchetă pentru că aşa a cerut regulamentul european privind recensământul, astfel că aceştia vor fi incluşi în recensămintele efectuate de celelalte ţări. În ceea ce priveşte emigranţii temporar, aşa-numiţii euronavetişti, în chestionarul privind recensământul exista o întrebare referitoare la acest aspect, iar numărul lor se va vedea odată cu centralizarea datelor, iar primele rezultate vor fi făcute publice în decembrie 2022.

    „Plusul acestui recensământ ar fi că a fost mai puţin costisitor decât dacă s-ar fi executat cu sistemul clasic, cu recenzori plătiţi. Minusul este că un procent deocamdată necunoscut nu a putut fi recenzat. Există destul de multe probleme cu acurateţea datelor autotastate. Cred însă că se pot rezolva. Modul în care s-a realizat acest recensământ este un progres, chiar dacă a produs şi probleme; este un pas spre digitalizare, unde suntem ultimii după toate clasamentele…“, a spus Alin Teodo­rescu, directorul general al firmei de cercetare de piaţă IMAS Marketing & Sondaje.

    Şeful INS spune că „nu este obligatoriu să căutăm în baze de date până ajungem la 19 milioane“, cât este populaţia estimată a României, având în vedere că numărul deceselor a fost în decembrie mai mare decât cel al naşterilor, iar migraţia externă este mult mai temperată faţă de acum 7-10 ani.

    Potrivit datelor INS, în mod surprinzător, oraşe dezvoltate precum Bucureşti, Timişoara, Iaşi sau Sibiu au înregistrat printre cele mai scăzute rate ale recenzării populaţiei.

    „De ce oraşele mari sunt codaşe la recenzare? Aici a fost mesajul dat de administraţia publică locală oamenilor din locul respectiv, din oraşul respectiv, dar din fericire ultimele două săptămâni au fost mai bune, s-a îmbunătăţit recenzarea.“

    Poate că şi online-ul trebuia promovat mai mult timp şi atunci eram într-o situaţie mai favorabilă. Este o experienţă câştigată pe un proiect de anvergură, un proiect unicat. Câte instituţii ale statului român au adus în jurul unui proiect 18 milioane de locuitori? Eu aşa privesc recensământul“, a mai spus Tudorel Andrei.

     

    Trei aspecte mai puţin cunoscute ale recensământului încheiat în iulie 2022

    1. Românii care lucrează în străinătate de mai mult de un an nu sunt „număraţi“ din cauza metodologiei europene; în continuare nu vom şti câţi români sunt în diaspora

    2. Circa 1 milion de români vor fi recenzaţi „de la zero“ din surse administrative (baze de date ale MAI, Inspecţia Muncii, Casa de Pensii, ANAF etc.) şi restul de 18 milioane care au participat la recensământ vor fi „revalidaţi“ din aceste baze de date diferite

    3. Marile oraşe  – Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Braşov – au fost codaşe la capitolul recenzare, iar datele despre populaţia din aceste oraşe vor fi greu de colectat din baze de date administrative.

     

  • Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în mai, cu 16,7%, faţă de luna precedentă

    Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în mai, faţă de luna aprilie 2022, ca serie brută, cu 16,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,6%, arată datele prezentate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 16,7%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+27,5%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+23,3%) şi la lucrările de construcţii noi (+13,4%). Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la lucrările de construcţii inginereşti (+19,2%), clădirile nerezidenţiale (+18,4%) şi la clădirile rezidenţiale (+11,4%).

    Ca seria ajustată, volumul lucrărilor de construcţii a crescut în mai faţă de aprilie 2022 cu 4,6%.

    Comparativ cu mai 2021, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 9,2%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+16,2%) şi la lucrările de construcţii noi (+8,8%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 4,2%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: clădirile nerezidenţiale (+30,0%), clădirile rezidenţiale (+2,2%) şi la construcţiile ingineresti (+1,0%).

    Ca serie ajustată, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, pe total, cu 3,8%.

    În primele cinci luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 3,2%. Pe elemente de structură, creşteri au
    avut loc la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+10,4%) şi la lucrările de construcţii noi (+1,8%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 3,6%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la clădirile nerezidenţiale (+16,2%) şi la clădirile rezidenţiale (+6,6%). Construcţiile inginereşti au scăzut cu 7,0%.

    În acelaşi interval, ca serie ajustată, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 1,3%.

