BusinessMagazin

Tag: hoteluri

  • România lipseşte de pe harta marilor branduri hoteliere: doar 13 dintre cele mai valoroase 30 sunt prezente local. Printre numele importante care nu au venit în România se numără Hyatt şi Shangri-La

    Doar 13 dintre cele mai valoroase 30 de branduri hoteliere din lume sunt în România, astfel că lipsesc nume cu greutate precum Hyatt sau Shangri-La, care acoperă multe dintre marile oraşe ale globului, arată o analiză a ZF pe baza datelor Brand Finance aferente anului 2020.

    În România doar una din zece camere de hotel este afiliată la un brand internaţional, o pondere redusă comparativ cu alte pieţe. De altfel, pe pieţele din regiune precum Bulgaria, Albania ori chiar Republica Moldova există branduri hoteliere internaţionale care din România lipsesc, precum Melia sau M Gallery.

    În total, sunt mai puţin de 100 de hoteluri locale ce poartă branduri ale unor lanţuri precum Accor, Hilton, Wyndham (Ramada), Best Western sau Marriott, conform estimărilor ZF pe baza datelor din 2019, dar ţinând cont şi de deschiderile din ultima perioadă marcată de pandemie.

    Înainte de pandemie erau planuri şi pentru alte dez­voltări şi intrări, însă acum multe planuri sunt încă pe hold.

  • Peste 100 de hotelurile de la mare se pregătesc pentru deschiderea sezonului estival pe 1 Mai, care coincide în acest an cu Paştele. Litoralromanesc.ro: Un sejur de 3 nopţi pentru două persoane, fără mic dejun, costă circa 600 lei la un hotel de 3 stele din Mamaia, iar cu toate mesele incluse porneşte de la 900 de lei

    Peste 100 de hotelurile de pe litoral se pregătesc pentru deschiderea oficială a sezonului estival la data de 1 Mai, care  coincide în acest an cu Paştele ortodox, anunţă Litoralulromanesc.ro, turoperator pe segmentul de sejururi la mare.

    Hotelurile se vor redeschide cu respectarea restricţiilor în vigoare care prevăd funcţionarea la o capacitate de cazare de 70% şi servirea meselor pe terase.

    “În această perioadă, atât hotelierii, cât şi proprietarii de terase şi magazine de pe litoral lucrează intens şi se pregătesc de deschidere: spaţiile verzi sunt amenajate, se fac lucrări de cosmetizare, curăţenie şi igienizare. E un entuziasm general şi toată lumea aşteaptă cu bucurie şi nerăbdare primii turişti din sezon cu atât mai mult cu cât anul trecut litoralul a fost închis pe perioada sărbătorilor de Paşte şi 1 Mai”, afirmă Ionuţ Nedea, CEO Litoralulromanesc.ro.

    În acelaşi timp se vor deschide si restaurantele care nu aparţin de hoteluri.

    “Restricţiile sunt cele cu care ne-am obişnuit deja în viaţa de zi cu zi şi care sunt valabile în toată ţara. Ceea ce sperăm este ca autorităţile să elimine obligativitatea purtării măştii pe plajă, aşa cum s-a întâmplat şi vara trecută, mai ales că studiile arată că transmiterea virusului în aer liber este mult încetinită. Aşteptăm adoptarea acestei măsuri cât mai repede, astfel încât toţi românii care petrec vacanţa pe litoral să se bucure de clipe de relaxare de care toţi avem atât de mare nevoie”, adaugă Ionuţ Nedea.

    În ceea ce priveşte preţurile, un sejur de 3 nopţi de cazare pentru două persoane, fără mic dejun, porneşte de la 345 de lei la un hotel de 2 stele din Mamaia şi ajunge la 630 lei la un hotel de 3 stele.

    În sudul litoralului, tarifele pornesc de la 258 de lei pentru 3 nopţi de cazare în hoteluri de 2 şi 3 nopţi din Eforie Nord.

    Cei care optează pentru pachete complexe (toate mesele şi alte servicii) trebuie să achite pentru un sejur de 3 nopţi la 3 stele în Mamaia de la 915 lei, iar la 4 stele de la 1.008 lei.

    În sudul litoralului, la 3 stele, cu pensiune completă şi tratament, un sejur de 3 nopţi costă 1.338 lei pentru două persoane, iar un sejur cu all inclusive costă aproape 1.800 lei.

