BusinessMagazin

Tag: IBM

  • Oracle Public Cloud

    Curentul “cloud computing” a început să se afirme prin 2008 şi se părea că era prea ambiţios pentru viitorul apropiat. De fapt, sub diverse alte denumiri, conceptul a fost vehiculat încă de pe la mijlocul secolului trecut. Herb Grosch credea că întreaga lume va putea opera “terminale proaste” deservite de vreo 15 mari centre de calcul (data centers). Ceva mai târziu, unul dintre pionierii inteligenţei artificiale, John McCarthy, a dus ceva mai departe ideea: nevoile computaţionale ar putea fi organizate cândva ca o utilitate publică. Comparaţia cu reţeaua electrică a venit doar câţiva ani mai târziu, deşi la acea vreme internetul nu exista şi nici nu putea fi imaginat.

    Însă primii care au pus în practică această idee au fost inginerii de la Amazon în primii ani ai secolului actual. Totul a plecat de la constatarea că centrele de calcul care deserveau imensa librărie virtuală erau utilizate efectiv doar la 10% din capacitatea lor reală, restul fiind o rezervă pentru a face faţă unor suprasolicitări. Încercând să-şi modernizeze infrastructura, specialiştii au mizat pe virtualizare şi centralizare, astfel încât necesarul de putere de calcul să poată fi dimensionat dinamic, iar întreţinerea şi adăugarea unor noi facilităţi să fie mai simple. Noua infrastructură a permis companiei să ofere putere de calcul şi unor clienţi externi, astfel încât în 2006 a lansat Amazon Web Service (AWZ), prima concretizare a conceptului de putere de calcul ca utilitate publică.

    Au urmat şi alţii, printre care Google AppEngine şi Microsoft Azure, iar apoi îngrămădeala a crescut şi soluţii diverse au încercat să profite de noua vogă, pretinzând că fac cloud computing. Pentru a mai lămuri lucrurile, s-au impus alţi doi termeni. SaaS (Software as a Service) denumeşte furnizarea prin internet a funcţionalităţii unor aplicaţii specifice, exemplul cel mai concludent fiind Salesforce.com şi aplicaţia sa CRM. Pe de altă parte, PaaS (Platform as a Service) se referă mai degrabă la furnizarea de putere de calcul “abstractă”, clienţii având aici posibilitatea să-şi porteze sau să-şi proiecteze propriile aplicaţii, AWZ fiind exemplificarea clasică.

    Conceptual este limpede, dar la modul practic, de cele mai multe ori aceeaşi infrastructură este folosită în ambele sensuri – de exemplu, Google AppEngine (PaaS) foloseşte aceeaşi maşinărie care deserveşte Gmail şi alte servicii (SaaS). Până la urmă, chiar şi Salesforce.com a păşit spre PaaS, lansând platforma Force.com. Numeroase sunt şi firmele care folosesc un cloud public pentru a implementa un software furnizat ca serviciu. Există totuşi câteva probleme care au alimentat reţinerea multor companii de a adopta serviciile existente, cea mai importantă fiind incompatibilitatea şi urmarea ei firească: “captivitatea” clientului – dacă ţi-ai dezvoltat infrastructura virtuală pe (de exemplu) AWZ, este extrem de dificil să te transferi la un alt furnizor.

    În aceste condiţii, cred că intrarea Oracle în domeniul cloud computing (de mult aşteptată, abia zilele trecute anunţată) este o mişcare extrem de importantă, care consacră “norii de calcul” în mainstream. Ceea ce mi s-a părut cel mai important în noul Oracle Public Cloud (OPC) este portabilitatea. Larry Ellison spune că o aplicaţie dezvoltată în propriul centru de date poate fi transpusă în OPC fără să trebuiască rescrisă. Şi invers – o aplicaţie din OPC poate fi adusă înapoi în centrul de date şi, mai mult chiar, poate fi mutată pe serviciul de cloud de la Amazon. Desigur, nu chiar orice aplicaţie, ci doar acelea care se bazează pe baze de date Oracle şi pe Java, dar chiar şi aşa e totuşi important că, teoretic, clienţii au şansa opţiunii.

    Este important de notat că şi Oracle Public Cloud reprezintă o mixtură de PaaS şi SaaS, permiţând clienţilor să folosească (tot pe bază de abonament) aplicaţii din gama Oracle Fusion pentru mai toate domeniile tipice zonei “enterprise computing”. Un alt aspect subliniat de şeful de la Oracle se referă la caracterul izolat al aplicaţiilor clienţilor, care urmează să beneficieze de un server virtual propriu, cuprinzând atât aplicaţiile, cât şi datele.

