BusinessMagazin

Tag: hartie

  • Cum o reducere de 30 de grame îţi poate aduce economii de aproape 300.000 de dolari

    Câteva grame în plus pot fi cruciale pentru costurile unei companii aeriene.

    Compania aeriană United Airlines efectuează 4500 de zboruri pe zi, iar câteva grame în plus pot costa compania sute de mii de dolari pe an.

    United Airlines a început să folosească hârtie mai uşoară pentru revistele din avioane, făcând fiecare revistă să fie mai uşoară cu aproximativ 30 de grame şi, astfel, economisind 630.000 de litri de combustibil pe an sau 290.000 de dolari.

    Compania are 744 de aeronave de diferite mărimi şi poate transporta între 50 şi 366 de pasageri. Pentru un avion 737, care cară 179 de pasageri, utilizarea hârtiei mai uşoare înseamnă o reducere în greutate de 4,9 kg. Această subţiere a greutăţi aduce companiei o economie de 630.000 de litri de combustibil, respectiv o economie de 290.000 de dolari

    De asemenea, compania a încetat să mai vândă obiecte din duty-free în timpul zborului ceea ce a însemnat o tăiere a costurilor de 2,3 milioane de dolari.

  • Veşti bune pentru bugetari: Guvernul a aprobat normele de acordare a voucherelor de vacanţă

    ”Acordarea voucherele se face în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinaţie, în bugetele proprii aprobate, potrivit legii, fiecărui ordonator de credite. Sumele reprezentând costul imprimatului voucherului de vacanţă pe suport de hârtie, respectiv costul suportului electronic sau al înlocuirii acestuia, precum şi costul emiterii voucherului de vacanţă pe suport hârtie/electronic, după caz, contractate cu unitatea emitentă şi primite de către angajator, se suportă de către angajatori din bugetele proprii. În cazul instituţiilor publice, acestea se suportă de la alineatul <Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii>” al articolului bugetar <Alte cheltuieli>, de la titlul <”Bunuri şi servicii>”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tranzacţie URIAŞĂ: Companiile româneşti EcoPack şi EcoPaper vor fi cumpărate de DS Smith, cu 245 de milioane dolari

    DS Smith susţine că EcoPack şi EcoPaper şi o maşină de fabricat hârtie specializată în hârtia de categorie uşoară ar contribui la creşterea companiei şi la reducerea costurilor.

    DS Smith va folosi bani lichizi şi credite pentru a finanţa acordul, împreună cu acţiuni în valoare de 35 de milioane de euro, a transmis compania.

    Tranzacţia este aşteptată să fie finalizată în al treilea trimestru fiscal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: banii pentru elevii premianţi au ajuns în salariile primarilor

    Şi, asta pentru că executivul le-a permis consiliilor locale să aloce, în funcţie de buget, ce sume vor şcolilor şi liceelor. Aşa se face că doar o mică parte din elevi ajung să primească astfel de burse.

    La Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti, 80 la sută dintre elevi au avut anul şcolar 2016-2017, medii generale mai mari de notă 8,50. Nu toţi primesc însă burse de merit.

    Mai multe pe stirileprotv.ro

  • Doar în România: banii pentru elevii premianţi au ajuns în salariile primarilor

    Şi, asta pentru că executivul le-a permis consiliilor locale să aloce, în funcţie de buget, ce sume vor şcolilor şi liceelor. Aşa se face că doar o mică parte din elevi ajung să primească astfel de burse.

    La Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti, 80 la sută dintre elevi au avut anul şcolar 2016-2017, medii generale mai mari de notă 8,50. Nu toţi primesc însă burse de merit.

    Mai multe pe stirileprotv.ro

  • Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie

    După cum povesteşte chiar el într-un interviu acordat revistei GQ, întreaga activitate criminală a lui Frank Bourassa a atârnat în balanţă într-o dimineaţă de decembrie, în 2009, când a petrecut ore întregi într-o parcare privind către portul din Montreal. El aştepta un transport aparent banal: cutii cu foi albe de hârtie.

    Amicii lui Bourassa, în două maşini separate, supravegheau parcarea de două zile şi nu observaseră nimic ieşit din comun; Frank Bourassa era totuşi neliniştit, pentru că în orice moment ar fi putut apărea câţiva poliţişti care să îl înhaţe. Şi avea dreptate să se teamă: într-o bună zi, câţiva poliţişti aveau să apară de nicăieri şi să îl aresteze; dar nu în acea dimineaţă friguroasă de decembrie.

