BusinessMagazin

Tag: inaltime

  • Acuzaţii grave la adresa PSD în plenul Parlamentului European: Guvernul dumneavoastră nu se ridică la înălţimea Europei

    „Sincer, spectacolul pe care ni-l dă guvernul dumneavoastră nu este la înălţimea Europei şi nici la înălţimea României. România merită ceva mai bun”, i-a transmis Philippe Lamberts Vioricăi Dăncilă, în plenul Parlamentului European.

    El a adăugat că guvernul român e „obsedat” de ideea că justiţia trebuie controlată.

    „ E un Guvern care pare să fie obsedat de idee că justiţia trebuie controlată, pentru a evita ca politicieni să fie condamnaţi pentru corupţie şi să nu mai poată fi eligibili. Mi se pare că toată energie partidului de guvernare e înghiţită de acest subiect. Constat că rapoartele întocmite de către Consiliuul Europei, de Comisia de la Vneeţia dar şi de către GRECO, toate aceste rapoarte nu sunt urmate de fapte concrete”, a afirmat Lamberts.

    Liderul grupului Verzilor din PE i-a mai reproşat Vioricăi Dăncilă că guvernul pe care îl conduce blochează numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european:

    „Aşteptăm încă posibilitatea de a o audia (pe L.C. Kovesi-n.r)”, a mai spus Philippe Lamberts.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un an în clădiri

    Nici anul 2019 nu face excepţie, pe lista celor mai interesante clădiri care urmează a fi terminate sau date în folosinţă în acest an numărându-se proiecte din diverse ţări ale lumii, de la Statele Unite la China sau Qatar, conform CNN.

    Printre acestea se numără Muzeul Naţional din Qatar, din Doha, o clădire care pare alcătuită din discuri suprapuse şi va găzdui opere de artă şi obiecte de preţ, cum ar fi celebrul covor de perle din Baroda, brodat cu mai bine de 1,5 milioane de perle, aeroportul internaţional Beijing Daxing din capitala Chinei, care pare nepământean, deşi designul său, de punct central cu şase spiţe, este inspirat din arhitectura tradiţională a ţării şi în care diverse spaţii sunt interconectate în jurul unei curţi centrale sau The Leonardo, un zgârie-nori de la Johannesburg, în Africa de Sud, care graţie celor 227 de metri ai săi va deveni cea mai înaltă clădire de pe continent, deşi nu pentru multă vreme.

    La New York se apropie de finalizare 30 Hudson Yards, care va deveni a doua clădire ca înălţime din oraş cu cei circa 395 de metri ai săi şi va oferi o platformă deschisă pentru admirat peisajul aflată la o înălţime mai mare decât cea a Empire State Building. Lista de clădiri spectaculoase ale anului mai include şi primul restaurant subacvatic din Europa şi cel mai mare din lume, Under, din Lindesnes, Norvegia.

  • Un start-up pe zi. Doi IT-işti din Oradea au investit 20.000 de euro într-o afacere cu birouri reglabile pe înălţime

    Beniamin Duca şi George Bocancios, doi IT-işti din Oradea, şi-au pus la bătaie economiile adunate din IT, 20.000 de euro şi au creat în 2017 brandul Ergoliv, sub care produc birouri reglabile pe înălţime şi covoare ergonomice anti-oboseală. Produsele costă între 4.000 şi 4.500 de lei (1.000 de euro) şi ar putea găsi o piaţă foarte bună la export.
     
    „Cochetam cu ideea unui start-up de câţiva ani, ambii fiind din mediul IT, unde interesul spre a crea un business ia amploare. Noi foloseam de ceva vreme birouri reglabile pe înălţime şi am văzut ce beneficiu aduc în viaţa unui programator care stă 6-8 ore la serviciu. Dar când am încercat să cumpărăm aceste birouri, am văzut cât de mică este oferta în România. Am făcut trei versiuni de birouri prototip, iar în urma încurajărilor din partea prietenilor am început să lucrăm la un stoc iniţial“, spune Beniamin Duca, cofondatorul companiei Ergo Activ Desk SRL, care deţine brandul Ergoliv.
     

  • Roxana Petrescu, senior editor ZF: „Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare“

    Aveam 21 de ani, eram la Finanţe-Bănci la ASE şi habar nu aveam de nimic, dar ştiam din generală că eu vreau să scriu. Asta îmi plăcea mie. Am văzut anunţul, am sunat în redacţie, era pe atunci în spatele Teatrului Naţional, şi am venit la interviu, fără CV. Nu era necesar. Niciodată nu a fost necesar la ZF în redacţie.