    Un fapt pe care cei mai mulţi comentatori l-au remarcat a fost înverşunarea excentricului Ellison împotriva Salesforce.com, pe care a atacat-o în mod repetat, deşi principalii rivali sunt mai degrabă IBM (care a lansat SmartCloud) şi Microsoft. Senzaţia conferinţei a fost însă contramandarea în ultimul moment a prezentării lui Marc Benioff (CEO al Salesforce.com), care şi-a ţinut totuşi discursul într-un restaurant din apropiere.

  • Exista viata si dupa Nokia. Boagiu: “La Targu-Mures, IBM vrea sa faca un parc tehnologic” (VIDEO)

    “Nu exista secrete. Eu va dau un exemplu pe care il cunosc foarte bine. De exemplu la Targu Mures, si-a anuntat IBM dorinta de a crea un parc tehnologic. Este o discutie care se poarta de la sfarsitul anului trecut”, a explicat Anca Boagiu.Ea a spus ca a avut loc un schimb de terenuri anume pentru a oferi infrastructura necesara companiei IBM.

    Recent, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, Valerian Vreme, declara ca ministerul lucreaza la o schema de ajutoare de stat pentru companiile care vor sa dezvolte in Romania afaceri in domeniul IT&C, printre beneficiarii acesteia urmand sa se numere IBM, Oracle, Dell si Ericsson.


    Mai mult pe stirileprotv.ro.

  • Fiica lui Isărescu se ocupă de un proiect gigant cu trei mii de angajaţi pe care IBM vrea să-l facă în România

    “De asemenea, Dell a venit cu o propunere pentru un centru în care şi-ar putea desfăşura activitatea câteva sute de angajaţi. În cazul IBM, noi am propus ca posibile locaţii oraşele Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, importante centre universitare, care pot asigura forţa de muncă necesară”, a spus ministrul. Conform unor informaţii deţinute de Ziarul Financiar, Lăcrămioara Isărescu, fiica guvernatorului BNR MUgur Isărescu, este unul din personajele cheie ale acestui proiect, în relaţia cu autorităţile române. Ea chiar figurează pe site-ul IBM la divizia IBM Governamental Programs.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, Lăcrămioara Isărescu nu a putut fi contactată.

    Lăcrămioara Isărescu a absolvit Academia de Ştiinţe Economice (ASE) în 1998 după care a studiat la universitatea Harvard timp de doi ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Revoluţie în industria computerelor: “cipurile cognitive”, care imită creierul uman (VIDEO)

    Ţelul celor de la IBM a fost acela de a crea un sistem care să funcţioneze ca un creier uman, imitând felul în care acesta face faţă problemelor senzoriale din lumea reală. Eventualele aplicaţii ar putea avea un impact major în sfera afacerilor şi a ştiinţei.

    Sofisticatul sistem va cuprinde “neuroni” sau procesoare digitale, “sinapse” care vor ajuta la învăţare şi memorare, dar şi “axoni” sau canale de transmitere a datelor, care conectează componentele între ele. Cipul va cuprinde 256 de neuroni, 262 sinapse şi 256 axoni, adică baza sa va fi formată din procesor, memorie şi comunicaţii. Computerele cognitive vor învăţa din experienţă, găsind corelaţii şi formând ipoteze, acţiuni ce vor ajuta la economisirea energiei.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Cloud computing, pe romaneste

    In 200 de companii din Romania, angajatii nu mai au aproape
    nicio aplicatie instalata pe calculator. Toate sunt accesate
    online, prin intermediul Office 365, o solutie de tip cloud
    computing furnizata de Microsoft. “Acum sunt 200, dar la inceputul
    anului viitor vor fi cel putin 2.000”, apreciaza Ronald Binkofski,
    directorul executiv al reprezentantei locale a companiei. Exemplul
    nu este insa singular.

    Doar Microsoft are in portofoliu 30 de aplicatii diferite in
    cloud, iar in ultimii cativa ani, odata cu integrarea cloud
    computing in strategia tot mai multor multinationale prezente in
    Romania, precum si cu aparitia furnizorilor autohtoni de astfel de
    servicii, numarul companiilor care folosesc aplicatiile software
    din asa-zisul nor de calcul a inceput sa creasca. Este drept, pana
    acum prea incet prin comparatie cu asteptarile competitorilor
    precum Oracle, Microsoft sau IBM, pe fondul neintelegerii acestui
    fenomen, dar situatia pare sa se fi schimbat, cel putin in ultimul
    an.

