Tag: inaltime

  • Care sunt preţurile la brazi în ţară cu câteva zile înainte de Crăciun

    În pieţele din Ploieşti au început să apară comercianţii de pomi de Crăciun, în timp ce Direcţia Silivică Prahova are deja comenzi pentru brazi şi molizi argintii, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit conducerii Direcţiei Silvice Prahova, instituţia deja a vândut un brad de 16 metri înălţime, cu 1700 de lei, unei primării din Călăraşi. Şi tot din acest judeţ mai este o comandă de 50 de pomi de Crăciun, specia brad, de la diverse instituţii.

    “Noi am scos la vânzare şi anul acesta pomi de Crăciun. Avem 2000 de brazi şi molizi şi 1400 de molizi argintii. Deja sunt comenzi, cred că vom vinde tot, mai ales că sunt autohtoni”, a declarat Dragos Gabriel Ciomag, directorul Direcţiei Silvice Prahova

    Potrivit sursei citate, un molid argintiu cu o înălţime de până la 1,5 metri costă 30 de ei, unul de până la trei metri, 50 de lei iar cel de peste 3 metri 70 de lei. Bradul cel mai scump vândut de Direcţia Silvică Prahova costă 1700 de lei şi are peste 15 metri înălţime, în timp ce un brad de 1,30 metri înălţime costă 30 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este aceasta cea mai extravagantă nuntă? Avioane private, o rochie de 500.000 de lire sterline şi un tort de 3 metri înălţime

    Oligarhul rus Ilkhom Shokirova nu a făcut nicio economie pentru nunta fiicei sale, Madina Shokirova. Tânăra a purtat o rochie plină de bijuterii, produsă de un designer din Marea Britanie care a costat 40 de milioane de ruble (517.000 de lire sterline).

    Evenimentul a avut loc la hotelul Radisson Royal Congress Park, în centrul Moscovei, iar mirii au avut peste 900 de invitaţi. Organizatorii au adus şi un tort de 3 metri înălţime, realizat de cunoscutul bucătar Renat Agzamov.

    Înainte de nuntă, tânăra mireasă a petrecut alături de domnişoarele de onoare în Marbella, Spania, folosind avionul privat al familiei.

    Potrivit site-ului Life!, petrecerea a costat peste 1 milion de lire sterline.

    Sursa: Daily Mail

  • Este aceasta cea mai extravagantă nuntă? Avioane private, o rochie de 500.000 de lire sterline şi un tort de 3 metri înălţime

    Oligarhul rus Ilkhom Shokirova nu a făcut nicio economie pentru nunta fiicei sale, Madina Shokirova. Tânăra a purtat o rochie plină de bijuterii, produsă de un designer din Marea Britanie care a costat 40 de milioane de ruble (517.000 de lire sterline).

    Evenimentul a avut loc la hotelul Radisson Royal Congress Park, în centrul Moscovei, iar mirii au avut peste 900 de invitaţi. Organizatorii au adus şi un tort de 3 metri înălţime, realizat de cunoscutul bucătar Renat Agzamov.

    Înainte de nuntă, tânăra mireasă a petrecut alături de domnişoarele de onoare în Marbella, Spania, folosind avionul privat al familiei.

    Potrivit site-ului Life!, petrecerea a costat peste 1 milion de lire sterline.

    Sursa: Daily Mail

  • Doi nord-coreeni, filmaţi în detaliu de NASA de la 400 de kilometri înălţime. Surpriza de proporţii din video

    Un aparat cu o rezoluţie ridicată poziţionată pe Staţia Internaţională Spaţială a reuşit să captureze câteva imagini extrem de detaliate din Coreea de Nord.

    Aparatul, numit IRIS a fost instalat pe Staţie în anul 2014. De atunci, a înregistrat, de asemenea, imagini extrem de clare ce înfăţişau zgârie-norii din Dubai şi piramidele din Egipt. Ultima filmare, realizată de la o înălţime de 400 de kilometri, a înregistrat imagini din Coreea de Nord, mai ales din capitala Phenian.

