BusinessMagazin

Tag: imprumuturi

  • Bancile se imprumuta mai ieftin intre ele decat acum un an

    In ultimele zile de tranzactionare de pe piata monetara de la
    sfarsitul anului 2008, bancile se imprumutau la 12 luni la 14-15%,
    dupa ce socul Lehman Brothers a determinat o retragere a
    capitalurilor de pe pietele emergente si politica Bancii Nationale
    a fost de a proteja cursul prin cresterea dobanzilor.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Romanii, refuzati la credit pentru ca nu si-au platit lumina

    “Exista un interes din partea companiilor de telefonie mobila sa
    intre in Biroul de Credit. S-ar deschide astfel o cutie a Pandorei,
    pentru ca si companiile de utilitati vor dori sa intre la Biroul de
    Credit”, a declarat miercuri directorul general al Biroului de
    Credit, Serban Epure. Institutiile bancare i-ar putea considera pe
    cei care nu si-au platit factura la apa, curent sau telefonul mobil
    de doua-trei luni, ca fiind clienti riscanti si vor analiza de doua
    ori inainte de a le da un credit.

    Cititi materialul intreg pe www.gandul.info

  • Care e mai ieftin – creditul in lei sau cel in euro

    De cealalta parte, unii bancheri considera ca banca centrala ar
    trebui sa ia in continuare masuri de sprijinire a creditarii in
    lei. “Bancile omoara gaina care poate aduce oua de aur”, a declarat
    ieri Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, la seminarul cu tema
    “Ce credit este mai bun – in lei sau in euro?”, organizat de Ziarul
    Financiar. Cu alte cuvinte, in ciuda faptului ca BNR a redus
    dobanda de referinta cu peste doua puncte procentuale incepand cu
    octombrie 2008 – ceea ce ar fi permis iefitinirea creditelor in lei
    -, bancherii au crescut marjele la aceste credite, de la 2,4 puncte
    procentuale in decembrie 2008 la 7,3 puncte in august. Or, in acest
    interval, “nu am vazut la bancile comerciale o urmare macar pe
    jumatate fata de ce a facut BNR”, a subliniat Lazea.

    Astfel, in loc sa creasca, creditarea in lei s-a contractat cu
    9% in august 2009 fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar
    creditul in valuta a crescut cu 13,25%. Prin marirea marjei,
    bancile nu au facut altceva decat sa acopere eventualele pierderi
    din credite trecute, a explicat oficialul BNR. In acelasi timp
    creditarea in lei a mers incetinit si din cauza ca bancile au
    preferat sa lucreze anul acesta cu sectorul de stat, care are risc
    zero.

    Aflati pe cine pariaza bancherii in aceasta perioada pe www.gandul.info

  • Fed, profit de 14 miliarde dolari din imprumuturi

    Profitul a fost calculat de oficialii Fed facand diferenta intre dobanzile si taxele de 19 miliarde de dolari atrase de fondurile injectate in sistemul financiar si veniturile de cinci miliarde de dolari pe care banca centrala a SUA le-ar fi obtinut daca aceste sume ar fi fost investite in bonuri de trezorerie, potrivit publicatiei Financial Times.

    Calculele subliniaza ca si alte banci centrale ar putea inregistra profituri in urma masurilor de lupta impotriva crizei economice si financiare.

    Unii politicieni au criticat banca centrala pentru folosirea unor sume enorme din fonduri bugetare cu scopul de a sustine pietele si a ajuta institutii financiare precum AIG si Bear Stearns, afectate grav de criza. Balanta contabila a Fed s-a majorat de la 800 miliarde dolari in 2007 la 2.000 miliarde dolari in prezent, noteaza Financial Times.
     

  • BNR: Soldul creditelor restante a crescut cu 7,4% in iulie

    Totalul restantelor la plata la imprumuturile in lei a crescut cu 6,4% fata de iunie, la 3,47 miliarde de lei, si a fost cu 91,3% mai mare comparativ cu soldul de la finele anului trecut.

  • Datoria publica a ajuns la 23,27% din PIB

    Datoria publica guvernamentala reprezinta 92,96% din total, comparativ cu 91,58% la finele anului trecut, in timp ce autoritatile locale si-au diminuat ponderea in sold datorie de la 8,.42% la 7,04%. Fata de finele anului trecut, datoria a crescut cu 12,8%.

