Tag: hrana

  • Cinci legende urbane înfricoşătoare care s-au dovedit a fi reale. Cine este Omul Verde şi cum au ajuns turiştii să doarmă în pat cu un cadavru

    La un moment dat fiecare dintre noi a observat cu coada ochiului o umbră în forma unui om.  Ca şi cum cineva ar fi în acea cameră şi te-ar urmări. De fiecare dată când te întorci nu vezi însă nimic.

    Aceasta este cea mai veche legendă urbană. Pentru un bărbat, ea s-a dovedit a fi însă adevărată.

    Bărbatul locuia singur într-un apartament şi le tot spunea prietenilor că vede umbre în forma unor persoane care se mişcau prin casă. Jura că diverse lucruri dispăreau din apartamentul său, spunea că cineva îi mânca hrana şi îi mişca lucrurile prin casă.

    Vezi aici descoperirea şocantă pe care a făcut-o bărbatul. Cine este Omul Verde şi cum au ajuns turiştii să doarmă în pat cu un cadavru

  • Cinci legende urbane înfricoşătoare care s-au dovedit a fi reale. Cine este Omul Verde şi cum au ajuns turiştii să doarmă în pat cu un cadavru

    La un moment dat fiecare dintre noi a observat cu coada ochiului o umbră în forma unui om.  Ca şi cum cineva ar fi în acea cameră şi te-ar urmări. De fiecare dată când te întorci nu vezi însă nimic.

    Aceasta este cea mai veche legendă urbană. Pentru un bărbat, ea s-a dovedit a fi însă adevărată.

    Bărbatul locuia singur într-un apartament şi le tot spunea prietenilor că vede umbre în forma unor persoane care se mişcau prin casă. Jura că diverse lucruri dispăreau din apartamentul său, spunea că cineva îi mânca hrana şi îi mişca lucrurile prin casă.

    Vezi aici descoperirea şocantă pe care a făcut-o bărbatul. Cine este Omul Verde şi cum au ajuns turiştii să doarmă în pat cu un cadavru

  • Cel mai mare parc urban natural din Europa se va deschide in Bucureşti

    După mai bine de 5 ani de lobby din partea asociaţiilor pentru protecţia mediului, printre care şi “Let`s Do It, Romania!”, Guvernul României, prin Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, a dat astăzi avizul de înfiinţare a Parcului Natural Văcăreşti.

    Această decizie istorică pentru Bucureşti şi România va însemna că zona care adăposteşte în acest moment peste 97 de specii protejate va avea instituit regimul de protectie si de conservare. Parcul Natural Văcăreşti va deveni, astfel, cel mai mare parc natural urban din Europa.

    Parcul Natural Văcăreşti include 190 de hectare de spaţiu verde şi este casa a 97 de specii de păsări (45 specii aflate în diferite faze de protecţie) şi mamifere ca: vidra (specie protejată), vulpe, nevăstuică, enot. De asemenea, aici se găsesc şi alte specii precum ţestoasa de uscat şi ţestoasa de apă.

    De-a lungul anilor, zona a reusit sa se conserve într-un mod extraordinar, în ciuda ameninţărilor ivite la tot pasul. Cele mai mari provocări au venit de la oameni, din cauza pescuitului ilegal în lacuri, inclusiv cu plasa electrică, a incendiilor devastatoare, sau din cauza cantităţilor uriaşe de deseuri, care dăunează atât păsărilor, care pot confunda deşeurile cu hrana, cât şi faunei.
     

  • Ce mâncau românii acum 100 de ani?

    Ce mănâncă azi, cam ştim, dar nu ne putem da seama cât de mare este schimbarea petrecută într-un veac decât comparând hrana de azi cu cea din jurul anului 1900.

    Dacă vom cerceta câteva lucrări ale unor cărturari care s-au ocupat de subiect – medici, etnologi ş.a. – şi cărţi de bucate din vremea aceea, ne vom minuna cu siguranţă de uriaşele prefaceri prin care a trecut societatea românească, văzute prin prisma unuia dintre aspectele cele mai grăitoare şi bogate în înţelesuri ale culturii umane: alimentaţia.