  • Locul care promite să îi facă să se îndrăgostească de mare chiar şi pe cei care nu au văzut sau nu au înţeles niciodată frumuseţea ei

    Managerii de hoteluri din Sharm el Sheikh au promis că nu vor ezita să facă loc drapelului României printre cele expuse ale Ucrainei, Rusiei, Marii Britanii şi Germaniei, atunci când turiştii români vor fi în număr mai mare în această destinaţie.
    Ce i-ar putea atrage pe români aici?

    Pandemia nu doar că ne-a închis în case, dar pe mine m-a făcut să îmi fie dor de mare cum nu mi-a fost niciodată. Am redescoperit marea, dar nu Marea Neagră, ci Marea Roşie, într-o staţiune egipteană numită Sharm El Sheikh, care pe vremuri era un loc exclusivist, unde mergeau doar cei cu mulţi şi foarte mulţi bani. Acesta este pentru mine locul unde m-am reîndrăgostit de mare, nu doar de culoarea turcoaz a sa, ci şi de minunile ce se ascund în ea.

    Sharm El Sheikh este un oraş situat în partea de sud a peninsulei Sinai, pe fâşia de coastă între Marea Roşie şi Muntele Sinai, locul unde până acum câţiva ani îşi dădeau întâlnire diferite vedete, oameni politici şi oameni de afaceri.

    De ceva vreme, Sharmul a devenit mult mai accesibil turiştilor, astfel că, cei care ajung acolo au o paletă diversă de hoteluri din care să aleagă, cu preţuri pentru toate buzunarele. Şarmul oraşului egiptean este că te plimbă prin frumuseţea mării, fiind al doilea cel mai frumos loc din lume unde merită să faci scufundări, dar îţi oferă şi ocazia de a cunoaşte din cultura egipteană.

    „Şarmul Sharmului” e că îi face să se îndrăgostească de mare chiar şi pe cei care nu au văzut sau nu au înţeles niciodată frumuseţea mării. Este locul unde vietăţile subacvatice nu se simt deranjate atunci când omul le invadează mediul. Egiptul trăieşte din turism, iar ospitalitatea a fost ridicată de egipteni la rang de artă. Mulţi dintre cei care lucrează în turism vorbesc rusa pentru că mulţi turişti care ajung acolo sunt ruşi, iar pentru a-i face să se simtă cât mai «acasă» le-au învăţat limba.

    La intrarea în complexurile turistice, flutură în vânt drapelurile Ucrainei, Rusiei, Marii Britanii şi Germaniei, fiind ţările care oferă Sharmului cei mai mulţi turişti. M-am întrebat când vom vedea şi drapelul României, iar managerii de hoteluri au promis că nu vor ezita să facă loc României printre cele expuse, atunci când turiştii români vor fi în număr mai mare în Sharm. Dacă Sharmul va fi în topul preferinţelor românilor, poate va fi şi locul unde vom auzi limba română. Cel mai interesant lucru pe care l-am aflat acolo este faptul că turiştii nu vor să audă cuvântul problemă, astfel că toţi cei care lucrează în acest sector economic au învăţat că „nu există probleme”, există doar lucruri de rezolvat. Sharmul m-a făcut să uit de răul pandemiei, mi-a dat ocazia să mă bucur iar de ceea ce are să ne ofere această lume.

    Soarele, plaja şi marea fac din Sharm un loc în care să vrei să te mai întorci sau chiar să rămâi. Ana Maria Răduică, ghidul local care se ocupă de turiştii românii care ajung în Sharm el Sheikh, trăieşte de 18 ani acolo şi spune că atunci când a ajuns în oraşul egiptean s-a simţit ca acasă şi acela a fost momentul când a decis să lase Bucureştiul pentru oraşul de la Marea Roşie. Ea spune că egiptenii nu sunt foarte diferiţi de români, iar cele două popoare se aseamănă destul de mult în modul în care abordează lucrurile. Tot ea îmi explică, că în ciuda ideilor preconcepute, Egiptul nu este o ţară în care femeile ocupă un loc inferior in societate faţă de bărbaţi, ba chiar mâna dreaptă a guvernatorului Sinaiului de Sud, Khaled Fouda, este o femeie. Deşi în alţi ani Sharmul era supraaglomerat de turişti, acum m-am bucurat de multe lucruri pe care acest oraş turistic a avut să mi le ofere. Centrul vechi al oraşului, unde se află moscheea Al Sahaba, nu mai este atât de plin de turişti cum era cândva.

