Tag: harta

  • Un nou ORAŞ pe HARTA lumii: de 33 de ori MAI MARE ca New York-ul. De ce va fi UNIC la nivel mondial

    Potrivit prinţului, oraşul va funcţiona independent de „cadrul guvernamental existent“.

    Proiectul va fi susţinut de fonduri de peste 500 miliarde de dolari din partea guvernului saudit, fondul suveran al ţării şi investitori locali şi internaţionali.

    Oraşul se va axa pe diversificarea focusului economic, nu pe petrol. Arabia Saudită este cel mai mare exportator de petrol al lumii, însă prăbuşirea preţului petrolului a făcut tot mai dificil ca acest stat să-şi plătească muncitorii din domeniul petrolier. 

    Focusul NEOM va fi pe industria energetică, pe biotehnologie, apă, mâncare şi divertisment.

    NEOM va funcţiona pe energie regenerabilă 100%. Acest proiect ar putea transforma NEOM în unul dintre cele mai mari oraşe din lume care funcţionează fără combustibil fosili. În SUA, cel mai mare oraş de acest gen este  Burlington, Vermont, care functioneazţă 100% pe energie regenerabilă. De asemenea, oraşe din Islanda şi Norvegia susţin că sunt foarte aproare de a funcţiona şi ele la fel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara plină de IT-işti, îngropată în hârtii: „Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii“

    „Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii. Nici măcar consultanţa în domeniul IT nu este întâlnită în cadrul instituţiilor de stat, nu există un designer web, de exemplu. De cele mai multe ori obiectivul este de a menţine ce ai, nu de a dezvolta.
     
    Pe de altă parte însă, sunt şi dificultăţi în angajarea specialiştilor din cauza procedurilor. Avem legi în picioare din anii ’90 după care funcţionăm şi acum“, spune Ionuţ Popa, membru fondator al CivicTech, un start-up nonguverna­mental pornit în primăvara lui 2017 de ex-bursieri ai GovITHub. Lansat în octombrie 2016 de Guvernul României de la acel moment, GovITHub a fost primul program-pilot derulat în scopul creşterii calităţii serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei.
     
    Gândit pe o perioadă de şase luni, GovITHub a funcţionat practic până la alegerile din 2016, adunând mai bine de 1.500 de aplicaţii de la specialişti în IT din ţară şi de peste graniţe interesaţi să contribuie la digitalizarea administraţiei publice din România. Din echipa finală de 20 de bursieri de la acel moment, care lucra alături de 300 de voluntari, în februarie anul trecut 8 membri au pus bazele CivicTech.
     
    Deşi local sunt vizibile anumite iniţiative, la nivel naţional digitalizarea rămâne un obiectiv îndepărtat. „România se află pe ultima poziţie între cele 28 de state membre ale UE în DESI 2018 (Indicele Economiei şi Societăţii Digitale). În ansamblu, România a progresat lent în ultimul an, însă nu ajunge din urmă celelalte ţări din UE. În ultimii ani, România nu a înregistrat progrese semnificative comparativ cu alte state membre ale UE. Rata digitalizării economiei, inclusiv în ceea ce priveşte serviciile publice, şi nivelul competenţelor digitale sunt încă scăzute“, se arată în raportul DESI pentru 2018.
     
  • Patagonia, cea mai nouă încercare pentru românii care au stabilit un nou record mondial de traversare a Oceanului Atlantic

    Cei patru concurenţi din echipa Climbing the World – Dr. Vasile Osean, Ionut Olteanu, Monica Manicuta, Alex Diaconu – vor traversa peste câmpii, munţi, gheţari, păduri indigene, mlaştini, râuri, lacuri şi canale, ghidaţi doar de minte şi spirit, dar conduşi de rezistenţă şi experienţă fizică. 