    Am dat de Cristian Hostiuc (Fini), care m-a întrebat o formulă cu rata inflaţiei (ulterior am aflat că nici el nu o ştia, dar testa el ceva). Nu am minţit. Am zis că nu o ştiu. Slab, Chief, a decretat Fini, mijindu-şi ochii pe sub ochelari. (Toţi în redacţie suntem Chief, indiferent de ce scrie pe cartea de vizită.) Am făcut nişte traduceri şi după câteva săptămâni de probă m-am angajat la ZF. Primul job. Nu aveam nici 400 de lei pe lună, dar pentru mine erau o comoară. Adio bani de la părinţi. Îmi luam în fiecare zi o sută de grame de Fornetti cu telemea de la Universitate şi jur că pateurile alea aveau gust de libertate. Nu exista mândrie mai mare (nici masă mai bună).
    Mă uitam cu jind la cei care scriau despre afaceri de la zero la ZF în timp ce eu făceam traduceri, alergând după un calculator liber. Asta îmi doream şi eu, dar nu a fost să fie.
    Într-o zi, Adrian Mîrşanu, pe atunci editor al secţiunii de companii, poate cel mai bun jurnalist pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, specializat în zona de energie, m-a întrebat dacă nu vreau să încep să scriu pe acest domeniu. Adi e un tip foarte isteţ (acum are platforma mirsanu.ro), aşa că mi-a vândut frumos companiile energetice. Chief, sunt cele mai mari, cei mai mulţi bani, putere. Sigur, am acceptat provocarea.
    Fără să ştiu, m-am trezit într-un microbuz în drum spre Oltchim la un eveniment prezentat de Mihaela Rădulescu. Eu eram şocată de faptul că Mihaela Rădulescu era mai mică de înălţime decât mă aşteptam, nu de Oltchim în sine. Am pus o întrebare la conferinţă (ne făceam liste întregi, ne făceam background, tot), am scris un material oribil pe care l-am transmis din autocar şi pe care Adi mi l-a refăcut cap-coadă, dar care a doua zi a mişcat acţiunile combinatului.
    După bucuria de moment generată de importanţa mea subită, a urmat calvarul. Nu pricepeam nimic din energie. Nu ştiam diferenţa dintre distribuţie şi furnizare, tarife, reglementări, privatizări, interese. Băi, Chief, dar tu chiar nu pricepi nimic! Verdictele sunt foarte clare la ZF, la fel şi lipsa mănuşilor în transmiterea lor. Unde naiba erau afacerile de la zero la care visam eu când toate erau făcute deja în energie? 
    Am început să fac teren. Am început cu conferinţele. În 2006, ţin minte că l-am văzut pentru prima dată pe Dinu Patriciu, proprietarul Rompetrol. Era o conferinţă, într-o sală mică din sediul grupului, plină cu ziarişti. Patriciu era un munte de om. Conferinţa a fost făcută imediat după ce s-a pus un sechestru pe 26% din acţiunile Rompetrol.
    «Noaptea vaca rumegă. Câinele, deranjat de vacă, latră. Ciobanul nu poate să doarmă din cauza lătratului câinelui. Ce face ciobanul? Împuşca vaca», a spus Patriciu.Ciobanul era Băsescu, iar vaca era rafinăria lui. Abia începusem să fac primii paşi în presă şi mă izbeam de un om care nu se încurca în declaraţii corporatiste, expresive ca nişte bucăţi de cherestea. Nici nu aveţi idee cât ne lipsesc aceşti oameni.
    Nu mai ţin minte dacă atunci i-am pus vreo întrebare, dar mi-am format treptat curajul, pentru că veneam în redacţie şi automat eram luată în vizor: Chief, ce ai întrebat? Dar cine a pus întrebarea aia? A, păi vezi? Aia era o întrebare bună, nu a ta. Tu de ce nu ai întrebat? Degeaba te duci, Chief, la conferinţe dacă nu întrebi!