    Pandemia şi-a lăsat amprenta într-un mod dur asupra Sharmului, din cele 380 de hoteluri, circa 70% dintre acestea sunt închise, dar oamenii nu şi-au pierdut speranţa şi se bucură la fiecare turist nou venit. Cu toate acestea, pentru cei cărora nu le place aglomeraţia, este momentul potrivit să ajungă în Sharm, nefiind foarte mulţi turişti. Sharm El Sheikh atrage atât turişti care vin pentru turism religios, sportiv, dar şi de leisure. Cei care vin în scop religios pot merge pe Muntele Sinai, unde pot vizita şi Mănăstirea Sf. Ecaterina, un lăcaş de cult  greco-ortodox, fiind cea mai veche mănăstire creştină locuită, dar pot ateriza şi în Sharm ca mai apoi să pornească către Ierusalim. Sharmul este cunoscut şi pentru varietatea acitvităţilor sportive, aici venind mulţi profesionişti de scufundări pentru a practica acest sport, dar este şi locul unde se află cea mai mare competiţie de cămile.

    Orice turist care ajunge în Sharm El Sheikh ar trebui să meargă şi în Parcul Naţional Ras Mohamed, unde se află Laguna Albă, un petic de pământ în mijlocul mării, o imagine care se întipăreşte pe retină.

    Am avut onoarea să îl cunosc pe Khaled Fouda, guvernatorul Sinaiului de Sud, care zicea că România se află pe lista sa de destinaţii în care doreşte să ajungă şi speră că de la două zboruri charter, în prezent, din şi spre România să se ajungă la circa 15-20.

    În staţiunea de la Marea Roşie, am dat şi de trei români, Laura şi Lucian, care au venit din Iaşi, şi de Remus, din Bucureşti. Pentru Laura era a treia oară în Sharm, la fel şi pentru Lucian, pe când Remus era pentru prima dată în Egipt. I-am întrebat de ce au ales să vină în Egipt, în loc să meargă într-o vacanţă în ţară. Motivele pentru care au ales Sharmul în locul staţiunilor de pe Valea Prahovei a fost că îşi doreau un loc cu soare şi căldură, iar faptul că Egiptul se află la trei ore de zbor reprezintă un avantaj în alegerea vacanţei. „Ce m-a impresionat aici este că oamenii sunt mult mai prietenoşi, te ajută cu tot ce ai nevoie, pe când în ţară atunci când ai plătit nu îi mai interesează de cum te simţi. Aici, pentru ei feedbackul este foarte important, să te facă să te simţi cât mai bine ca să te întorci, dar şi să recomanzi altor oameni”, spune Lucian, care lucrează în domeniul asigurărilor. 

    Sharmul a fost mica mea escapadă în lume de la izbucnirea pandemiei, dar m-a făcut să vreau să mă întorc acolo, iar data viitoare, pe lângă scufundări, voi merge să văd şi răsăritul soarelui de pe Muntele Sinai, dar şi la piramidele din Giza.

    Sharm El Sheikh atrage atât turişti care vin pentru turism religiost, sportiv, dar şi de leisure. Orice turist care ajunge în oraşul egiptean ar trebui să meargă şi în Parcul Naţional Ras Mohamed, unde se află Laguna Albă, un petic de pământ în mijlocul mării, dar şi locul cel mai potrivit din zonă pentru a face scufundări.

  • Salariul mediu net pe economie a crescut cu 8,4% în decembrie 2020 versus decembrie 2019: cinci sectoare ale economiei au pierdut la salariu în pandemie

    ♦ Cea mai mare scădere de la an la an a fost cea a salariilor din industria transporturilor aeriene, de aproape 30% ♦ Următorii în topul scăderilor salariale au fost angajaţii din activităţile auxiliare pentru intermedieri financiare.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 3.620 de lei în decembrie 2020, în creştere cu 209 lei, circa 6,1% faţă de luna precedentă şi cu 280 de lei, circa 8,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor transmise astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Cinci sectoare de activitate din economia locală au înregistrat scăderi ale salariului mediu net în decembrie 2020 faţă de aceeaşi lună din anul precedent. Cea mai mare scădere a fost cea a salariilor din transporturi aeriene, de circa 28%, urmată de cea din activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, de hoteluri şi restaurante, extracţia cărbunelui superior şi inferior şi de cea din salariile angajaţilor din depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport.

    Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că majorarea salariului mediu net anunţată de INS este una foarte mare, care nu ia în calcul că mulţi dintre angajaţii din economia locală au fost în şomaj tehnic, iar atunci statul plătea 75% din valoarea lunară.

  • Care este soluţia pentru angajaţii remote sufocaţi de aglomeraţia din apartamentele lor

    Pentru unii e greu să lucreze de acasă fără să fie deranjaţi de vreun membru al familiei, din cauză de spaţiu insuficient. Ca atare, hotelurile, afectate de restricţiile de călătorie şi regulile de distanţare socială, îşi regândesc oferta, adaptând-o pentru asemenea clienţi.  

    Acestea merg până la a modifica unele camere, scoţând din ele paturile ca să facă loc unor birouri luxoase şi unor scaune confortabile, scrie New York Times. Mai mult, hoteluri din Londra, care şi-au amenajat spaţii de co-working, le permit clienţilor accesul la bibliotecă sau la camere separate, ori la grădină, care poate fi folosită pentru întâlniri. În funcţie de preţul plătit, cei veniţi la lucru primesc mâncare de la restaurantele hotelurilor, au la dispoziţie valet şi acces la saună şi spa.

    De cealaltă parte a Atlanticului, hotelurile din diverse oraşe din SUA îmbie clienţii cu camere cu mobilier vintage, pick-upuri la care se pot asculta o serie de discuri atent alese sau săli de fitness decorate cu tablouri ale unor artişti contemporani. La Milano sau Tokyo, cei care aleg să lucreze la hotel au cafea la discreţie sau ore gratuite de yoga, iar spaţiul de lucru este amenajat de arhitecţi cunoscuţi. Preţurile variază de la câteva zeci la câteva sute de dolari pe zi.

  • Bucureşti, „for sale“: Hotelurile din Capitală sunt scoase la vânzare pe bandă rulantă. Toate hotelurile din oraşe au un grad de ocupare de sub 20%. Industria riscă falimentul

    ♦ Pe imobiliare.ro, una dintre cele mai mari platforme de imobiliare din România, sunt 17 anunţuri cu privire la vânzarea unor hoteluri din Bucureşti.

    Industria hotelieră din Bucureşti este semnificativ afectată de efec­tele pandemiei, astfel că, în Ca­pitală sunt cel puţin 17 anunţuri de vânzare a unor hoteluri, con­form datelor de pe site-ul imo­bi­lia­re.ro, una dintre cele mai mari plat­for­me de imobiliare din România. Pre­ţurile hotelurilor ajung la câteva milioane de euro, cel mai scump fiind de 15 mi­l. euro şi are o suprafaţă de 6.800 mp.

    Un singur hotel are un preţ sub un milion de euro care se află în zona Moşilor şi are o suprafaţă de 125 mp şi doar şapte camere, iar valoarea imo­bilului este de 180.000 euro.

    Cel mai scump hotel scos la vânzare în Bucureşti este unul situat în zona Unirii, are o suprafaţă de 6.800 mp şi un număr de 106 camere.

    „Înainte de COVID-19 şi de a intra în renovare, hotelul avea un yield de 8% şi un grad de ocupare de 80%. Renovarea hotelului a început în 2020, cu termen de finalizare în mai 2021. După finalizarea renovării şi recompar­timentării, hotelul va avea 101 camere, inclusiv junior şi executive suites, un cocktail bar, un restaurant libanez, Boutique Chocolate Bar, steakhouse şi două săli de conferinţă. Previziunile financiare, după finalizarea renovării, sunt de 9,5-10% yield“, se arată în anunţul publicat pe imobiliare.ro.

    Tot în aceeaşi zonă a Capitalei se vinde un aparthotel de 50 de apar­tamente la suma de 8 milioane euro. Situat pe Bulevardul Unirii, apart­hotelul are o suprafaţă de 4.668 mp.

    Bucureştiul are cea mai dezvoltată infras­truct­ură hotelieră din ţară, cu o capacitate de cazare de peste 11.000 de camere în ho­tel­uri, din­tre care ju­mă­ta­te sunt clasi­fi­ca­te la pa­tru stele. Tot în Bucureşti sunt şi cele mai multe hoteluri de cinci stele, 10.

