BusinessMagazin

Tag: imbatranire

  • Se întâmplă în Germania: “Exportul bunicilor” în Polonia, practică tot mai comună pe fondul îmbătrânirii populaţiei

     Practica de a trimite bătrânii în Polonia a devenit un trend în Germania, un important ziar local din Munchen comparând situaţia cu practica unor ţări de a-şi exporta deşeurile, transmite Bloomberg.

    Tot mai multe familii consideră însă că Polonia reprezintă cea mai bună variantă pentru a asigura bătrânilor o îngijire de calitate la costuri rezonabile, aproape imposibil de găsit în Germania.

    Potrivit unui sondaj efectuat de TNS Emnid, unul din cinci germani ar fi dispus să apeleze la un centru de îngrijire din străinătate.

    Migraţia bătrânilor germani reprezintă unul dintre primele efecte vizibile ale unei probleme de proporţii globale. Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani se va tripla până în 2050, la aproape 2 miliarde, odată cu scăderea natalităţii, creşterea duratei medii de viaţă şi îmbătrânirea generaţiei concepute după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport BCR: Un român are active financiare de 13 ori mai mici decât un german

     “Plasamentele ilichide de tipul acţiunilor necotate şi alte participaţii sunt predominante în structura activelor financiare ale românilor cu o pondere de 47% în total, faţă de un nivel de 16% în Polonia şi 5% în Germania”, se arată în raportul “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei României”, realizat de divizia BCR Cercetare.

    În 2011, aproape o treime din populaţia totală a României era afectată de sărăcie materială severă. Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile faţă de sărăcia severă în comparaţie cu cele cu vârstă sub 65 de ani.

    Totodată, potrivit raportului, numai 9% dintre pensionarii români îşi permit în prezent o vacanţă de o săptămână pe an departe de casă, faţă de 76% dintre pensionarii germani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, în fruntea statelor UE cu cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Care sunt consecinţele îmbătrânirii

     În prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, în 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 la 1 din 3, dacă natalitatea nu va fi îmbunătăţită.

    România se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia) care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Mediana vârstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, potrivit raportului “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei în România” realizat de divizia BCR Cercetare.

    O primă consecinţă economică a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei totale este scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar şi a capitalului, în condiţiile afectării economisirii interne. PIB-ul potenţial al României a scăzut la 1,3% în 2013, de la 5% în 2004, pe seama contracţiei investiţiilor private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Îmbătrânirea şi scăderea populaţiei aduc o perspectivă îngrijorătoare privind piaţa muncii

    “În contextul schimbărilor demografice care se manifestă la nivel global, scăderile considerabile ale volumului populaţiei reprezintă şi în România un fenomen important. Statistici ale Secretariatului Naţiunilor Unite arată că până în 2050 una din cinci persoane la nivel global va avea 60 de ani sau peste. Îmbătrânirea populaţiei este un trend confirmat atât pe plan mondial cât şi în România. Realizând o corelare a scăderii populaţiei cu îmbătrânirea acesteia, perspectiva devine îngrijorătoare”, potrivit unui comunicat al companiei de resurse umane ManpowerGroup România. Măsuri care să combată acest fenomen demografic şi care să asigure stabilitatea pieţei muncii din punct de vedere al disponibilităţii personalului ar trebui să fie adoptate constant, conform sursei citate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • S&P: Statele bogate ar putea fi retrogradate în următorii ani din cauza îmbătrânirii populaţiei

    Mai multe state dezvoltate din Europa, precum şi Japonia şi Statele Unite, vor suferi în următorii 40 de ani cele mai importante deteriorări ale finanţelor publice din cauza îmbătrânirii populaţiei, se arată într-un raport al S&P, preluat de Reuters. “Creşterea persistentă a cheltuielilor din sistemele de sănătate va exercita presiuni severe asupra finanţelor publice în următoarele decenii. Dacă guvernele nu vor modifica sistemele de protecţie socială, acestea vor deveni probabil nesustenabile”, consideră S&P. În absenţa reformelor, S&P ar putea începe din 2015 să coboare ratingurile marilor economii ale lumii din cauza costurilor induse de îmbătrânirea populaţiei, trend care ar putea conduce, din 2020, la o creştere a numărului de ţări cu rating “junk”, potrivit studiului prezentat de agenţie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Asociatia pentru Pensii Administrate Privat: Sistemul public de pensii “a ajuns practic in faliment tehnic”

    Romania este in cea mai defavorabila pozitie demografica dintre
    toate statele Uniunii Europene, ceea ce va majora puternic
    presiunile asupra sistemului de pensii de stat, spune managerul,
    comentand cel mai nou studiu al agentiei de rating Standard&
    Poor’s, care calculeaza ca Romania va ajunge cu cheltuielile pentru
    sistemul public de pensii de la 8,4% din PIB in 2010 la 14,8% din
    PIB in anul 2050 – cea mai mare pondere dintre economiile emergente
    ale Europei.


    Estimarea ia in calcul doar sistemul public contributiv
    (pay-as-you-go), nu si sistemele paralele, necontributive (pensiile
    pentru agricultori, pensiile speciale, indemnizatia minima pentru
    pensionari).