    Vezi aici ce mâncau românii acum 100 de ani. Nu e nicidecum ce credeai tu!

  • Descoperire şocantă: am putea hrăni toată populaţia planetei dacă am arunca mai puţine alimente

    În cazul în care cantitatea de alimente aruncate s-ar reduce cu 25% ar fi suficientă hrană pentru toată planeta, arată un raport ONU, conform The Guardian.
     
    În fiecare an 1,3 miliarde de tone de produse alimentare, aproximativ o treime din productie, sunt irosite. Asta înseamnă că 45%  din fructe si legume sunt aruncate, 35% din produsele alimentare din peşte, 30% din cereale, 20% din lactate şi 20% din carne. Iar în altă parte a globului, 795 de milioane de oameni suferă de foame sau malnutriţie.
     
    Pentru a combate această risipere a alimentelor s-au luat câteva măsuri. Cea mai recentă acţiune de acest fel a avut loc în Franţa, unde supermarketurile sunt obligate să doneze alimentele către organizaţii caritabile. 
    Conform raportului ONU, se estimează că până în 2050 producţia de alimente trebuie să crească cu 60% (faţă de nivelul din 2005) pentru a putea hrănii populaţia globului.
     
    Aceasta este o problemă globală, dar se manifestă diferit în funcţie de regiune. În ţările mai puţin dezvoltate există fenomenul de “food loss” (pierdere de alimente), din cauza transportului, infrastructurii. Pe de altă parte, în ţările dezvoltate se manifestă fenomenul de “food waste” (alimente aruncate) deoarece consumatorii au cumărat prea multe alimente, se strică şi se văd obligaţi să arunce produsele. În ţările dezvoltate  30-40% din  produsele alimentare cumpărate sunt aruncate, iar în regiunile mai sărace acest procent scade la 5-16%. 
    Potrivit unui raport din 2011, în Europa şi America de Nord fiecare persoană aruncă anual între 95-115 kg de alimente, pe când în ţările din Africa subsaharianăşi sud-estul Asiei risipa de alimente ajunge la 6-11kg.
     
    “Risipa de produse alimentare se întâmplă în ţările unde persoanele îşi permit să arunce la gunoi mâncarea. O statistică ne arată că cantitatea de alimente risipite de consumatorii din ţările industrializate (aprox. 222 milioane de tone) este aproape la fel ca producşia totală de alimente din Africa subsahariană (aprox. 230 de milioane de tone)”, a declarat Robert van Otterdijk, coordonator programului ONU “Food and Agriculture Organisation’s Save Food”
     
    Impactul al acestui fenomen asupra mediului este mare. Amprenta de carbon a produselor alimentare ce nu au fost consumate este de 3,3 gigatone de CO2, ceea ce înseamnă că daca acestă risipire de alimente ar fi o ţară s-ar clasa pe locul trei în topul ţărilor care emit cele mai multe gaze cu efect de seră, dupa Statele Unite şi China.
     
    Aproape 1,4 miliard de hectare, 30% din terenurile agricole, sunt folosite pentru a produce alimente care, într-un final, sunt aruncate la gunoi. 
     
    Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă sunt ţările unde se risipesc cele mai multe produse alimentare, unde consumatorii aruncă 39% dintre alimentele cumpărate. 
     
  • Cele mai probabile 10 motive care pot distruge planeta si omenirea

    Investitorul şi co-fondatorul companiei de investiţii GMO, Jeremy Grantham, atrage atenţia asupra a 10 lucruri care ar putea distruge lumea, într-o scrisoare trimestrială adresată investitorilor, relatează Business Insider.