    Totodată, multe ho­teluri din Bucureşti  s-au axat pe turismul de business şi pe eve­nimente, două do­menii pu­ter­nic lovite de criza pan­de­mi­că care a restricţionat pentru o pe­rioa­dă circu­la­ţia şi organi­za­rea de eveni-men­te cu un nu-măr mai mare de persoa­ne. Hotelurile din Bucureşti au avut anul trecut în medie un grad de ocupare de 10-20% din capacitate, un nivel al încasărilor care nu poate suporta cheltuielile.

    Hotelurile îndreptate către partea de evenimente au avut mult de pierdut în această perioadă, neavând po­sibilitatea de a se reorienta către un alt tip de business. Revenirea turismului de business este aşteptată cu circa 1-2 ani mai târziu faţă de revenirea turismului de leisure.

    Capitala este principalul pol de business din ţară, dar şi destinaţia care atrage cei mai mulţi turişti străini, cei mai mulţi vin în interes de afaceri. Ultimele date de la Statistică arată că Bucureştiul a atras 1,1 milioane de turişti străini anul trecut, din totalul de 2 milioane de turişti care au ajuns în România, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Peste 40% din numărul străinilor care s-au cazat în unităţile turistice din România au ales Bucureştiul.

    Totodată, cele mai mari companii hoteliere din Bucureşti după cifra de afaceri sunt şi cele mai mari companii hoteliere la nivel naţional. Ana Hotels şi Continental Hotels se află în top cinci cele mai mari companii hoteliere din România.

    „Toate hotelurile din oraşe au un grad de ocupare de sub 20%, cu 20% vorbim de pierderi, iar de la 1 ianuarie au început băncile să trimită scrisori cum că scot activele la vânzare. Doar nouă luni au putut fi amânate ratele, iar noi ne aflăm în criză de aproape 11 luni. Dacă promisiunile făcute de autorităţi nu se onorează, industria va intra în faliment“, a spus recent Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patro­natelor din Turismul Românesc, care a făcut un apel către autorităţi pentru sprijinirea industriei de turism din România.

    miruna.diaconu@zf.ro

  • Nederanjat, dar nu singur

    Cu toate că nu e o noutate, o opţiune de relaxare şi vacanţă câştigă teren în rândul celor care vor să călătorească, tot mai multă lume preferând să se izoleze în deplasare alături de un grup de rude sau prieteni pe care-i invită să le ţină companie.

    Metoda de izolare care asigură distanţarea socială este, scrie New York Times, închiriatul unor hoteluri sau complexuri turistice la fel cum altădată se închiriau case de vacanţă. Astfel, clienţii se pot asigura că nu mai stă nimeni în afară de invitaţii lor în locul respectiv, şi în plus au parte de serviciile unui hotel şi intimitatea unei case de vacanţă. Moda asigurării izolării prin rezervarea unui hotel întreg de către cei dispuşi să plătească zeci de mii de dolari a început dinainte de pandemie, dar şi-a câştigat tot mai mulţi adepţi odată cu restricţiile impuse anul trecut. Se preferă structuri de cazare care au şi spaţii în aer liber unde se pot aduna oamenii şi unde se poate asigura distanţarea necesară pentru cupluri sau grupuri mai mici de persoane care înainte să vină stăteau împreună.

    La rândul lor, hotelurile au ales să profite de noua tendinţă ca să nu stea neocupate, adaptându-se la noile cerinţe. Dacă înainte de pandemie ofereau opţiunea de rezervare completă numai la cerere, între timp şi-au regândit oferta, având din start asemenea pachete pentru cei dispuşi să plătească suficient. Mai mult, unele şi-au reamenajat, de exemplu, bucătăriile pentru ca clienţii care doresc să poată găti fără a se simţi intimidaţi de toată aparatura profesionistă şi au pregătit mici spaţii cu birouri şi imprimante pentru cei care vor să mai şi lucreze.

  • Noua tendinţă, şcoala de lux la distanţă

    Chiar dacă nu pot merge la şcoală alături de colegi, copiii tot nu scapă de lecţii, iar şcoală se poate face oriunde, motiv pentru care hotelurile şi alte structuri de cazare de lux vin cu oferte în consecinţă, scrie CNN.