    Vezi aici surpriza de proporţii din video

  • Legenda Cascadei Bigăr, una din cele mai frumoase din lume – GALERIE FOTO

    V-aţi întrebat vreodată cum arată cea mai frumoasă cascadă din lume dar în minte vă tot apărea imaginea celebrei Niagara? Ei bine din 2013 site-ul american “The World Geography” a plasat pe primul loc în topul celor mai impresionante cascade din lume nimeni alta decât cascada Bigăr situată chiar pe paralelă de 45 de grade care străbate România.

    Acest monument al naturii are o înălţime de aproximativ 7-8 metri şi aspectul unui con acoperit integral din muchi.

    Aflată în Parcul Naţional Cheile Nerei — Beuşniţa, din judeţul Caraş-Severin, în Valea Minişului, la jumătatea distanţei dintre localităţile Anina şi Bozovici, pe DN 57B, Cascada Bigăr este practic locul în care izbucul Bigăr se varsă în râul Miniş.

    În Banat, localnicii numesc izbuc un izvor din care apa iese la lumină de sub stâncă. Izbucul Bigăr, a cărui apă este de o puritate rară, este alimentat de un curs de apă subteran ce iese de sub o stâncă înaltă de peste 50 metri.

    Acesta străbate peştera cu acelaşi nume din Munţii Aninei şi după o distanţă de circa 200 metri, se varsă în râul Miniş formând Cascada Bigăr.

    Potrivit legendei, pe meleagurile Văii Almăjului, trăia o familie de ţărani, a cărei durere era lipsa unui urmaş. Într-o noapte, femeii i s-a arătat în vis o vrăjitoare care i-a spus că, doar dacă va bea apă de la izvorul de sub stânca aşezată la graniţa dintre lumi va rămâne însărcinată, precizând că dacă urmaşul va fi fată, acesteia nu-i va fi îngăduit să se îndrăgostească, altfel va muri.

    Femeia a băut apă, iar după o vreme a născut o fată deosebit de frumoasă, care s-a îndrăgostit de un băiat chipeş pe nume Bigăr.

    Fata fost închisă de tatăl ei în grota de deasupra izvorului dintre lumi, strigătele de disperare ale acesteia fiind auzite de vrăjitoarea care trăia în cealaltă lume, în Tărâmul Regăsirii Dorului.

    Înduplecată de suferinţa fetei, vrăjitoarea i-a transformat părul într-o cascadă pe care au început să alunece lacrimile ei.

    Legenda mai spune că flăcăul a venit şi s-a aruncat în apele cascadei, iar fata s-a stins odată cu el, dar s-au reîntâlnit în cealaltă lume, singurul loc în care iubirea lor se putea împlini.

    De atunci, îndrăgostiţii, spre a-şi pecetlui dragostea, dar şi pentru a avea parte de iubirea veşnică, vin să bea apă din cascada ce poartă numele flăcăului Bigăr.

    Cititi mai multe pe www.romani-buni.info

  • Cum arată mănăstirea budistă aflată în mijlocul munţilor, la peste 4.000 de metri

    Ki Gompa este o mănăstire budistă tibetană din India, în munţii Himalaya, la marginea satului Ki. Aflată la o înălţime de 4.000 de metri, Ki Gompa este cea mai mare mănăstire din Valea Spiti, fiind un important centru religios pentru Lamas.

    Se spune că Ki Gompa a fost fondată acum mai bine de 1.000 de ani de Dromton, un elev al faimosului Atisha. Mănăstirea a fost atacată de mongoli în secolul al XVII-lea, în timpul celui de-al cincilea Dalai Lama, iar în 1841 a fost asediată din nou de către armata Dogra condusă de Gulam Khan. Aceste atacuri frecvente au rezultat în numeroase lucrări de reconstrucţie şi renovare, dând construcţiei o formă iregulată. Astfel, Ki Gompa arată mai mult ca un fort devensis decât ca o mănăstire.

    Pereţii mănăstirii sunt acoperiţi cu picturi murale, exemplificând astfel stilul arhitectonic al secolului al XIV-lea, atunci când a fost decorată. Fiecare cameră este acoperită cu formă ce reprezintă mandala sau alte simboluri budiste. Fotografiile nu sunt permise în interior, aşa că vizitatorii trebuie să admire din exterior mănăstirea.