    Cu fiecare conferinţă la care mergeam, curajul mi se clădea şi chiar şi acum, dacă merg undeva şi nu pun o întrebare, am senzaţia că am pierdut timpul. Trebuie mereu să găseşti ceva, rotiţele trebuie să se învârtă.
    Dar erau tot mai multe întrebări.
    Am făcut tot mai mult teren. M-am dus să văd baraje hidroenegetice. Am vorbit cu oameni care se temeau de focurile de artificii pentru că le aminteau de dinamita cu care se răscoleau munţii pentru a se face astfel de lucrări. Trebuie să înţelegi duritatea domeniului despre care scrii sau măcar să te chinui. Trebuie să înţelegi nivelul de complexitate sau măcar să te chinui înainte de a-ţi da cu părerea. Mereu să te chinui.
    Am mers la termocentrale. Ştiţi ce căldură emană cărbunele când arde în acele cuptoare? Guri de iad. Alungă orice ierni. Când toţi s-au transformat peste noapte în apostolii energiei verzi, este important să-ţi aminteşti de căldura aia când se opresc eolienele. Aia este căldura care înveleşte o ţară când vântul stă.
    M-am băgat în pântecele Porţilor de Fier, lângă turbine. Nu-ţi auzi gândurile de forţa apelor. Trebuie să ştii asta ca să îţi dai seama că în astfel de companii, cum este Hidroelectrica, nu este vorba doar despre cifre, ci despre securitatea unei ţări.
    Am fost în reactoare nucleare, am coborât în mine, am inhalat praf de cărbuni, am ieşit cu faţa murdară. Eu am avut noroc bun, dar am scris despre alţii care nu au mai ieşit la suprafaţă. Am zburat cu elicopterul pe platforme marine, am simţit mirosul dintr-o rafinărie, m-am urcat pe o turbină eoliană la 100 de metri înălţime. Am intrat în dispeceratul energetic, cel mai bine păzit secret din energie, pentru a vedea cum o mână de oameni ţin becurile aprinse pentru milioane. Am fost în fabrici de combustibil nuclear. Era un câine gras în faţa sediului, când eu mă aşteptam la SF-uri.
    De fiecare dată m-am întors în redacţie şi am scris, am cărat mii de cititori cu mine ca să vadă complexitatea unui sistem pe care îl iau ca dat. Am făcut legături. Cifrele seci nu înseamnă nimic. Contextualizează mereu, Chief, dar ca să contextualizezi trebuie să ştii, să citeşti, să întrebi.
    De-a lungul anilor, am ratat ştiri, am interpretat greşit, dar niciodată cu intenţie, poate am fost manipulată, dar mereu am încercat să am opinia mea, chiar dacă uneori s-a dovedit că nu era cea corectă. Dar ce bucurie era când aveam dreptate!
    Din 2005 eu tot pun întrebări, vin în redacţie şi când mă ia Sorin (Pâslaru – redactor-şef) la întrebări, îmi dau seama că mai am de întrebat sau, mai rău, că nu am priceput nimic. În continuare, temerea cea mai mare este că nu pun cea mai bună întrebare.
    În fiecare zi, ziarul este gol. În fiecare seară ridicăm catedrala, iar a doua zi o luăm de la capăt. Ziarul trebuie mereu să plece, plin, proaspăt, la timp, de 20 de ani. Şi aşa este. Jurnalismul este antreprenoriat pursânge. Zilnic.
    Când anul trecut am decis să fac o schimbare, Fini mi-a zis: Chief, du-te, dar să ştii că niciodată cineva din afară nu va înţelege ce este aici. Avea dreptate. Niciun alt loc de muncă nu te trimite în locurile pe care le-am văzut eu, nu te conectează la oamenii pe care i-am cunoscut eu, nu te forţează zilnic să vii cu ceva nou.
    Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare. De aia eu nici nu zic că mă duc la muncă/job/corporaţie, nici măcar după atâţia ani.
    Eu nu merg la muncă, merg în redacţie sau unde mă poartă ea.”