    Ponderea in PIB a fost calculata la valoarea estimata in momentul incheierii intelegerii cu Fondul Monetar International, respectiv 531 de miliarde lei, insa, la revizuirea din august, autoritatile au convenit cu expertii misiunii institutiei internationale o noua prognoza de PIB, respectiv 497,3 miliarde lei.

    La finele lunii iunie, datoria in lei reprezenta 64,1% din total, in crestere cu 4,5 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2008. Ponderea inmprumuturilor in euro a scazut de la 28,95% la 25,3%.

    MFP precizeaza ca, potrivit metodologiei Uniunii Europene, datoria guvernamentala externa totalizeaza 42,9 miliarde lei, in timp ce datoria guvernamentala interna insumeaza 38,8 miliarde lei.

    Finantele au atras in primele sase luni imprumturi noi de 41,19 miliarde lei, in marea majoritate emisiuni de titluri de stat, in valoare totala de 40,64 miliarde lei. La sfarsitul lunii iunie, erau in derulare instrumente de cash management (finantari pe termen foarte scurt) de 350 de milioane lei si imprumuturi contractate direct de stat de 200 milioane lei.
     

  • Faust si termostatul

    Dobanda este marisoara, 1% pe zi, iar creditul trebuie returnat in trei luni. Daca omul plateste, isi primeste sufletul inapoi. Stirea nu explica ce se intampla daca omul nu plateste si cum executa garantia cei de la Kontora.

    Reinterpretarea moderna a istoriei lui Faust, in varianta baltica si saracuta, pe bani putini, de criza, mi-a schimbat un pic un inceput de zi frustrant si un sentiment neplacut, pe care nu-l mai incercasem de o buna bucata de vreme.

    Sa incep cu inceputul: ati simtit vreodata ca va mananca plamanii? O racaiala interna, mocnita, care nu se lasa spalata de nici un dus, de nici un zambet, de nici o petrecere. Era starea mea din urma cu ceva timp, un an jumatate spre doi, stare generata de nimicul cotidian romanesc, de uratenie, de stupiditate si de cenusiu. Sunt sigur ca multi ma inteleg, iar cei care nu o fac e bine sa abandoneze acest text si sa treaca la urmatorul articol din revista. Mancarimea din plamani era data de sentimentul ca molecule de aer care au oxigenat plamanii unor persoane cu care nu am pasiuni comune se afla in plamanii mei – un contact mai intim, mai puternic chiar decat amorul fizic, nu credeti? O precizare, daca mai este necesara: formularea “persoane cu care nu am pasiuni comune” are nuante puternic eufemistice. De mancarimea aceea m-am vindecat cu carti si muzica, croindu-mi o lume “de refugiu”, populata de numitii Buddy Guy, John Lee Hooker, Seasick Steve, Calvin Russell sau de cei cunoscuti drept Rammstein si ZZ Top.

    In dimineata in care televiziunile anuntau moartea lui Michael Jackson mancarimile au reinceput, brusc. Pentru ca televiziunile adunasera la priveghi tot felul de insi, reprezentativi pentru societatea romaneasca, iar pe unii, destul de multi, nu i-a rabdat inima sa nu pomeneasca si sa nu interpreteze in fel si chip problemele cantaretului. Nemultumirea mea nu a fost generata de prezentarea acestor probleme, ele au fost reale si nu putine, ci de graba cu care s-a facut asta – un fel de <eu, eu, sa fiu eu primul care da cu piatra!>. Inainte de orice, de bunele si relele sale, Jackson a fost un om si un artist. Nu m-am numarat nicio secunda printre fanii sai, dar nu pot sa nu recunosc impactul pe care l-a avut si bucuria pe care a oferit-o oamenilor. Si bucuria de care vorbesc estompeaza orice acuzatii, orice banuieli si oricati bani pierduti. Iar aruncatorii de pietre puteau astepta macar niste ore daca nu o zi intreaga, fara sa se teama ca ar afecta proportia, echilibrul necesar dintre regrete si privirea cinic-lucida.