  • Salariile românilor cresc, dar sunt înghiţite de inflaţie

    ♦ În luna mai a acestui an, salariul mediu net a crescut cu 12,5% faţă de aceeaşi lună din anul 2021, însă angajaţii români nu au avut o putere de cumpărare mai mare, având în vedere că rata inflaţiei a fost de 14,5% în mai ♦ Raluca Pârvu, BPI România: „Puţini angajatori vor fi în măsură să ţină pasul cu inflaţia. Marginal, unii anunţă că vor face ajustări salariale progresive în cursul anului“.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la peste 3.900 de lei în luna mai a acestui an, în creştere cu 12,5% faţă de aceeaşi lună din anul 2021 şi în scădere cu 1% faţă de luna aprilie din anul 2022, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Spre comparaţie, rata inflaţiei anunţată de INS pentru luna mai din anul 2022 a fost de 14,5%, cu două puncte procentuale peste creşterea salariilor.

    „Puţini angajatori vor fi în măsură să ţină pasul cu inflaţia. Marginal, unii anunţă că vor face ajustări salariale progresive în cursul anului. Totuşi, pe fondul zvonurilor şi informaţiilor contradictorii despre noi taxe, angajatorii vor aştepta să aibă date clare despre modul în care va fi construit salariul brut şi despre cine va suporta – compania, angajatul sau ambii – eventuale creşteri de cheltuieli sociale şi/sau impozit”, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

    Din partea angajatorilor, Mugur Tolici, director de resurse umane în cadrul Băncii Naţionale a României, afirmă că instituţia încearcă să ţină pasul cu inflaţia în salariile pe care le acordă angajaţilor săi. 

    „Încercăm şi noi să păstrăm un echilibru între ceea ce permite bugetul de salariu şi ceea ce erodează inflaţia. Abordarea noastră este foarte atent calibrată către sprijinul personalului cu salarii mai mici. Avem şi noi cam 20% persoane cu studii medii, în mare parte din zona de casierie şi activităţi de suport şi atunci creşterea salarială este diferenţiată, aplicată astfel încât salariile mai mici să fie protejate mai mult. Este un principiu pe care îl aplicăm de mai mult timp. În acelaşi timp, noi avem un exerciţiu de creştere salarială individuală, 2% din bugetul de salarii se acordă sub formă de creştere individuală”, a declarat Mugur Tolici în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2022.

    De la lună la lună, salariul mediu net pe economie a scăzut cu 1%, respectiv cu  39 lei. Raluca Pârvu spune că această scădere vine pentru că, de obicei, angajaţii primesc prime sezoniere sau bonusuri în luna aprilie.

    „În luna aprilie, salariaţii primesc adesea prime sezoniere sau chiar bonusuri şi de aceea valorile cumulate sunt în mod excepţional mai mari. Comparaţia fiabilă este cu anul trecut, aceeaşi lună”, a explicat ea.

    Afirmaţia ei este întărită şi de Institutul Naţional de Statistică, care spune că în luna mai 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut pentru că în lunile precedente angajatorii au acordat prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri.

    În ceea ce priveşte cele mai mari salarii nete din economia locală, industria de IT a rămas liderul şi în luna mai, cu salarii medii nete de aproape 9.200 de lei. Următorii în clasament sunt angajaţii din industria de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale, cu o medie a salariului net de peste 8.300 de lei. Top trei industrii cu cele mai mari salarii a fost completat de fabricarea produselor din tutun, cu salarii de peste 7.800 de lei în luna mai a acestui an.

    La polul opus au fost salariile din industria HoReCa, cele mai mici din economia locală, cu o medie de puţin peste 2.100 de lei, urmate de cele din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu aproape 2.170 de lei, şi de cele din fabricarea de mobilă, de circa 2.550 de lei.

    În sectorul bugetar au fost creşteri ale câştigului salarial mediu net din luna mai comparativ cu luna precedentă, în principal ca urmare a acordării de tichete de vacanţă, ?n învăţământ (Ă11,6%) şi ?n administraţia publică (Ă3,1%). ?n sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-1,0%), conform datelor INS.

  • Managerii prevăd creşteri de preţuri în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ

    Managerii estimează o creştere accentuată a preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul, potrivit Tendinţelor în evoluţia activităţii economice în perioada iunie-august, publicate marţi de INS.

    În cadrul anchetei de conjunctură din luna iunie 2022, realizată de INS, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creşterea moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +9%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra cea mai mare creştere (sold conjunctural +32%).

    Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, iar pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere accentuată în următoarele trei luni (sold conjunctural +40%).

    Potrivit estimărilor din luna iunie 2022, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +19%), o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%).

    În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creşterea accentuată a acestora (sold conjunctural +57%).

    În sectorul comerţul cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +19%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%), iar angajatorii prognozează o creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +20%).

    Managerii societăţilor comerciale estimează o creştere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +68%).

    Conform estimărilor din luna iunie 2022, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +8%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%) şi o tendinţă de creştere a preţurilor de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor (sold conjunctural +32%).