  • Cum arată mănăstirea budistă aflată în mijlocul munţilor, la peste 4.000 de metri

    Ki Gompa este o mănăstire budistă tibetană din India, în munţii Himalaya, la marginea satului Ki. Aflată la o înălţime de 4.000 de metri, Ki Gompa este cea mai mare mănăstire din Valea Spiti, fiind un important centru religios pentru Lamas.

    Se spune că Ki Gompa a fost fondată acum mai bine de 1.000 de ani de Dromton, un elev al faimosului Atisha. Mănăstirea a fost atacată de mongoli în secolul al XVII-lea, în timpul celui de-al cincilea Dalai Lama, iar în 1841 a fost asediată din nou de către armata Dogra condusă de Gulam Khan. Aceste atacuri frecvente au rezultat în numeroase lucrări de reconstrucţie şi renovare, dând construcţiei o formă iregulată. Astfel, Ki Gompa arată mai mult ca un fort devensis decât ca o mănăstire.

    Pereţii mănăstirii sunt acoperiţi cu picturi murale, exemplificând astfel stilul arhitectonic al secolului al XIV-lea, atunci când a fost decorată. Fiecare cameră este acoperită cu formă ce reprezintă mandala sau alte simboluri budiste. Fotografiile nu sunt permise în interior, aşa că vizitatorii trebuie să admire din exterior mănăstirea.

  • 12 ani de afaceri în Business Magazin

    Pe 5 octombrie revista a împlinit 12 ani. În redacţie am primit tort şi mâ gândeam zile trecute ce drum lung am parcurs de la începuturi, când cei pe care îi sunam la telefon ne întrebau: „De la ce magazin aţi spus că sunteţi?“

    Pentru mine, aventura Business Magazin a început în vara lui 2004, cu un telefon de la Laurenţiu Ispir, care a fost primul redactor-şef al revistei şi acum este manager de investiţii la Oresa Ventures. Ne-am întâlnit la Cafeneaua Actorilor, de lângă TNB, am povestit – el ce vrea să facă, eu – ce pot să fac; am fost unul dintre cei 15 oameni care au participat la inventarea revistei, iar apoi la creşterea ei.

    Ziariştii de business au o fixaţie: să afle cifre de la cei cu care vorbesc. Iată câteva despre noi. Lucrăm acum la numărul 584; de tot atâtea ori am reuşit să alcătuim un sumar cu poveşti, ştiri, uneori exclusivităţi, idei mai bune sau mai puţin bune, alteori de-a dreptul extraordinare. Am răsfoit arhiva în decursul anilor de mai multe ori, cel mai recent zilele acestea. Fără excepţie, de fiecare dată mi-am spus: „Ce revistă mişto!“.

    Tot în categoria cifrelor se înscrie şi dimensiunea teancului de reviste în print. Dorin Oancea, care este acum director editorial al Mediafax şi până în această vară a fost, vreme de aproape şapte ani, redactor-şef, al patrulea în linie după Laurenţiu Ispir, Mona Dârţu şi Ionuţ Bonoiu, scria în urmă cu doi ani: „Business Magazin împlineşte 10 ani. Cu acest număr teancul de reviste va ajunge la o înălţime de 196 de centimetri, iar peste alte zece numere, când vom ajunge la numărul 500, vom face fix doi metri, înălţime de baschetbalist. «zece ani?», întreb oarecum mirat, pentru că am amintiri limpezi, clare, despre cum a început şi despre cum a continuat totul“. (Dacă facem regula de trei simplă, pesemne înălţimea teancului se apropie acum
    de 2,5 m.)

    Şi eu am amintiri la fel de clare. Chiar şi despre discuţii purtate de-a lungul anilor, despre interviuri, despre şedinţele la care trebuia să-mi susţin ideile – la fel şi ceilalţi – pentru a ajunge în revistă. Şi despre cei care au fost inima revistei, de-a lungul anilor. Zeci de oameni, pentru a da (nu-i aşa?) un reper în cifre. În caseta redacţională a primului număr erau nu mai puţin de 15 oameni.