    Nu m-am gandit niciodata la Baudelaire sau la Rimbaud si nici chiar la Hemingway ca la niste betivi depravati sau la Van Gogh ca la un nebun sifilitic; au fost oameni care au vrut sa depaseasca conventiile si au facut-o, fiecare, in felul lui. Mai importante au fost si sunt operele lor, dromaderii si Santiago si pestele lui si copiii lui Thomas Hudson si campul cu ciori si cel cu floarea soarelui si iluminarile. Se cheama geniu si umanitate – niste chestii pe cale de disparitie acum. Iar cand vor sa iasa la suprafata sunt repede acoperite de conspiratia stupizilor. Intr-un fel sau altul, fiecare ne vindem sufletul cuiva – artistii negociaza cu absintul si acesta le ofera, in schimb, inspiratie; cantaretii isi vand sufletele duhului instrumentelor si capata sunete; altii obtin, pentru un pret sau altul, un ochi cinematografic, o mana sigura pe penel sau, de ce nu?, abilitatea de a face bani. Masura adevarata este, pe plan uman, in toate aceste cazuri, ceea ce oferim si nu ceea ce platim. Cat ne expunem si in schimbul a ce.

    Cred ca pe asta se bazeaza si demersul celor de la Kontora, pe care nu ii banuiesc de prostie, ba ii vad, mai mult, drept niste fini experti in marketing; daca mai exista valori morale in lumea asta, atunci cei ce se imprumuta vor veni cu dobanda si cu banii inapoi – cred ca sufletul nordic are resurse pentru aceasta.

    Dar ma intreb sincer care ar fi rezultatele unui asemenea demers la noi.Pentru ca exista studii clare, de netagaduit: cei ce se vad drept persoane etice, morale, deosebite sunt mult mai dispusi sa incalce principiile morale. Cu alte cuvinte, cel mai aprig ecologist se va dovedi, in general, un risipitor de electricitate si hartie, iar puritanul isi va recompensa asa-zisele calitati cu amor din belsug. Desigur, si reciproca functioneaza. Este ceea ce psihologii Sonya Sachdeva, Rumen Iliev si Douglas Medin numesc un termostat moral, care ajuta umanitatea, in ansamblu, sa isi pastreze echilibrul.
    Problema e ca mie nu-mi pasa de echilibrul umanitatii in general, pentru ca pe mine ma mananca plamanii aici.

  • Credite cu dobanda de 400%

     

    In City-ul londonez, dupa falimentul unor inventii financiare scapate de sub control, “se da al treilea razboi mondial”, spune Stephen Rice, directorul general al Provident Financial Romania, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Abia intors de la Londra, acolo unde isi are sediul grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte si compania romaneasca, Rice spune ca in tot acest vartej financiar, pentru IPF “business is as usual” – afacerea merge la fel ca intotdeauna. In cazul IPF, “intotdeauna” acopera un interval deloc scurt, pentru ca modelul de business pe care il folosesc – vanzarea de credite la domiciliu, pentru o nisa restransa de clienti, dar pentru care percep dobanzi uriase prin comparatie cu cele din sistemul bancar – exista de 128 de ani.
     
    Modelul a fost testat mai intai pe piata britanica, iar in urma cu mai bine de zece ani au inceput sa il exporte pe alte piete, in principal din centrul si estul Europei. Mergand pe cai batatorite de atata vreme, spune Rice, pe un model de afaceri relativ simplu si standardizat in toate pietele in care sunt prezenti, britanicii nu par sa se teama prea mult de efectele pe care le va avea criza financiara asupra lor. “In perioadele precedente de recesiune, afacerea noastra a mers foarte bine”, enunta Rice un argument istoric. Argument pe care il dubleaza cu unul ceva mai pragmatic: din liniile de finantare semnate deja – una in valoare de 600 de milioane de lire, deschisa pana in primavara anului 2010 (din care la sfarsitul lunii iunie 2008 mai erau disponibili circa 243,2 milioane de lire) si o alta de 410 milioane de lire pana in octombrie 2011 – grupul are o pozitie “confortabila”. La nivelul fiecarei tari in care activeaza, sursa finantarilor pentru creditele acordate este preponderent locala, alaturi de cele atrase de la grup, spune Rice; “scopul nostru final pe toate pietele pe care evoluam este sa ajungem sa ne finantam total din piata respectiva”.
     