    Ajunsă la cea de-a 13-a ediţie, cursa urmează un format de expediţie, în care echipele, formate din patru concurenţi, trebuie să interpreteze o hartă a cursei. Harta este prezentată cu 24 de ore înainte de concurs, iar cu ajutorul ei, concurenţii vor găsi un traseu care să ghideze echipa în mod autonom între activităţi – caiac, trekking, mountain bike şi altele, pentru a ajunge la linia de sosire în limita maximă de 10 zile. Factorii-cheie pentru finalizarea cursei sunt strategia, munca în echipă şi abilităţile de orientare. Cursa va avea loc în perioada 17-30 noiembrie 2018.

    Susţinută de AQUA Carpatica, echipa românească Atlantic4 a stabilit, la începutul acestui an, un nou record mondial de traversare a Oceanului Atlantic pentru cea mai rapidă ambarcaţiune de tip Pure din categoria de 4 membri. Prima echipă din România şi totodată din Europa de Est participantă la cea mai grea cursă de canotaj din lume, Talisker Whisky Atlantic Challenge, a plecat din La Gomera (Spania) la data de 14 decembrie 2017 şi a ajuns în Antigua (Caraibe) la 22 ianuarie 2018, în jurul orei 4-5 dimineaţa, ora României.

    Componenţii echipajului Atlantic4 au traversat Oceanul Atlantic cu scopul strângerii de fonduri pentru construirea, la Adunaţii Copăceni, a unui centru HOSPICE socio-medical, destinat copiilor diagnosticaţi cu boli rare sau limitatoare de viaţă.
     

  • În lumea vinului moldovenesc

    Prima interacţiune cu „oraşul din piatră albă”, după cum este supranumit Chişinăul datorită clădirilor deschise la culoare care îl împânzesc, te face să te simţi ca într-o capsulă în care prezentul este amestecat cu trecutul. Adevăratele comori ale Republicii Moldova – şi unul dintre principalele motoare ale economiei – se află însă la o distanţă de mai puţin de 20 km.

    Un drum de circa o oră este astfel suficient ca să poţi uita de agitaţia din cel mai mare oraş al ţării. Bijuterii arhitecturale, galerii subterane, dealuri împânzite cu viţă de vie şi crame care produc de la câteva mii de sticle la câteva milioane – acestea sunt comorile Moldovei, cele care au reuşit să pună ţara pe harta mondială a vinului, o hartă unde trioul Spania, Italia şi Franţa conduce detaşat.

    Republica Moldova se află pe locul 20 în lume şi pe 11 la nivel european în ceea ce priveşte cantitatea produsă de vin, cu un volum estimat pentru anul 2017 la 1,8 milioane de hectolitri, arată datele de la Organizaţia Internaţională a Vinului şi Viei (OIV). Comparativ, România se află pe locul 13 la nivel mondial şi şase în Uniunea Europeană, cu o cantitate de 4,3 miliarde de hectolitri, arată aceeaşi sursă. Însă, dacă ne uităm la suprafaţa cultivată cu viţă de vie, vedem că Republica Moldova este la un nivel similar cu România. Conform datelor OIV, ţara de peste Prut are 140.000 de hectare plantate cu viţă de vie (circa 110.000 conform celor mai recente date de la Biroul de Statistică), în timp ce România are peste 180.000 de hectare.

    Industria vinului este foarte importantă pentru economia Republicii Moldova, reprezentând 7,5% din exporturile totale şi 3,2% din PIB-ul acesteia, conform celor mai recente date. Însă, dacă România este aproape invizibilă pe harta exporturilor, Republica Moldova exportă anual 85% din producţia totală de vin, ceea ce înseamnă peste 85 de milioane de dolari (73 mil. euro), potrivit datelor comunicate anterior de autorităţile de peste Prut. Astfel, vecinii de la est au exporturi de vin de aproape patru ori mai mari decât România. Iar vinurile moldoveneşti ajung în ţări precum China, România, Polonia, Cehia, Rusia sau Canada.

    Practic, vinul reprezintă o adevărată industrie în Republica Moldova, iar acest lucru se vede cu ochiul liber în aproape fiecare colţ al ţării. Cea mai cunoscută cramă din Republica Moldova este Cricova, ale cărei galerii subterane pot fi asemănate cu ale unui oraş, cu străzi, bulevarde şi semne de circulaţie.