    1. Presiunea asupra creşterii PIB-ului în Statele Unite şi asupra echilibrului ţărilor dezvoltate
    2. Disparţia resurselor ieftine
    3. Petrolul
    4. Schimbările climatice
    5. Lipsa globală de hrană
    6. Inegalitatea veniturilor
    7. Încercarea de a înţelege deficienţele democraţiei şi ale capitalismului
    8. Deficienţele  Rezervei Federale americane
    9. O nouă bulă financiară
    10. Limitarile speciei-homo sapiens

    Grantham vede o lume care nu poate creşte la fel de repede pe cât are nevoie, guvernată în mod necorespunzător, o lume plină de lideri incapabili, o planetă care o să ducă lipsa hranei , ce este în criză de petrol, care rămâne fără resurse şi care este condusă defectuos de aceste animale limitate numite homo sapiens.

    În încheiere, Jeremy Grantham scrie: “Pentru a face o dezvăluire completă, recunosc creşterea remarcabilă a unor tehnologii utile omenirii- în special în domeniul energetic şi în agricultură-care ar putea însemna salvarea speciei. Ar fi păcat, totuşi, să stric tonul acestei scrisori, aşa că o să vorbesc despre evoluţiile pozitive în următorul trimestru”

  • Exemplu practic de inginerie genetică: cum arata un pui în 1957 şi cum arată acum, la aceeaşi vârstă şi cu aceeaşi dietă

    Imaginea provine dintr-un studiu realizat la Universitatea din Alberta, Canada, care a analizat modul în care e evoluat industria avicolă. Diferenţele de mărime sunt urmarea, în primul rând, a separărilor genetice dintre rase, fără a fi influenţate de medicamente sau de calitatea hranei. Care au fost concluziile?

    Puii din 2005 sunt de patru ori mai mari decât cei din 1957 pentru că rasa este mai productivă, iar hrana este transformată în carne într-un mod mult mai eficient. Cercetătorii au folosit o unitate de măsură aparte – o rată de conversie a gramului de carne în grame de carne de piept; puiul actuial este de trei ori mai eficient din acest punct de vedere.

    O altă concluzie a fost că puii moderni au probleme de sănătate, legate de creşterea oaselor, de inimă şi de sistem imunitar; specialiştii pun aceste probleme pe seama efectelor genetice colaterale, dar şi a dietei moderne

  • Şi-au făcut afaceri pentru românii care mănâncă numai legume crude

    „Pentru mine a fost o căutare personală: ne confruntam cu anumite boli în familie şi atunci am căutat o alternativă pentru medicina tradiţională. Am descoperit astfel că alimentaţia este unul dintre factorii cei mai importanţi care ne pot ajuta să ne vindecăm sau să prevenim diferite boli“, explică Anca Alungulesei modul cum a descoperit „hrana vie“ în urmă cu aproximativ doi ani. I-au plăcut cel mai mult dulciurile aflate la intersecţia dintre alimentaţia tradiţională şi cea sănătoasă şi a ales să îşi construiască şi un business mizând pe acestea.

    A renunţat la activităţile de managementul afacerilor, software şi consultanţă pe proiecte din cadrul multinaţionalei spaniole în care lucra şi, de patru luni, a lansat afacerea RawCoco, pe care o numeşte „prima ceainărie raw vegană din Bucureşti“. Antreprenoarea a investit circa 50.000 de euro în amenajarea unui spaţiu intim, în care budinca de chia, ceaiurile cu ciuperca kombucha, milkshake-urile pe bază de lapte vegetal şi torturile din fructe stau la loc de cinste. Toate sunt produse în cadrul ceainăriei, de către cei patru angajaţi, pasionaţi şi ei de acest tip de alimentaţie.