    Asa se face ca in Romania (“unde probabil ca vor exista cateva efecte indirecte ale crizei financiare mondiale, dar de riscul unei recesiuni e prea mult sa vorbim”), planurile initiale de extindere nu se vor schimba cu nimic. Ba mai mult, sustine britanicul, ce lucreaza pentru companie de 30 de ani si a venit in Romania dupa ce a condus operatiunile din Polonia si mai apoi din Slovacia – in vreme de criza, cand bancile strang surubul la creditare, ar fi chiar loc de o crestere mai agresiva. Surubul imprumuturilor de consum a inceput sa se stranga deja destul de serios pe piata bancara, pe de o parte din cauza noilor conditii de creditare impuse de banca centrala, dar si din cauza atentiei mai mari pe care o dau bancherii riscului de neplata.
     
    Astfel ca, daca in februarie creditul de consum inregistra o majorare anuala de circa 80%, pana in vara ritmul de crestere a incetinit constant. In august, cresterea a fost de doar 52%, potrivit statisticilor BNR, pana la un sold total de 68,5 miliarde de lei (circa 19 miliarde de euro).
     
    Pentru Provident Financial, reticenta bancherilor de a mai da cu aceeasi larghete finantari pentru consum e un avantaj neasteptat, ce vine sa completeze planurile de expansiune deja creionate intr-un moment de cotitura pentru companie. De la lansare, in 2006, si pana la jumatatea lui 2007, afacerea din Romania a functionat ca proiect pilot, faza in care investitiile in extindere sunt reduse; anul trecut, spre exemplu, au totalizat circa 2 milioane de lire (2,57 milioane de euro), dar pentru 2008 investitiile urca spre 11 milioane de euro. Cea mai mare parte a investitiei a mers spre dezvoltarea infrastructurii de vanzare, ce include in prezent 16 sucursale si alte 27 de puncte de lucru. “In prima etapa a trebuit sa demonstram ca avem un business in Romania”, spune directorul general al companiei, mai ales ca pe piata de aici modelul de business propus de ei era unic la vremea lansarii. Intre timp, la finele lui 2007, au intrat pe piata si cehii de la Profi Credit, filiala locala a grupului Profireal, prezent si in Cehia, Slovacia, Polonia si Bulgaria. Specializata in acordarea de credite de mica valoare pentru clientii individuali si firmele mici, Profi Credit si-a planificat sa acorde in 2008 credite de nevoi personale de 13 milioane de lei, urmand sa ajunga la 31 de milioane de lei in 2009 si 55 de milioane de lei in 2010. Si modelul de business al Profi se bazeaza pe colaborarea cu agenti externi, care se deplaseaza la domiciliul clientului pentru a-i vinde creditul.
     
    Un gen similar de finantare la costuri peste nivelul mediu din piata ofera si CitiFinancial, divizia de credite de consum a Citibank, care dispune de 39 de agentii si 50 de centre de retail, dar si de o forta mobila de vanzari directe cu peste 650 de agenti. Alaturi de creditele de consum, CitiFinancial mai ofera insa si un produs de finantare cu garantii imobiliare si doua programe de carduri de credit.
     
    Pentru Provident, testarea pietei printr-un proiect pilot este o procedura standard pentru orice piata noua pe care se lanseaza, adauga Rice, dand ca exemplu (cel mai recent) cazul Rusiei, unde IPF a cumparat o mica banca si unde operatiunea este acum in faza de pilot. Asa s-a intamplat insa si in Polonia (prima piata pe care au intrat, in 1997), in Cehia (1997), Ungaria (2001), Slovacia (2001), Mexic (2003). “Oricate analize ai face inainte, la fata locului trebuie sa te convingi ca un model tipic britanic poate functiona pe o piata total diferita”, explica Rice. Acum, planurile de extindere vizeaza in principal piete cu populatie numeroasa; compania ar putea patrunde in Ucraina in prima jumatate a anului 2009, potrivit informatiilor prezentate in raportul interimar de la jumatatea anului, de interes mai pot fi insa si piete precum cea din India sau Brazilia.
    Cititi continuarea articolului pe pagina urmatoare si spuneti-va parerea despre criza.