    Acestea îmbie potenţialii clienţi cu sejururi pe durata unui semestru şcolar, părinţii care pot lucra departe de birou având de ales între apartamente sau căsuţe, în timp ce pentru copii există programe educaţionale care includ sport, ore de limbi străine sau de desen. În Mexic, de exemplu, un hotel care se pregăteşte să se deschidă la începutul următorului an şcolar, Conrad Punta de Mita, va avea în ofertă şi cursuri de gătit preparate mexicane sau despre tradiţiile locale. Eden Roc Cap Cana din Republica Dominicană pune la dispoziţia familiilor care aleg un sejur de cel puţin 20 de zile lecţii de limba spaniolă şi pian, incluse în preţul care porneşte de la 35.000 de dolari. Cei care doresc pot închiria o vilă cu câteva dormitoare, care vine cu valet, bucătar personal şi spaţiu suficient pentru copii să se joace în aer liber.

    În Uruguay, complexul Estancia Vik din localitatea Ignacio îmbie familiile care vor să plece de acasă o perioadă mai lungă cu terenuri de tenis, piscină, sală de jocuri, teren de polo şi colaborează cu şcolile internaţionale din ţară pentru a le asigura profesori copiilor.

    Prin alte părţi se oferă şi educaţie ecologică, copiii fiind duşi în excursii care le permit să descopere natura şi să înveţe cum o pot proteja.


     

  • Poftiţi la aer curat! Cele mai noi trenduri din piaţa hotelieră şi a croazierelor

    Hotelurile şi vasele de croazieră nu se mai luptă în dotări de lux, ci mai nou lupta s-a mutat pe terenul aerului curat, acestea întrecându-se în a scoate în evidenţă că dispun de sisteme de filtrare a aerului cât mai performante care le asigură clienţilor o şedere sau călătorie fără virusuri, dat fiind contextul actual. Unele dintre hoteluri recurg chiar la purificatoare de aer independente care pot fi instalate în camere în locul unor sisteme centralizate, scrie New York Times, pentru a reduce la minimum posibilitatea transmiterii vreunui microb dintr-o cameră în alta.

  • Datele a milioane de oaspeţi ai hotelurilor, expuse pe un server cloud slab securizat

    Datele erau stocate pe un bucket S3 Amazon Web Services (AWS) configurat necorespunzător, aparţinând Prestige Software, o companie din Spania care vinde soluţii software de gestiune a rezervărilor de hoteluri, se arată pe blogul din România al producătorului de soluţii de securitate Eset.

    Breşa de date, raportată de Website Planet, a provenit din software-ul de gestiune a canalelor Cloud Hospitality folosit de compania spaniolă, care este utilizat de hoteluri pentru a automatiza statusul locurilor de muncă vacante pe diferite site-uri de rezervare. Întrucât platforma este utilizată pentru conectarea la site-urile de rezervări, unele dintre date au provenit de la agenţii de turism online populare, cum ar fi Expedia, Booking şi Agoda, deşi acestea nu pot fi acuzate direct de expunerea datelor.

    Datele au cuprins peste 10 milioane de fişiere de jurnal, inclusiv informaţii care datează din 2013. Baza de date conţinea o serie de informaţii de identificare personală (PII), cum ar fi numele complete ale oaspeţilor, numerele de identificare naţionale, adresele de e-mail, numerele de telefon, precum şi detalii precum numărul rezervării, datele sejurului, numărul oaspeţilor şi numele acestora şi preţul plătit. Mai mult decât atât, bucket-ul S3 conţinea şi date financiare valoroase, cum ar fi numerele cardurilor de credit, numele titularilor, codurile de verificare ale acestora (CVV) şi datele de expirare.

    Website Planet a confirmat, de asemenea, veridicitatea datelor, verificând dacă un eşantion de adrese de e-mail compromis aparţinea unor persoane reale. Deşi în prezent nu există dovezi ale faptului că ar fi accesat cineva aceste date, cercetătorii nu pot garanta că datele nu au fost accesate înainte de a fi descoperit acest server slab securizat. Cercetătorii au contactat, de asemenea, AWS, care a luat măsuri pentru securizarea bucket-ului.

    Cantitatea şi varietatea datelor expuse le-ar putea oferi hackerilor o mulţime de materiale pentru orice fel de activitate maliţioasă pe web. Oaspeţii hotelului ar putea fi victimele furtului de identitate, a phishing-ului şi a altor atacuri de inginerie socială şi chiar a fraudei financiare, din cauza scurgerii datelor cardului de credit. Cu toate acestea, hackerii black hat au ca alternativă să nu compromită în mod implicit datele; în schimb, le-ar putea vinde pe dark web.