    „Clienţii noştri ţintă sunt oameni informaţi, cu venituri medii. Majoritatea aleg acest tip de alimentaţie pentru a avea mai multă energie şi a reuşi astfel să facă performanţă în orice domeniu“, îşi descrie Alungulesei publicul ţintă. Bonul mediu ajunge la 80-90 de lei de persoană, ţinând cont că majoritatea cumpărătorilor aleg să cumpere dulciurile raw la pachet, pentru întreaga familie. Deşi majoritatea clienţilor optează acum pentru terase, iar RawCoco nu este prevăzută cu una, antreprenoarea a observat că, de la o lună la alta, numărul clienţilor creşte cu circa 80%, ajungând ca în prezent aproximativ 25 de persoane să îşi cumpere zilnic dulciuri şi băuturi vii, fie direct de la ceainărie, fie apelând la serviciul de comenzi online.

    Totuşi, Alungulesei a descoperit că încă nu foarte multă lume este familiarizată cu dulciurile raw şi a decis ca, pe lângă activitatea ceainăriei, să dezvolte şi o latură educativă a businessului. Antreprenoarea organizează periodic seminarii de nutriţie şi ateliere în care explică părinţilor, de pildă, că nu zahărul este cel mai mare inamic, ci zahărul rafinat, care se găseşte nu doar în dulciuri, dar chiar şi în pâine, şi îi învaţă pe cei care îşi doresc să prepare propriile dulciuri: „Schimbarea şi trecerea spre raw vegan nu trebuie să vină forţat, ci ca o conştientizare că este un lucru sănătos şi că este ceea ce avem nevoie“. La seminariile şi atelierele ţinute fie de ea, fie de specialişti în nutriţie, unii aduşi chiar din Anglia, participă un număr de 15-18 persoane.

    Costurile de participare se stabilesc în funcţie de ingredientele folosite şi de parteneri şi sunt situate în jurul a 100 de lei. Anca Alungulesei mizează în dezvoltarea afacerii şi pe angajaţii multinaţionalelor, de multe ori în căutare pentru o alternativă sănătoasă la stilul lor de viaţă. Pentru ei, a dezvoltat o linie de smoothie-uri, care pot fi consumate în loc de masă, chiar în mers sau la locul de muncă, dar şi o linie de produse de detoxifiere.

    „Ingredientele se hidratează mai întâi, iar timpii de hidratare diferă pentru fiecare produs: pentru fructe este nevoie de circa jumătate de oră, iar pentru nucile româneşti pot ajunge chiar şi la 24 de ore“, explică Narcisa Teodorescu, cofondatoarea cofetăriei Ostraw Vegan, prima etapă în pregătirea dulciurilor în stil raw vegan. De mai bine de şapte ani, antreprenoarea, lector de matematică în cadrul Universităţii de Construcţii din Bucureşti, a început să citească diverse cărţi despre nutriţie şi a aflat noţiuni pe care a dorit să le pună în aplicare.

    „În 2011 am descoperit bucătăria raw vegan şi am început să pregătesc preparatele acasă, mai ales pentru cei doi copii ai noştri“, spune Narcisa Teo-do-rescu. Dorinţa de a împărtăşi gustul dulciurilor raw vegan pregătite iniţial în familie şi celorlalţi au determinat-o pe ea şi pe soţul său, Adrian, de profesie IT-ist, să îşi deschidă propria cofetărie cu alimentaţie vie. Au început în 2012, când au pregătit în casă bomboane raw vegan pentru evenimente organizate de prietenii lor, iar, la scurt timp, au investit 30.000 de dolari în amenajarea unui spaţiu de 24 de metri pătraţi din apropierea centrului Capitalei. La început, vindeau doar bomboane şi cărţi pe care Narcisa Teodorescu le-a citit şi pe care le considera utile şi pentru educarea clienţilor dornici să încerce un astfel de stil de viaţă. Au diversificat în timp gama de produse, ajungând la 18 sortimente de torturi, trei de îngheţată şi 18 de bomboane, toate produse într-un laborator ce permite clienţilor să vadă procesul de producţie a dulciurilor. În paralel, cei doi soţi organizează şi ateliere în şcoli şi grădiniţe, pentru a-i familiariza pe copii cu acest tip de alimentaţie.