     

  • Poate doar de-o garsoniera

     

    Impactul major al noului regulement de creditare impus de BNR, ale carui prime efecte se vor simti din octombrie, este scaderea sumei maxime ce poate fi imprumutata de clienti, rezuma Adrian Faur, product development manager in cadrul GE Money Romania. Gradul de indatorare maxim pe care bancherii il pot aplica pentru creditele ipotecare, imobiliare sau pentru cele garantate cu ipoteca se reduce, in opinia lui Faur, pana la 50%, in conditiile in care normele de pana acum lasau clientii sa se indatoreze si pana la 70% din venituri. Vestea este cu atat mai proasta pentru cei ce au nevoie de un credit pentru locuinta, cu cat, in paralel, criza financiara internationala genereaza o scumpire accentuata a surselor de finantare si, in final, a imprumuturilor de orice fel.
     
    Astfel ca, desi in ultimele doua luni costul creditarii a fost relativ constant, dobanda anuala efectiva (DAE) pentru imprumuturile ipotecare in euro variind in jur de 9,79-9,81%, “ne asteptam ca in perioada urmatoare costurile cu finantarea sa creasca in medie cu 1-1,5%”, spune Raluca Dobre, analist financiar in cadrul companiei IpoteciDirect, o societate de consultanta financiara specializata in finantari imobiliare. Cat despre noile reguli de creditare, Dobre estimeaza ca impactul propriu-zis se va simti cu precadere in ultima parte a anului, atunci cand gradul de indatorare se va reduce cu 10-15% pentru fiecare client in parte. Pana una-alta, singurul efect sesizat de ea in activitatea de creditare se manifesta printr-o intarziere cu aproximativ o saptamana in analiza dosarelor de catre banci la creditele depuse.
     
    Ce e mai rau abia de-acum urmeaza insa: dupa ce bancherii vor fi trecut pe la banca centrala pentru a primi aprobarea pe normele noi, suma maxima ce va putea fi imprumutata “ar putea sa scada in cel mai bun caz cu 7-10%, insa scaderea poate sa depaseasca si 30%”. Analistul IpoteciDirect face, in aceste conditii, un calcul simplu, pentru o familie alcatuita din doua persoane si care are un venit mediu de 1.000 de euro. La calcularea gradului maxim de indatorare permis, din acest venit lunar disponibil se scade o valoare medie a cheltuielilor de intretinere de 600 de lei (circa 170 de euro), iar in conditiile unei DAE medii de 9,81% si cu o scadenta de 30 de ani, solicitantul s-ar fi incadrat la un credit ipotecar de 210.000 de euro in conditiile unui grad de indatorare de 60%. Daca gradul de indatorare scade la 45% (asa cum se poate intampla in conditiile noului regulament), pastrand constantele din calculul precedent, acelasi solicitant se incadreaza pentru numai 160.000 de euro, o suma cu 24% mai mica. “In general, efectul este de diminuare a sumei ce poate fi obtinuta de la banca, nu de stopare efectiva a accesului”, spune Dobre. La credite nu vor mai avea acces persoanele care oricum prezentau si inainte de noile norme o situatie incerta a veniturilor, adauga ea, iar cele care se incadrau la limita pentru un credit pana nu de mult pot avea surpriza ca acum sa nu il mai poata accesa deloc.
     
    Adrian Faur de la GE Money completeaza tabloul: schimbarile vor fi cel mai dur resimtite de catre clientii care au venituri sub 1.500-1.700 de lei (aproximativ 500-600 de euro). Pentru acestia, scaderea gradului de indatorare si cresterea costurilor la creditele noi “vor avea ca rezultat direct imposibilitatea de a se imprumuta suficient de mult pentru a cumpara o proprietate”. Aceasta categorie de clienti vor putea cumpara cel mult un teren pentru constructia ulterioara a unei locuinte, numai ca optiunea le este “taxata” chiar de bancheri; fiind considerata speculativa de multe institutii de credit, pentru imprumuturile destinate cumpararii de teren se solicita conditii suplimentare, spune Faur.
     