    “Sunt inca destui directori IT care nu inteleg cloud
    computingul”, este de parere Binkofski, justificand astfel
    reticenta adoptarii tehnologiei, precum si ritmul de crestere de
    pana acum. In sine, definitia seaca spune ca este o solutie de
    utilizare a resurselor informatice externe, configurate si folosite
    in functie de necesitati si platite doar raportat la nivelul
    consumat. Mai exact, o companie poate folosi doar o suita de
    aplicatii in cloud si doar pentru un anumit numar de angajati,
    optimizand astfel costurile pentru IT.

    Intr-un sens mai larg, termenul exprima un nou model de business
    prin care tehnologia este oferita ca serviciu online, utilizatorii
    accesand astfel aplicatiile software prin intermediul internetului,
    fara sa detina licenta asupra lor, in schimbul unei taxe lunare.
    Pentru consumatorul final, metoda poate nu pare extrem de utila
    prin comparatie cu achizitia de la raft a unei licente soft. Pentru
    companii insa, accesul la aplicatii cloud computing inseamna in
    primul rand o cheltuiala mai mica, iar in al doilea rand,
    utilizarea mai eficienta a resurselor si adaptarea lor strict la
    numarul curent de angajati.

    Deocamdata, despre numarul exact al companiilor din Romania care
    folosesc cloud computing sau valoarea pietei nu s-a incumetat
    nimeni sa faca estimari, dat fiind ca piata este considerata inca
    la inceput, dar din acest an, industria a intrat in vizorul
    companiei de cercetare de piata IDC, care are in plan un studiu in
    acest sens, semn ca lucrurile incep sa ia amploare. “Deja, cloud
    computingul a devenit cel mai discutat subiect din IT-ul de
    astazi”, apreciaza Liviu Gherman, senior sales manager in cadrul
    diviziei Fusion Middleware a Oracle Romania.

    Mai multi specialisti din industrie spun ca ar fi vorba despre
    cateva mii de companii care folosesc software din cloud. “Nu cifra
    clientilor este insa cea mai relevanta, ci cea a numarului de
    utilizatori propriu-zisi”, spune Binkofski, numar in functie de
    care se calculeaza de fapt si cat costa solutia.

    Cloud computingul vizeaza in primul rand corporatiile, unde este
    nevoie de licente software pentru sute sau chiar mii de angajati,
    dar cel putin pana acum, cele mai multe dintre companiile care au
    ales aceasta varianta sunt din randul celor mici si mijlocii, cu un
    numar cuprins intre 10 si 100 de angajati. In functie de
    aplicatiile software din cloud pe care le contracteaza, costul
    lunar pentru un calculator poate varia intre 2 si 50 de euro, dar,
    spre deosebire de varianta traditionala, cheltuielile pot ajunge in
    ansamblu chiar si cu 50% mai scazute.

  • IBM a depasit Microsoft ca valoare de piata pentru prima data in ultimii 15 ani

    Rasturnarea de situatie reprezinta totodata un nou eveniment
    nefast in istoria recenta a Microsoft, care nu a reusit sa convinga
    investitorii ca poate continua sa domine viitorul tehnologiei asa
    cum a facut-o in trecut, actiunile companiei stagnand in ultimul
    deceniu. Un investitor care a plasat 100.000 de dolari in fiecare
    dintre cele doua companii cu 10 ani in urma ar castiga astazi
    143.000 de dolari daca ar vinde actiunile la IBM si doar 69.000 de
    dolari in cazul titlurilor Microsoft. Microsoft a coborat luni pe
    locul al treilea in topul companiilor americane din sectorul
    tehnologiei dupa capitalizare, fiind devansata de IBM si de Apple,
    a carei revigorare din ultimii patru ani a propulsat-o in 2010 pe
    primul loc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce mizeaza IBM pe software

    “Romania e o piata foarte importanta pentru noi in strategia de
    crestere a businessului de software”, spunea recent Steve Wilkins,
    vicepresedinte de marketing al IBM Software, intr-o discutie cu
    BUSINESS Magazin. Pe scurt, compania a definit un plan de bataie
    pentru urmatorii cinci ani, cu accent pe zona solutiilor software
    pe care mizeaza intr-o serie de piete de crestere precum Europa
    Centrala si de Est. “La fel ca in cele mai multe tari din regiune,
    in Romania inca exista mult loc pe piata”, a continuat
    managerul.