    Simţind că marfa se apropie, Bourassa a sunat un alt prieten, un şofer pe care îl angajase, şi i-a spus să tragă camioneta mai aproape de locul de acostare. La scurt timp, camioneta încărcată deja a ieşit din port în mare viteză – o imagine pe care Frank o aştepta de mai bine de doi ani. Şi-o imagina, de fapt, încă din timpul adolescenţei, atunci când şi-a lansat „cariera“ de răufăcător; până la acel moment, CV-ul său includea furt din magazine, furt de maşini sau trafic de droguri. Dar acel transport din Montreal reprezenta începutul celui mai important moment din viaţa sa de infractor.

    Pe măsură ce camioneta se îndepărta, Bourassa şi complicii său au urmat-o. Şoferul a dus marfa până în Trois-Rivieres, oraşul natal al lui Frank, şi a lăsat-o acolo. El a sunat atunci un alt complice care a venit să se asigure că nu există microfoane sau camere de filmat între foile de hârtie; după ce s-a asigurat că totul e în regulă, Frank a răsuflat uşurat: „Nimeni nu mă mai poate opri de acum“.

    Foile albe nu erau însă simple foi de scris: realizate din acelaşi material folosit la tipărirea bancnotelor americane, ele aveau gravate faţa lui Andrew Jackson – principalul ingredient pentru producerea unor bancnote false de înaltă calitate. Bourassa avea acum lucrurile necesare pentru a falsifica sute de milioane de dolari în bancnote de 20 şi era pe cale să devină cel mai prolific falsificator din istoria modernă.

    Ambiţiile criminale ale lui Frank Bourassa, ajuns astăzi la 44 de ani, au început să se dezvolte când el era în clasa a VIII-a: „Am dezvoltat o reţea de hoţi din magazine“, povesteşte bărbatul. „Am început să fac bani, sute de dolari pe săptămână, era foarte mult pentru un puşti!“ La 15 ani s-a mutat din casa părinţilor, a renunţat la şcoală şi şi-a închiriat propriul apartament. Şi-a găsit chiar şi job cinstit, lucrând la un atelier auto; în acelaşi timp însă el vindea şi maşini furate. „Aveam câţiva băieţi pe care îi sunam, le spuneam de ce maşini am nevoie şi ei mi le aduceau. Câte maşini am furat? Nu ştiu, cred că vreo 500.“
    Când avea 28-29 de ani, Frank Bourassa a comis ceea ce descrie ca fiind cea mai mare greşeală a vieţii lui: a încercat să se îmbogăţească prin mijloace legale. În partea de vest a oraşului natal, el a deschis o mică fabrică specializată în producţia de pantofi şi plăcuţe şi frână. Unitatea a avut un oarecare succes, dar acest succes „cinstit“ nu i-a adus nicio satisfacţie. „Lucram douăzeci de ore pe zi, nici nu mai apucam să dorm. Era o nebunie“, povesteşte bărbatul în cadrul interviului pentru GQ. Nu după mult timp, el a fost diagnosticat cu o tulburare legată de stres şi a primit tratament. A vândut fabrica, dar experienţa l-a dus la o concluzie simplă: „La naiba cu asta, nu o să mai lucrez niciodată cinstit!“.

    Aşa că Frank Bourassa s-a întors la activitatea sa preferată: încălcarea legii. „Oamenii câştigau destul de mult din traficul de marijuana în acea perioadă, aşa că m-am gândit să încerc şi eu.“ Noul „business“ a mers destul de bine până în 2006, când poliţia a descoperit laboratorul unuia dintre distribuitorii săi; Frank a fost condamnat la 12 luni de închisoare, dar legile canadiene i-au permis să stea doar trei luni în arest la domiciliu.

    În acele luni, Bourassa a început să se întrebe ce se va alege de viaţa lui; ştia că afacerea cu marijuana nu poate rezista la nesfârşit, pentru că traficanţii mexicani aduceau marfă mult mai ieftină. Şi atunci i-a picat fisa: „Rezultatul final e întotdeauna acelaşi: faci tot felul de lucruri pentru a obţine bani. Aşa că la naiba cu asta – de ce să nu sari peste majoritatea paşilor şi să treci direct la obţinutul banilor?“

     

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote în loc de cărbune

    Un oraş din China foloseşte bancnote în loc de cărbune la o centrală electrică locală, notează BBC.