    Revenind la conditiile generale pe care le impune noul regulament de creditare, managerul de la GE Money noteaza si un aspect benefic pentru client – urmarit, de altfel, de catre banca centrala. Bancherii nu vor mai avea voie sa modifice suma maxima ce poate fi imprumutata de un client, asa cum se practica acum prin diferite metode, de genul unei dobanzi valabile pentru un an sau doi ce creste mai apoi spectaculos sau al unei perioade predefinite de aplicare a unor comisioane reduse de administrare. Banca centrala impune bancherilor sa se asigure ca pe intreaga perioada de acordare a creditului gradul de indatorare a solicitantului se incadreaza in nivelul maxim admis aplicabil acestuia. Gradul maxim de indatorare se va calcula diferit de la banca la banca; astfel, la bancherii ce dispun de norme proprii (pe care trebuie sa le avizeze din nou pentru a include noile schimbari), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. In calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR), cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul, iar in calcul vor fi luate cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval. Pentru bancile care nu si-au validat propriile norme de creditare, gradul maxim de indatorare pe care vor mai putea sa-l permita clientilor coboara la 35%, fata de 40%, cat a fost pana in prezent. Pentru client, singura varianta de a-si spori suma pe care o poate imprumuta este, in aceste conditii, sa opteze pentru o perioada de gratie la rambursarea creditului, ceea ce ii va permite ca pe termen scurt sa aiba o rata lunara mai redusa, pentru ca ulterior sa inregistreze o marire a ratei lunare. Dar spre deosebire de situatia anterioara noilor norme, spune Faur, aceasta crestere trebuie comunicata intotdeauna clientului chiar din momentul acordarii creditului.
     
    In ceea ce priveste veniturile acceptate pentru acordarea unui credit, “din semnalele primite de la bancile partenere reiese ca se vor adresa acelorasi categorii de clienti”, spune Marina Sterpan, product manager la brokerul Credit Zone. Diferentele se vor face, adauga ea, la analiza fiecarui dosar de credit in functie de particularitati. Sterpan remarca si ca perspectiva noilor reguli de creditare a creat “oarecare panica” in randul clientilor, lucru ce a produs deja o scadere pe piata impru­muturilor ipotecare. Intr-adevar, luna iulie a adus un eveniment fara precedent in ultimul an si jumatate: creditul ipotecar a franat brusc, inregistrand o contractie cu 1,7% fata de luna anterioara, pana la 17 miliarde de lei (circa 4,8 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.

     

  • Poate doar de-o garsoniera

     

    Impactul major al noului regulement de creditare impus de BNR, ale carui prime efecte se vor simti din octombrie, este scaderea sumei maxime ce poate fi imprumutata de clienti, rezuma Adrian Faur, product development manager in cadrul GE Money Romania. Gradul de indatorare maxim pe care bancherii il pot aplica pentru creditele ipotecare, imobiliare sau pentru cele garantate cu ipoteca se reduce, in opinia lui Faur, pana la 50%, in conditiile in care normele de pana acum lasau clientii sa se indatoreze si pana la 70% din venituri. Vestea este cu atat mai proasta pentru cei ce au nevoie de un credit pentru locuinta, cu cat, in paralel, criza financiara internationala genereaza o scumpire accentuata a surselor de finantare si, in final, a imprumuturilor de orice fel.
     
    Astfel ca, desi in ultimele doua luni costul creditarii a fost relativ constant, dobanda anuala efectiva (DAE) pentru imprumuturile ipotecare in euro variind in jur de 9,79-9,81%, “ne asteptam ca in perioada urmatoare costurile cu finantarea sa creasca in medie cu 1-1,5%”, spune Raluca Dobre, analist financiar in cadrul companiei IpoteciDirect, o societate de consultanta financiara specializata in finantari imobiliare. Cat despre noile reguli de creditare, Dobre estimeaza ca impactul propriu-zis se va simti cu precadere in ultima parte a anului, atunci cand gradul de indatorare se va reduce cu 10-15% pentru fiecare client in parte. Pana una-alta, singurul efect sesizat de ea in activitatea de creditare se manifesta printr-o intarziere cu aproximativ o saptamana in analiza dosarelor de catre banci la creditele depuse.
     