    În primă fază, antreprenorii s-au adresat persoanelor vegetariene, dar au descoperit în scurt timp că mai mult de jumătate din clienţii lor au un stil tradiţional de alimentaţie şi au considerat că dulciurile reprezintă primul aliment pentru care pot face o îmbunătăţire, mai ales pentru copiii lor. „Foarte mulţi oameni sunt forţaţi de dezechilibrele tot mai mari care apar, avem clienţi care au copii cu alergii la foarte multe alimente şi care nu pot consuma deserturi tradiţionale“, explică Teodorescu unul dintre argumentele pentru care din ce în ce mai multe persoane aleg produsele lor. Pentru 100 de grame de bomboane de ovăz cu merişor, cu seminţe de cânepă sau pentru ciocolată raw vegan, clienţii plătesc între 10 şi 30 de lei.

    Circa 20 de clienţi intră zilnic în cofetăria Ostraw Vegan, iar cifra de afaceri s-a dublat în doi ani de la deschidere, ajungând la aproximativ 60.000 de euro. Antreprenorii cumpără majoritatea ingredientelor de la mici producători locali din Vrancea, Dâmboviţa şi Argeş, iar de jumătate de an au încheiat un parteneriat cu firma Be Organic din Marea Britanie, prin care aduc şi comercializează ingrediente speciale pe care clienţii le folosesc în producţia de dulciuri acasă. Găsirea de angajaţi care să pregătească dulciurile crude a fost una dintre cele mai mari provocări întâmpinate de antreprenori, care lucrează în prezent cu patru angajaţi. „Mi-am dorit să angajez persoane care să cunoască şi măcar să fi încercat acasă aceste reţete, dar nu i-am găsit şi m-am orientat până la urmă spre oameni cu experienţă în bucătăria tradiţională.“

  • Iarna capricioasă şi tensiunile din zona Mării Negre au dus la creşterea preţurilor măncării la burse. Ce categorii au fost cele mai afectate?

    Preţul zahărului a crescut, conform FAO, organizaţia Naţiunilor Unite pentru agricultură, cu peste 14% de la 1 ianuarie, al cerealelor cu 8,89%, al uleiurilor vegetale cu 8,59%, al cărnii cu 1,54% iar al produselor lactate cu 0,3%. Indicele general al preţurilor calculat de FAO s-a majorat cu 5,09%.

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a afectat în special preţurile cerealelor – cel al grâului a crescut cu 11% iar cel al porumbului cu 8% doar în februarie. Australia şi Statele Unite au suferit de secetă, situaţie care a dus la creşterea preţurilor cărnii, iar seceta din Brazilia şi Thailanda a majorat preţul zahărului.


     

  • O firmă din San Francisco vrea să scoată ouăle de pe piaţă

    “Avantajul este costul de producţie, iar noi suntem cu 48% mai eficienţi decât producătorii obişnuiţi. Preţul de vânzare pentru ouă provine din hrana găinilor. Singurul mod prin care fermierii ar putea să concureze cu preţurile noastre ar fi să găsească o metodă de a nu a mai hrăni găinile”, a spus Josh Tetrick, CEO al Hampton Creek, relatează Businessinsider.com.

    Antreprenorul american a obţinut de curând a doua rundă de finanţare, în valoare de 23 milioane de dolari, de la fondul chinez de investiţii Horizon Ventures. El a spus că a primit numeroase oferte, însă a ales un fond din China pentru că vrea să profite de relaţiile pe care investitorii le au în Asia; China, spre exemplu, asigură 38% din producţia de ouă la nivel mondial.

    Cel mai bine vândut produs al companiei este maioneza bazată pe înlocuitorul de ouă. Aceasta este deja comercializată în mai multe magazine, iar o unele dintre cele mai mari lanţuri de fast-food şi-au anunţat deja intenţia de a o folosi în prepararea sandwich-urilor.

    Departamentul de Research & Development al Hampton Creek lucrează momentan la testarea unui nou produs care să ia locul omletei.