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • Oraşul din România unde în fiecare zi la terminarea programului angajaţii lasă în faţa uşii produsele alimentare nevândute pentru cei care au nevoie

    Pe Facebook, Anca Maria Chirila a adăugat fotografii cu mesajul: „In #TarguMures, pe strada Bartok Bela, este un coffee shop care in fiecare zi la terminarea programului lasa in fata usii produsele alimentare nevandute pentru cei care au nevoie.
    Tot pe Facebook, Soós Attila a scris: „Oare la noi in Cluj de ce nu se procedeaza la fel? Si asa in general restul magazinelor de ce nu se alatura??? Donuteria vietii de exemplu, Panemaru anti caini insotitori pt nevazatori, sau brandul de succes din centrul Clujului: Covrigariile!!!! Sa nu mai vorbim de shaormerii, Mc KFC???”

    În acest timp, ministerul Agriculturii amână aplicarea legii risipei alimentare. “Legea nu este clară”. România aruncă 2,2 milioane de tone de alimente în fiecare an.

    “Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ. (…) legea nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere.

    În consecinţă singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât ş tehnic”, se arată într-un punct de vedere al Ministerului referitor la Legea risipei alimentare, nr. 217 din 17 noiembrie 2016.

  • Cum arată palatul lui Erdogan: antichităţi, decoraţiuni din aur şi tapet din mătase de 2.500 de euro metrul pătrat – GALERIE FOTO

    Soţia sa este cunoscută pentru “sesiunile” excentrice de cumpărături şi pentru colecţiile de artă: în cadrul unei călătorii în Varşovia a cheltuit aproape 40.000 de euro pe câteva obiecte decorative.

    În vreme ce un sfert din ţară trăieşte în sărăcie absolută şi aproape 2 milioane câştigă sub 5 euro pe zi, soţia lui Erdogan bea un sortiment de ceai care costă 1.500 de euro kilogramul. Baie din rezidenţa preşedintelui este acoperită cu un tapet de mătase care are un preţ de 2.500 de euro pe metrul pătrat.

    Sursă foto: Daily Mail

  • 9 din 10 angajaţi români sunt preocupaţi de conservarea mediului. Companiile nu se implică

    Iniţiativele de protecţia mediului în companii sunt în continuare orientate către soluţii cu efecte rapide, cum ar fi reciclarea hârtiei sau reducerea energiei, despre care 59% dintre respondenţii români spun că sunt deja implementate în companiile lor. Însă oportunităţile pe termen lung care pot avea impact pozitiv asupra afacerilor din puncte de vedere economic – cum ar fi evaluarea tehnologiilor folosite – nu sunt luate în calcul. 41% dintre respondenţii români au declarat că organizaţia lor monitorizează consumul de energie şi impactul asupra mediului, dar doar o treime sunt atente la reducerea amprentei de carbon. Un procent similar, de 34% au afirmat că organizaţiile din care provin folosesc electricitate din surse regenerabile.

    Abordare strategică a politicilor de mediu în organizaţii nu reprezintă o prioritate pe agendele companiilor fiind asociate cu un efort de timp şi cost pe care companiile spun că nu îl pot susţine. Astfel, 14% dintre respondenţi spun că protecţia mediului ar putea deveni o prioritate pentru compania în care lucrează doar dacă nu ar implica niciun cost. Totuşi, 44% dintre respondenţi consideră că importanţa acordată de companiile lor problemelor de mediu şi sustenabilităţii măsurilor adoptate a crescut în ultimul an, în timp ce 22% dintre aceştia recunosc că astfel de eforturi se fac în companie numai pentru a respecta cerinţele legislative.

    În contextul în care adoptarea tehnologiei este în creştere la nivel de organizaţii şi industrii, în general, alegerea soluţiei tehnologice potrivite poate genera impact pozitiv pe termen lung asupra mediului şi a indicatorilor financiari.

    Tehnologiile şi tehnicile de imprimare folosite reprezintă unele dintre modalităţile prin care întreprinderile pot face economii. Angajaţii români se aşteaptă ca productivitatea lor să scadă, în medie, cu 28% dacă imprimarea devine indisponibilă în cadrul organizaţiei, însă există oportunităţi de îmbunătăţire a practicilor de tipărire. Studiul mai arată că 47% dintre documentele printate sunt imediat aruncate sau folosite pe termen scurt şi chiar că 5% dintre respondenţi nu îşi mai recuperează printurile din imprimantă, ceea ce indică faptul că ar trebui revizuite regulile de imprimare, dar şi un mai bun control asupra gestiunii imprimantei.

    În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Cei mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle-management.