    Cricova se află la circa 20 de kilometri de Chişinău, adică la aproximativ 30 de minute de mers cu maşina. Ajungând în faţa cramei, puţine lucruri îţi indică ce urmează să descoperi în interiorul oraşului subteran.

    Un ghid bine îmbrăcat şi un mini-autobuz sunt primele indicii că o să ai parte de o călătorie într-un loc ce nu poate fi străbătut pe jos şi unde temperatura este mult mai mică decât cea de afară. Şi aşa şi este.

    Străzile şi bulevardele cu o lungime totală de 120 km şi care poartă nume precum Cabernet, Fetească sau Bulevardul Şampaniei sunt parte a unui adevărat labirint cunoscut centimetru cu centimetru doar de cei care străbat zilnic aceste galerii. Temperatura din interior se situează între 12 şi 14 grade, iar cel mai adânc punct al galeriilor este la minus 100 de metri adâncime. În afară de străzile ale căror nume te duc imediat cu gândul la licoarea lui Bachus, la fiecare pas întâlneşti butoaie mai mici sau mai mari în care vinul stă la maturat, iar mai apoi urmează să fie turnat în sticle. Cele mai mari butoaie au chiar opt tone şi sunt atât de mari încât parcă mai au puţin şi ating tavanul galeriilor.

    Crama Cricova a fost construită pe locul unei fostei mine şi are o capacitate de 30 de milioane de litri. Astăzi, în interiorul cramei sunt circa zece milioane de litri de vin liniştit şi spumant. Cele mai valoroase vinuri sunt însă cele de colecţie, adică peste un milion de sticle. În vinoteca cramei Cricova se găsesc vinuri de peste 100 de ani, aşa cum este cazul vinului Evreiesc de Paşti din anul 1902. De asemenea, tot aici se găsesc vinuri din toate colţurile lumii şi de toate vârstele, vinuri Cricova care au câştigat medalii internaţionale sau ediţii limitate, dar şi colecţii ale unor actuali şefi de stat precum Vladimir Putin, Klaus Iohannis, cancelarul Angela Merkel sau fostul secretar de stat american John Kerry.

    Cricova este şi unul dintre principalii exportatori de vin din Republica Moldova, din beciurile cramei ajungând vinuri în toată lumea. 
    O altă cramă care are galerii subterane este Mileştii-Mici, coridoarele de aici având o lungime de circa 200 de kilometri. Republica Moldova este cunoscută în România şi pentru vinurile unor crame precum Purcari sau Gitana, însă ţara vecină are mult mai multe crame, iar pe listă apar şi nume precum Asconi, Et Cetera sau Chateau Vartely.

    Dar cramă în Republica Moldova nu înseamnă doar galerii subterane, ci şi castele cu poveşti care ar putea deveni uşor scenarii de film. Tot în apropiere de Chişinău, de data aceasta la aproape 40-50 de minute de mers cu maşina, se află Castel Mimi din localitatea Bulboaca, una din cramele cu istorie din Republica Moldova, dar care era cât pe ce să fie uitată. Din stradă se observă greu că în spatele unor garduri înalte se află un castel. Însă, odată intrat în curte, te afli în faţa unui castel care are o istorie de peste 100 de ani şi a unor grădini care te duc cu gândul la Franţa. De altfel, Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi cel care a clădit acest castel, a absolvit Şcoala Agricolă Superioară din Montpellier, Franţa, unde timp de doi ani a însuşit arta cultivării viţei de vie şi metodele franceze de producere a vinului.

    Castelul datează din 1901, iar 40 de ani mai târziu a intrat în proprietatea statului sovietic, fiind transformat la scurt timp în combinat de vin. Astăzi, castelul este deţinut de familia Trofim, care în 2010 a început un amplu proces de restaurare. În castel, antreprenorii au construit şi săli de degustare şi un restaurant, iar lângă, un mic resort.