    Contextul este destul de favorabil. Zona de soft si servicii
    este estimata sa ajunga anul acesta la 760 de milioane de euro, in
    crestere cu opt procente fata de nivelul atins in 2010. Iar
    premisele exista deja, avand in vedere ca, in ultimii ani, ponderea
    vanzarilor de echipamente a scazut in afacerile IBM din piata
    locala, in timp ce serviciile si softul au explodat.

    Investitiile companiei americane din ultimii ani pentru
    achizitii de companii software vor incepe sa se vada in curand si
    aici, pe masura ce portofoliul software va fi extins. Unul dintre
    exemple ar fi Unica, achizitie in valoare de 480 de milioane de
    dolari (peste 328 de milioane de euro) realizata anul trecut.
    “Suntem deja in discutii cu companii din Romania pentru a
    implementa solutii din suita Unica, pana acum prea putin prezente
    in pietele emergente”, a spus Steve Wilkins. Compania a inceput sa
    implementeze solutia inclusiv la nivel intern, proces deja derulat
    peste tot in lume unde IBM deruleaza operatiuni si care se va
    incheia anul acesta.

    |n sine, Unica are aplicabilitate in automatizarea proceselor de
    marketing ale unei companii. |n loc sa fie adresata unui public
    mare, dar nu in totalitate relevant pentru companie, o campanie de
    marketing poate fi directionata mult mai eficient si adaptata
    conditiilor de piata unui grup mai restrans, dar foarte relevant.
    “Iar bugetul ramane acelasi sau chiar se diminueaza”, a completat
    Wilkins. Totodata, Unica permite inclusiv automatizarea procesului
    de lansare a campaniilor – daca pana acum o campanie necesita o
    luna pana la lansare, solutia permite acest lucru in numai o zi,
    iar rezultatele pot fi masurate inca din prima zi si pot reprezenta
    o baza pentru eficientizarea campaniei.

    |n prezent, IBM a inceput sa deruleze o serie de interviuri cu
    directori de marketing din toata lumea pentru a intelege nevoile
    fiecarei piete si pentru a putea adapta solutia Unica. Peste 1.000
    de specialisti din companii vor participa la aceasta initiativa,
    iar in Romania au avut loc deja doua astfel de interviuri la care
    se vor adauga alte cateva in urmatoarea perioada, dupa spusele lui
    Wilkins. “O prima constatare este ca rolul departamentului de
    marketing s-a schimbat foarte mult, mai ales odata cu intrarea
    social media in ecuatie”, spune vicepresedintele de marketing al
    IBM Software, ceea ce inseamna ca o companie nu mai poate doar sa
    transmita un mesaj clientilor actuali si potentiali, ci trebuie sa
    si interactioneze cu ei.

    Extinderea portofoliului software al IBM pentru piata din
    Romania nu se limiteaza insa doar la Unica. “Zona de cloud
    computing va fi si ea dezvoltata tot mai mult in urmatoarea
    perioada”, spune Steve Wilkins despre o piata aflata inca la
    inceput in Romania. {i la fel se va intampla si cu solutiile pentru
    cladiri si orase inteligente, un concept la care IBM lucreaza de
    mai multa vreme si care este deja aplicat in mai multe colturi ale
    lumii.

  • Cercetatorii IBM: Proiectiile holografice pe telefon, realizabile in cinci ani

    La fiecare sfarsit de an, IBM isi consulta cei peste 3.000 de
    cercetatori pentru a identifica cinci idei cu potential sa devina
    realitate in urmatorii ani, deja o traditie bine inradacinata
    pentru compania cu sediul la New York care cauta ideile viitorului
    in special in Silicon Valley, printre cercetatorii din centrul de
    R&D din California.

    Topul ideilor anului 2010 este condus de apelurile telefonice cu
    proiectie holografica, umate de baterii care respira, programe
    informatice care pot anticipa cand si unde se vor produce
    ambuteiaje rutiere, senzori plasati pe telefoane sau masini care
    pot genera informatii despre mediu si alimentarea oraselor cu
    energie obtinuta din caldura generata de serverele de date.

    “Sunt obiective indraznete, ceea ce e foarte bine”, a spus Paul
    Saffo, managing directorul diviziei de prognoza a companiei de
    consultanta Discem.