    Ce e mai rau abia de-acum urmeaza insa: dupa ce bancherii vor fi trecut pe la banca centrala pentru a primi aprobarea pe normele noi, suma maxima ce va putea fi imprumutata “ar putea sa scada in cel mai bun caz cu 7-10%, insa scaderea poate sa depaseasca si 30%”. Analistul IpoteciDirect face, in aceste conditii, un calcul simplu, pentru o familie alcatuita din doua persoane si care are un venit mediu de 1.000 de euro. La calcularea gradului maxim de indatorare permis, din acest venit lunar disponibil se scade o valoare medie a cheltuielilor de intretinere de 600 de lei (circa 170 de euro), iar in conditiile unei DAE medii de 9,81% si cu o scadenta de 30 de ani, solicitantul s-ar fi incadrat la un credit ipotecar de 210.000 de euro in conditiile unui grad de indatorare de 60%. Daca gradul de indatorare scade la 45% (asa cum se poate intampla in conditiile noului regulament), pastrand constantele din calculul precedent, acelasi solicitant se incadreaza pentru numai 160.000 de euro, o suma cu 24% mai mica. “In general, efectul este de diminuare a sumei ce poate fi obtinuta de la banca, nu de stopare efectiva a accesului”, spune Dobre. La credite nu vor mai avea acces persoanele care oricum prezentau si inainte de noile norme o situatie incerta a veniturilor, adauga ea, iar cele care se incadrau la limita pentru un credit pana nu de mult pot avea surpriza ca acum sa nu il mai poata accesa deloc.
     
    Adrian Faur de la GE Money completeaza tabloul: schimbarile vor fi cel mai dur resimtite de catre clientii care au venituri sub 1.500-1.700 de lei (aproximativ 500-600 de euro). Pentru acestia, scaderea gradului de indatorare si cresterea costurilor la creditele noi “vor avea ca rezultat direct imposibilitatea de a se imprumuta suficient de mult pentru a cumpara o proprietate”. Aceasta categorie de clienti vor putea cumpara cel mult un teren pentru constructia ulterioara a unei locuinte, numai ca optiunea le este “taxata” chiar de bancheri; fiind considerata speculativa de multe institutii de credit, pentru imprumuturile destinate cumpararii de teren se solicita conditii suplimentare, spune Faur.
     
    Revenind la conditiile generale pe care le impune noul regulament de creditare, managerul de la GE Money noteaza si un aspect benefic pentru client – urmarit, de altfel, de catre banca centrala. Bancherii nu vor mai avea voie sa modifice suma maxima ce poate fi imprumutata de un client, asa cum se practica acum prin diferite metode, de genul unei dobanzi valabile pentru un an sau doi ce creste mai apoi spectaculos sau al unei perioade predefinite de aplicare a unor comisioane reduse de administrare. Banca centrala impune bancherilor sa se asigure ca pe intreaga perioada de acordare a creditului gradul de indatorare a solicitantului se incadreaza in nivelul maxim admis aplicabil acestuia. Gradul maxim de indatorare se va calcula diferit de la banca la banca; astfel, la bancherii ce dispun de norme proprii (pe care trebuie sa le avizeze din nou pentru a include noile schimbari), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. In calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR), cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul, iar in calcul vor fi luate cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval. Pentru bancile care nu si-au validat propriile norme de creditare, gradul maxim de indatorare pe care vor mai putea sa-l permita clientilor coboara la 35%, fata de 40%, cat a fost pana in prezent. Pentru client, singura varianta de a-si spori suma pe care o poate imprumuta este, in aceste conditii, sa opteze pentru o perioada de gratie la rambursarea creditului, ceea ce ii va permite ca pe termen scurt sa aiba o rata lunara mai redusa, pentru ca ulterior sa inregistreze o marire a ratei lunare. Dar spre deosebire de situatia anterioara noilor norme, spune Faur, aceasta crestere trebuie comunicata intotdeauna clientului chiar din momentul acordarii creditului.
     
    In ceea ce priveste veniturile acceptate pentru acordarea unui credit, “din semnalele primite de la bancile partenere reiese ca se vor adresa acelorasi categorii de clienti”, spune Marina Sterpan, product manager la brokerul Credit Zone. Diferentele se vor face, adauga ea, la analiza fiecarui dosar de credit in functie de particularitati. Sterpan remarca si ca perspectiva noilor reguli de creditare a creat “oarecare panica” in randul clientilor, lucru ce a produs deja o scadere pe piata impru­muturilor ipotecare. Intr-adevar, luna iulie a adus un eveniment fara precedent in ultimul an si jumatate: creditul ipotecar a franat brusc, inregistrand o contractie cu 1,7% fata de luna anterioara, pana la 17 miliarde de lei (circa 4,8 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.