    În numai un an aproape jumătate dintre ei plecaseră, iar de-a lungul anilor am avut, apoape mereu, colegi noi, la construcţia revistei au participat redactorii-şefi, de care am amintit deja, dar şi redactorii-şefi adjuncţi Crenguţa Nicolae şi Iuliana Roibu; editorii şi redactorii Răzvan Mureşan, Ioana Ursu, Ionuţ Ancuţescu, Mihai Muşătoiu, Larisa Ghiţulescu, Bogdan Neagu, Florenţa Ghiţă, Cătălin Ştefancu, Ana Răduţă, Anca Arsene-Bărbulescu, Andrei Năstase, Mihai Mitrică, Raluca Badea, Diana Sava, Vali Bârzoi, Liviu Iancu, Aurel Drăgan, Bogdan Pencea, Adriana Todoran, Ileana Ilie, Călin Hera, Adriana Roşoga, Romulus Deac, Alin Fumurescu, Costi Rogozanu, Daniela Penescu, Andreea Ciucă, Roxana Cristea, Laura Culiţă, Dana Bondrescu, Luminiţa Niţoiu, Dan Dragomir şi Adriana Moscu. În egală măsură, art directorul Olga Petroff alături de colegii Gabriela Caletzeanu, Sebastian Nicolae, Cătălin Chirilă şi Alexandru Ciubotaru, care s-au ocupat de imagini şi paginare, au făcut ca Business Magazin să arate aşa cum trebuie să arate o revistă modernă.

    Şi chiar dacă le puteţi vedea numele în caseta redacţională, o să înşir şi aici numele colegilor de acum. Stăm la două rânduri de mese şi îi pot cuprinde dintr-o privire. Georgiana Călin stă în stânga mea, apoi urmează calculatoarele Ioanei Matei, ale Veronicăi Popescu, Roxanei Cârcior, Cameliei Iliescu; în faţa Cameliei stă Bogdan Angheluţă, lângă el Florin Caşotă, iar „cercul“ este închis de George Toader; fac o treabă minunată. Aceştia sunt oamenii.

    Aş mai putea să dau şi alte cifre. De 11 ani publicăm catalogul 100 Tineri manageri de top, produs care este cel mai optimist produs media; de şapte ani, în fiecare toamnă prezentăm 100 Cei mai admiraţi CEO din România, despre care am spus de la bun început că este cel mai subiectiv produs editorial, fiind măsura admiraţiei; de cinci ani publicăm catalogul 200 Cele mai puternice femei din business. Anul acesta ajungem la a treia ediţie a proiectului Cele mai inovatoare companii din România şi la a doua ediţie a proiectului Cele mai promiţătoare start-up-uri. Din 2010 a pornit seria evenimentelor Meet the CEO, ajuns la 54 ediţie, care l-a prezentat în această vară pe Yves Caracatzanis, noul şef al operaţiunilor locale ale Dacia Renault. Merită amintite şi Business Club-urile pe care le organizăm de 12 ani şi galele în cadrul cărora lansăm cataloagele.

    Despre mai multe cifre poate da detalii Cristian Hostiuc, directorul editorial al BM şi ZF, care spunea în cel mai recent editorial: „Având în vedere că durata medie de viaţă a unei firme antreprenoriale din România este de şapte ani, conform datelor BNR, Business Magazin a trecut primul test al timpului, al pieţei, dar în primul rând al cititorilor.

    Revista este un business ca oricare altul, are un buget, un cont de profit şi pierderi, are o organigramă, venituri, cheltuieli, linii de business, are «indirecte», un gross profit şi EBITDA“.

    Din miile de articole pe care le-a prezentat de-a lungul anilor, veţi regăsi în paginile următoare câteva dintre ideile, oamenii, declaraţiile marcante şi fenomenele surprinse de-a lungul anilor. „Cât costă România“, „Generaţia Multitasking“, „România non-stop“, „România fără capete“, „Up-grade de viaţă“, „Primul miliardar român“, „Mai are România clasă de mijloc?“ sunt doar câteva dintre materialele care au apărut pe coperta revistei de-a lungul anilor.

    Am scris despre criză atunci când guvernanţii şi companiile spuneau că România nu va fi afectată de valul de scăderi din toate domeniile. Iar apoi, când pieţele s-au prăbuşit, am ales să scriem despre cei care reuşeau. Pentru a arăta că se poate, pentru a inspira.