    Pentru IBM insa, nu sunt doar simple speculatii, compania fiind
    unul dintre putinii investitori in proiecte de cercetare si
    dezvoltare pe termen lung – in 2009 a cheltuit in acest sens 5,8 de
    miliarde de dolari, adica 6,1% din venituri, mai mult decat
    competitorul HP, spre exemplu, care aloca 2,4% din venituri pentru
    cercetare si dezvoltare.

    Multe dintre predictiile cercetatorilor IBM au devenit proiecte
    in lucru; unul dintre ele il reprezinta senzorii de pe masini,
    portofele si echipamente electronice care vor putea transmite
    oamenilor de stiinta. informatii despre mediul inconjurator.
    Totodata, compania lucreaza la o serie de programe care, printr-o
    serie de algoritmi, sa culeaga informatii despre trafic si sa
    estimeze cand si unde ar putea aparea riscul unor ambuteiaje,
    precum si sa ofere trasee alternative.

    In 2006, cand a fost instaurata traditia previziunilor
    cercetatorilor, una dintre idei a fost ca traducerea instantanee a
    conversatiilor va deveni uzuala, ceea ce nu s-a intamplat inca. Pe
    de alta parte, tot cercetatorii IBM au intuit si faptul ca lumi
    virtuale, cum este Second Life, vor deveni foarte populare, lucru
    devenit realitate.

    Un an mai tarziu, cercetatorii au venit cu ideea ca in urmatorii
    cinci ani, telefoanele mobile vor deveni portofele cu care
    consumatorii vor putea plati facturi sau cumparaturi,
    functionalitate la care se lucreaza deja.

  • Aldata Solution: Bugetele IT au inceput sa creasca in medie cu 1,3% pentru toti retailerii

    Anul acesta, peste 50% dintre retaileri vor actualiza, inlocui
    sau implementa noi sisteme in zone cum ar fi Reaprovizionarea
    Automatizata (52%), Optimizarea Sortimentelor (58%), Optimizarea
    Promotiilor (56%), Gestionarea Promotiilor (54%), cu un interes
    crescut in investitii in zona de Previziuni de Cerere. Dintre toate
    aplicatiile studiate in cadrul sondajului, Master Data Management
    (MDM) are cel mai mare procent de implementare, atat in zona de
    Enterprise (35%), cat si in cea de Management al furnizorilor
    (28%).

  • Cum arata o cladire inteligenta?

    Intreg conceptul cladirilor inteligente si, a oraselor
    inteligente, un plan mai ambitios al IBM, se bazeaza pe zeci de
    tipuri de senzori care preiau informatia si o integreaza in
    sistemul informatic gandit de compania americana. Dintr-un centru
    de comanda pot fi urmatite toate activitatile din cladire, de la
    consumul de energie sau de apa, la functionarea echipamentelor de
    birou, situatia incuietorilor sau a sistemelor de incalzire.

    Pentru o companie, un astfel de sistem poate transmite un semnal
    de alarma daca, spre exemplu, reteaua de electricitate este
    suprasolicitata in zona in care se afla cladirea de birouri, astfel
    ca poate trece pe generatoare de rezerva chiar inainte sa aiba loc
    pana de curent, degrevand astfel reteaua.

    “Cladirile inteligente, fie ele de birouri sau de locuinte,
    reprezinta o industrie in sine, care va ajunge in 2015 la 6
    miliarde de dolari, dublu fata de nivelul din acest an”, crede Al
    Zollar (foto), directorul general al Tivoli, divizia de aplicatii
    software pentru managementul infrastructurii din cadrul IBM.

    Producatorul american a integrat deja o asemenea infrastructura
    informatica in orasul american Chesapeake, prin care este
    monitorizata intreaga retea de electricitate si de apa a orasului
    si, conform edililor, pot fi prevazute eventuale probleme, precum
    caderi de curent, suprasolicitarea retelei de apa.

    “Datele obtinute in timp real referitoare la infrastructura,
    impreuna cu instrumentele de analiza, permit elaborarea unor
    decizii electronice adecvate si obtinerea unor rezultate”, sustine
    Rich Lechner, vicepresedinte in cadrul diviziei Energy and
    Environment a IBM.

    Compania americana ofera deja in versiunea comerciala un
    asemenea sistem informatic, realizat in colabrorare cu companii
    precum Johnson Controls sau Ricoh.