    La polul opus fata de Romania, intre statele Europei emergente, se
    situeaza Polonia, care si-a reformat sistemul de pensii in urma cu
    12 ani, prin introducerea unui sistem de pensii private
    obligatorii, cu contributii de 7,3%. Fondurile poloneze de pensii
    administreaza 50 de miliarde de euro, adica 15% din PIB-ul tarii si
    au preluat o buna parte din presiunea platii viitoare a pensiilor
    de stat, spune Crinu Andanut.

    “Romania are in acest moment de invatat din aceasta experienta de
    12 ani a Poloniei”, afirma seful Asociatiei. “Practic, pentru
    tinerii de astazi, singura speranta pentru un venit decent este
    economisirea in sistemul de pensii private, intrucat pensia de la
    stat va fi cel mult simbolica.”


    Pe fondul deficitelor bugetare ridicate, Standard&Poor’s se
    asteapta ca procesul de consolidare bugetara si reformele in
    sistemele de pensii si sanatate sa fie dificil de adoptat din punct
    de vedere politic. “In opinia noastra insa, spatiul de manevra al
    statelor in acest domeniu s-a micsorat considerabil, iar
    intarzierea implementarii acestor reforme necesare va genera
    costuri politice, economice si bugetare suplimentare”, sustine
    raportul.

    Agentia de rating noteaza ca imbatranirea populatiei este o
    realitate la nivel global, care provoaca o deteriorare rapida a
    sustenabilitatii financiare a sistemelor publice de pensii.
    Raportul S&P analizeaza 49 de state reprezentand mai bine de
    doua treimi din populatia globala.

  • Sfaturi de la FMI: cum sa ne pregatim pentru imbatranirea populatiei

    Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe
    plan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect
    al crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor
    destul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita
    cheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.

    Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar
    (fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la
    baza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia
    in considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul
    2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010
    si o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a
    cheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul
    bugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor
    economice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior
    deficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI.
    Datoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu
    potential de a ajunge la 39,4% in 2014.

    Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care
    a prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din
    luna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate
    cifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator,
    unde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare
    decat in perioada dinainte de criza.

    Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria
    publica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat
    pentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie
    de o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020.
    Pentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa
    depaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai
    mica, in medie de 2,7%.

    In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva
    procente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a
    deficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%,
    Spania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta
    economiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in
    Egipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din
    PIB).

    Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de
    pozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si
    evolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si
    generozitatea cheltuielilor sociale.

    FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea
    estimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de
    imbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a
    ajustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea
    mai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara,
    cat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului
    de tari din care face parte (economiile emergente); in plus,
    Romania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica
    sub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest
    prag.

    CE E DE FACUT

    FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile
    considerate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea
    dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri
    de reducere a cheltuielilor:

    – cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o
    crestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa
    cresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20
    de ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor
    (dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea
    contributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a
    salariilor o permite

    – inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10
    ani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale
    printr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la
    energie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea
    cheltuielilor militare)

    – cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal
    (eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor
    pe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare,
    combaterea evaziunii).

    Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile
    vor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8%
    din PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050.
    Pentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030,
    cresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei,
    Ungariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa
    scada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara
    Ucrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).

    Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in
    medie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu
    1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai
    mult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca
    dupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste
    tari decat in tarile dezvoltate.

    Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa
    pensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere
    preconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca
    speranta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2
    ani.

    La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare
    intre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea
    mai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe
    ansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de
    64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani;
    in economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de
    viata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie
    legala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate
    cu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani,
    in timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar
    creste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la
    20,3 ani.

    ——————————

    Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia,
    Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda,
    Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda,
    Norvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.

    Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
    Columbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia,
    Lituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine,
    Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda,
    Turcia, Ucraina.

  • Cresterea economica a Romaniei, afectata de criza si imbatranirea populatiei

    “Cresterea potentiala va reveni de la un punct de plecare mai
    scazut . In plus, criza ar putea afecta cresterea economica
    potentiala pe termen mediu prin investitii mai scazute,
    constrangeri asupra disponibilitatii creditului si cresterea
    somajului structural. Pe deasupra, impactul crizei va coincide cu
    efectele negative ale imbatranirii demografice si ale
    sustenabilitatii finantelor publice”, se arata intr-un raport al
    CE, care analizeaza Programul de Convergenta al Romaniei pentru
    perioada 2009-2012 si prezinta recomandari in vederea relansarii
    cresterii economice si reducerii dezechilibrelor fiscale.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Spania vrea sa ridice varsta de pensionare de la 65 la 67 de ani

    Autoritatile spaniole au cerut uniunilor patronale si
    sindicatelor sa fie de acord cu decizia, care se incadreaza in
    negocierile dintre stat si mediul privat in legatura cu
    eficientizarea Spaniei, se arata intr-un comunicat al
    ministerului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imbatranirea Romaniei pune in pericol cresterea economica

    Potrivit unui studiu al Institutului National de Cercetari Economice (INCE), migratia externa este de 10% din populatie, inta ponderea este mult mai mare, de 25%, raportata la forta de munca activa.

     

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info