  • Perfuzie pentru plante


    Pentru evitarea situaţiilor în care plantele se ofilesc din cauza prietenilor uituci sau a proprietarilor prea ocupaţi să aibă grijă de ele, o absolventă a Şcolii de Design şi Artă din Riga, Keita Augstkalne, a gândit un sistem de udat pe modelul celui de perfuzare din spitale. Sistemul său constă, scrie Dezeen, dintr-un suport care să ţină punga cu apă la înălţime, trei pungi de doi litri cu apă şi un tub prevăzut cu regulator de debit al cărui capăt se introduce în pământul din ghiveci. Plantele primesc apă prin perfuzie vreme de maximum zece zile, în funcţie de nevoi. 

  • Un nou dezastru în Italia: un pod rutier s-a prăbuşit pe autostradă

    Un pod rutier pe de autostrada A10 s-a prăbuşit în apropiere de oraşul Genova, a anunţat poliţia italiană, precizând că nu există momentan informaţii despre eventuale victime, relatează postul BBC News.

    Podul, parte a autostrăzii A10, are o înălţime de aproximativ 100 de metri, potrivit presei italiene, care relatează că mai multe vehicule ar fi afectate de incident.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UN NOU TIP DE CONCEDIU: cum au dus hotelurile luxul la un alt nivel. Aţi fi dispuşi să petreceţi un concediu aşa? – GALERIE FOTO – VIDEO

    În prezent, există hoteluri răspândite în toată lumea care oferă turiştilor paturi de lux – în aer liber, după cum reiese dintr-un articol al publicaţiei britanice Daily Mail.

    Iată câteva exemple:

    Tinyeleti Treehouse, Parcul Naţional Kruger, Africa de Sud


    Construit la înălţimea copacilor răspândiţi în această regiune, patul în aer liber din acest complex turistic oferă o privelişte asupra râului Sabie şi vieţii sălbatice din parcul naţional Tinyeleti
    Preţul cazării se situează în jurul a 250 de euro pe noapte.

    Jantara Wilderness Camp, Parcul Naţional Pench, India

    Patul în aer liber de aici ste inspirat de stilul tradiţional al fermierilor din regiune care obişnuiau să doarmă afară, astfel încât să îşi supravegheze recoltele.
    Înainte de culcare, poţi să vezi aici – dacă îţi doreşti –  tigri, leoparzi, câini sălbatici.
    Preţul cazării variază, dar încep de la 300 de euro pentru o experienţă all inclusive, care să includă patul aflat sub stele.

    L’Albereta, Bergamo, Italia


    Potrivit Daily Mail, L’Albereta Cabriolet Suite este alegerea potrivită pentru cei care îşi doresc serviciile unui hotel cochet, dar şi experienţa somnului sub stele. Dormitorul din camerele de hotel de aici sunt prevăzute cu tavanuri retractabile.
    Preţul cazării pentru două persoane este de 300 de euro.

    Amangiri, Utah, Statele Unite


    Aflat la câteva ore de condus de Marele Canion, acest hotel are camere prevăzute cu două paturi: unul la interior, iar altul în aer liber.
    Camerele au şi o terasă privată prevăzută cu şemineu, piscină, duşuri şi un bar. Preţurile pornesc de la 4.315 euro pentru o noapte de cazare.

     

  • Aeroportul din Bali a fost redeschis, după erupţia vulcanului Moung Agung

    Erupţia vulcanului Mount Agung a creat un nor de cenuşă de peste doi kilometri înălţime, lucru care a cauzat iniţial anularea mai multor zboruri, apoi închiderea temporară a aeroportului.

    O sută cincisprezece zboruri internaţionale şi 203 zboruri interne au fost anulate joi, afectând peste 27.000 de călători.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de zboruri au fost anulate din cauza erupţiei unui vulcan în Bali

    Zeci de zboruri de pe aeroportul din Bali au fost anulate joi, în urma erupţiei unui vulcan pe insula indoneziană, relatează Reuters.

    Erupţia vulcanului Mount Agung a creat un nor de cenuşă de peste doi kilometri înălţime, care a cauzat anularea mai multor zboruri, situaţie care a afectat sute de persoane.

    Companiile aeriene au decis să anuleze zborurile deoarece cenuşa vulcanică din aer ar putea să deterioreze motoarele aeronavelor, să înfunde sistemele de răcire şi să reducă vizibilitatea. Deşi conducerea aeroportului a decis să nu modifice programul aeronavelor, mai multe companii aeriene au considerat că este mai bine să îşi anuleze zborurile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

     

  • Ambiţie fără precedent: Un nou ”oraş” se ridică în China, de opt zgârienori. Surpriza? Patru vor fi orizontali, legaţi legaţi de acoperiş, la 300 de metri înălţime

    Dacă la sol nu mai e loc pentru dezvoltarea oraşelor, atunci dezvoltarea continuă la înălţime, folosind şi spaţiul dintre zgârie-nori, aşa cum se întâmplă în cazul unui proiect imobiliar din China, scrie The Guardian. 

    Coordonat de arhitectul canadian Moshe Safdie, proiectul Raffles City, aflat în construcţie în metropola din sud-vestul Chinei Chongqing, va consta în opt zgârie-nori, dintre care patru vor fi legaţi la nivelul acoperişului de ceea ce se doreşte a fi cea mai lungă pasarelă de acest tip (300 de metri), creând astfel un zgârie-nori orizontal, cum îl prezintă cei implicaţi în proiect.

    Turnurile vor fi, de asemenea, legate şi de alte pasaje mai mici pentru ca toţi cei care locuiesc sau lucrează în ele să nu mai fie nevoiţi să coboare la nivelul solului. Pe pasarela cea mare din Raffles City se vor amenaja, printre altele, un punct de observaţii astronomice, un club pentru locatari, un hol de hotel şi câteva restaurante.