    De-a lungul timpului, Business Magazin a spus povestea companiilor şi oamenilor care au influenţat mediul de afaceri din România şi care au păşit peste hotare – fie manageri care au preluat funcţii de management (aşa cum este Călin Drăgan, care conduce Coca-Cola în Japonia), fie a celor care cu produsele şi serviciile lor au plecat să cucerească lumea (aşa cum a făcut Bitdefender).

    Business Magazin a fost şi este un produs ce cultivă normalitatea. Business Magazin a pus în discuţie temele actualităţii şi a găzduit opiniile comunităţii de afaceri. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei ce vor să realizeze ceva şi să se realizeze. A scris despre tineri antreprenori care au pornit afaceri şi au câştigat bani buni. A scris despre români care conduc afaceri din străinătate şi a scris despre lideri din provincie. A emis previziuni despre cursul leului şi am scris despre bani şi stăpânii acestora.

    Cei 12 ani pe care i-am petrecut în redacţia Business Magazin au reprezentat o perioadă formidabilă şi m-am gândit adeseori că am o slujbă grozavă. Am cunoscut oameni extraordinari – antreprenori sau angajaţi în multinaţionale, care sunt în stare să mute munţii din loc. Am văzut cum economia duduia, cum companiile se întreceau în investiţii, am constatat apoi cum aproape toate multinaţioanele au intrat în silenzio stampa. Când aveau de comunicat creşteri de vânzări, de cifre de afaceri, primeam răspunsurile rapid sau chiar pe loc; criza a schimbat nu numai comportamente de consum, ci şi felul de comunicare. Cel mai adesea companiile au preferat să nu mai vorbească. Deloc. Au trecut ani până când limbile au început să se dezlege iar, şi nici acum apetitul de discuţii nu este la cote similare cu perioada de dinainte de căderea Lehman Brothers.

    12 ani într-o viaţă de om se pot măsura în multe feluri. Un copil născut în 2004 este acum în clasa a patra. Mie mi se pare că revista a depăşit demult şcoala primară, iar faptul că revista Business Magazin există încă în print, după vremuri tumultuoase pentru piaţa media, este o dovadă în acest sens.

    Sunt companii care aniversează 50 sau 100 de ani; pe lângă ele, cei 12 ani de Business Magazin pot părea puţini. Pentru un produs media, mai cu seamă pe piaţa locală, este o validare, o dată în plus, că cititorii şi interlocutorii noştri au nevoie de un astfel de produs.

    12 ani cu Business Magazin. Oamenii pe care am mizat

    Evoluţia economiei în 12 ani de Business Magazin

    Industriile cu cea mai spectaculoasă evoluţie în ultimii 12 ani 

     

  • “Podul Lui Dumnezeu”, singurul pod natural din lume pe care se poate circula cu maşina

    “Podul lui Dumnezeu” este un pod natural unic în lume.

    Acesta are 30 m lungime şi 22 înălţime, fiind cel mai mare pod natural din România şi al doilea din Europa ca marime, însă singurul pe care se poate circula cu autovehiculul.

    GALERIE FOTO

    Podul lui Dumnezeu sau Podul Natural, cum i se mai spune, se află în centrul localităţii mehedinţene Ponoare, fiind o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin.
     

    El s-a format prin prăbuşirea peretelui superior al peşterii şi se impune în peisaj prin masivitate: 30 de metri lungime, 13 metri înălţime, 22 de metri lăţime şi 9 metri deschidere.

  • Şi-a transformat bicicleta într-un automobil. Vezi cum arată – GALERIE FOTO

    Designerul suedez Mikael Kjellman voia să meargă pe bicicletă chiar şi când era foarte frig afară. Aşa a luat naştere inveţia lui Kjellman, PodRide, o bicicletă electrică cu patru roţi şi cu un corp cu un schelet din aluminiu acoperit de o pânză impermeabilă.

    A strâns peste 70.000 de euro pe platforma de crowdfunding Indiegogo, iar clipul creaţiei bicicletei a fost vizualizat de peste 50 de milioane de ori. Vrea să lanseze un kit pentru persoanele care vor să-şi transforme şi ei bicicletele în mini-maşini.

    Are 180 cm lungime şi 145 cm înălţime, 70kg şi este echipat cu un motor electric de 250W şi are o autonomie de 60km. Poate atinge 25km/h. Suedezul estimează că bicicleta-automobil s-ar putea vinde cu 2500 de euro.