    Beciurile castelului sunt cele care te întorc cu zeci de ani în timp. Tancuri mari în care se păstrau vinurile, beciuri unde temperaturile coboară la sub 15 grade celsius şi sticle de vin vechi pe care s-a pus mucegaiul sunt lucruri care te duc cu gândul la vremurile trecute. Crama Mimi produce anual peste un milion de litri, dar are o capacitate de peste 20 de milioane de litri.

    Lângă castel se află şi unitatea de producţie a vinului, iar în spatele clădirii construite de Mimi actualii proprietari au făcut un labirint „viu” şi o grădină cu legume. Dincolo de vinuri, poveşti despre galerii subterane şi castele vechi de secole, Republica Moldova reprezintă şi un adevărat paradis pentru gurmanzi. Aşa că bucatele făcute de bucătarii moldoveni nu trebuie să lipsească de lângă paharele pline cu licoarea lui Bachus. 

  • DGPI, despre conversaţiile prezentate de Carmen Dan în CEx: Interceptările nu au fost efectuate de noi

    „Presupusele interceptări ale unor conversaţii prezentate în spaţiul public nu au fost efectuate de DGPI şi nu au nicio legătură cu activitatea unităţii noastre – structură specializată, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ale cărei atribuţii şi competenţe legale, în domeniul securităţii naţionale, sunt strict şi transparent stabilite prin OUG nr. 76/2016. În acest context, DGPI respinge ferm orice încercare de a implica instituţia în dispute politice şi reafirmă atât determinarea de a acţiona cu echidistanţă şi profesionalism în misiunile încredinţate prin lege, cât şi deschiderea pentru o corectă informare, în limitele competenţelor şi potrivit prevederilor legale în vigoare”, se arată într-un răspuns al Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI), pentru MEDIAFAX.

    Precizările vin după ce primarul general Gabriela Firea a spus duminică faptul că ministrul de Interne Carmen Dan a venit pregătită în şedinţa CEx PSD cu hârtii care reprezentau discuţii private pe WhatsApp, după ce în urmă cu un an a recunoscut că are discuţii, de pe aceeaşi aplicaţie, ale unui senator şi că sunt uşor de interceptat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea, despre acuzaţiile lui Firea privind spionajul: Să facă plângeri sau să aducă dovezi

    “Sunt afirmaţii grave, ar trebui să facă plângeri penale sau să aducă dovezi (n.r.: Gabriela Firea). Nu am ce comenta”, a declarat Liviu Dragnea, preşedintele PSD.

    Primarul general Gabriela Firea spune că ministrul de Interne Carmen Dan a venit pregătită în şedinţa CEx PSD de sâmbătă cu hârtii care reprezentau discuţii private pe WhatsApp, după ce în urmă cu un an a recunoscut că are discuţii, de pe aceeaşi aplicaţie, ale unui senator şi că sunt uşor de interceptat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea, despre acuzaţiile lui Firea privind spionajul: Să facă plângeri sau să aducă dovezi

    “Sunt afirmaţii grave, ar trebui să facă plângeri penale sau să aducă dovezi (n.r.: Gabriela Firea). Nu am ce comenta”, a declarat Liviu Dragnea, preşedintele PSD.

    Primarul general Gabriela Firea spune că ministrul de Interne Carmen Dan a venit pregătită în şedinţa CEx PSD de sâmbătă cu hârtii care reprezentau discuţii private pe WhatsApp, după ce în urmă cu un an a recunoscut că are discuţii, de pe aceeaşi aplicaţie, ale unui senator şi că sunt uşor de interceptat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care va reveni pe harta mondială a turismului, după investiţii masive

    Ocna Mureş, oraş care a fost zeci de ani pe harta turistică a României prin Băile Sărate, revine în rândul staţiunilor balneare. Aici vor fi investiţi aproape şase milioane de euro în amenajarea unei baze de tratament şi agrement, cu centre de sănătate, recuperare şi bazine cu apă dulce şi sărată.  

    Primarul oraşului Ocna Mureş, Silviu Vinţeler, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că lucrările la Băile Sărate vor începe în circa o săptămână.

    ”Avem o sare foarte benefică pentru tratamentele neurologice şi reumatice periferice. Vom folosi saramura din zona Ocna Mureş pentru Băile Sărate. Vor fi două bazine cu apă dulce, unul cu apă sărată, destul de mare, va fi saună umedă, saună uscată şi şase cabinete de tratament cu mai multe proceduri. Băile sunt gândite pentru 700 de oameni pe zi pe timp de vară şi 400 de oameni pe timp de iarnă. Este un parteneriat pe zece ani cu Consiliul Judeţean atât la construcţia băilor, cât şi la gestionarea de după. Se merge până la faza de declarare a staţiunii balneare şi promovarea pe viitor a acesteia. Saramura de la Ocna Mureş are cea mai mare puritate de sare, de 98%”, a spus Silviu Vinţeler.

    Primăria Ocna Mureş a semnat, recent, contractul în valoare de 5,9 milioane de euro pentru revitalizarea ”Băilor Sărate”, banii fiind alocaţi de administraţia locală şi Consiliul Judeţean Alba, fiecare în procent de 50%. Licitaţia a fost câştigată de Asocierea S.C. TCI Contractor General S.A. (Cluj-Napoca) – S.C. Iasicon S.A. (Iaşi).

    Investiţia presupune construirea unui complex turistic cu spaţii cu destinaţii multiple, printre care bază de agrement, sală de fitness, restaurant, săli de tratament terapeutice, recuperare medicală, înfrumuseţare şi sănătate, magazin de echipamente şi produse balneare şi cosmetice, piscină, locuri de joacă pentru copii.

    De asemenea, obiectivul va avea o bază proprie de cură balneară, cu piscină de tratament, săli de consultaţii medicale şi masaj, dar şi spaţii pentru practicarea de activităţi sportive cu piscine exterioare, saune şi săli de gimnastică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Nou cod galben de PLOI în 14 judeţe, până luni seara. Cea mai ploioasă VARĂ din ultimii opt ani/ Vezi judeţele vizate | HARTA

    Avertizarea este valabilă în intervalul 29 iulie, ora 14:00 – 30 iulie, ora 21:00, iar meteorologii anunţă instabilitate atmosferică accentuată şi cantităţi importante de apă pentru cele 14 judeţe vizate.

    În intervalul menţionat, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată în sudul şi estul Transilvaniei, în vestul Moldovei, local în Maramureş, precum şi în zonele montane. Se vor semnala averse ce vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului care vor lua şi aspect de vijelie şi căderi de grindină.

    În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 20 l/mp şi izolat 50…60 l/mp. Astfel de fenomene se vor semnala pe arii mai restrânse şi în restul teritoriului.

    Primele două luni din această vară au fost cele mai ploioase din ultimii opt ani. În lunile iunie şi iulie, aproape că nu a fost o zi în care să nu plouă în România, iar meteorologii spun că vara aceasta este una atipică pentru toată emisfera nordică fără zile caniculare.

  • Fifor: România a înfiinţat un Centru de Excelenţă pentru Protecţia Mediului, care va fi afiliat NATO

    „Înfiinţăm Centrul de Excelenţă pentru Protecţia Mediului, un Centru de Excelenţă pe care îl vom gândi, deocamdată, la nivel naţional, urmând ca pe principiul pe care putem face o notă de afiliere la structurile NATO să putem să avem un Centru de Excelenţă NATO pe Protecţia Mediului, pe teritoriul României. Acest lucru nu face decât să poziţioneze România şi mai bine pe harta centrelor de excelenţă ale NATO. La momentul de faţă, România găzduieşte un astfel de Centru de Excelenţă la Oradea. Ne propunem ca în perioada următoare să derulăm o serie de activităţi menite să ducă la regândirea strategiei pentru protecţia mediului şi din perspectiva Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat, vineri, ministrul Apărării Naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro