BusinessMagazin

Tag: guvernator

  • Lira sterlină a scăzut la minimul ultimilor 31 de ani, sub valoarea de după Brexit

    Lira sterlină a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii 31 de ani în raport cu dolaru, depăşind scăderea de după votul pentru Brexit.

    În raport cu euro, lira s-a depreciat la cel mai jos nivel din 2013 înaintea conferinţei de presă a guvernatorului Băncii Angliei, în care ar putea anunţa mai multe mecanisme de atenuare a efectelor negative ale Brexitului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Angliei a anunţat că are pregătite 310 miliarde de euro pentru Marea Britanie

    Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a anunţat vineri că instituţia pe care o conduce are pregătite 250 miliarde de lire sterline (310 miliarde de euro), suplimentar, pentru a spriji pieţele financiare după Brexit, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Replica fabuloasă dată de guvernator unui tânăr: ”Dânsul nu mai vrea să fie român cu casă, ci vrea să fie neamţ fără casă”

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, susţine că a citit opinia unui tânăr îndreptată contra băncilor în care spunea că se poate trăi foarte bine şi cu chirie, cum ar fi în Germania, unde numai 50% din populaţie are casă.

    Spre comparaţie, în România rata este de peste 90%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană.

    „Am citit opinia unui tânăr, iar după ce ştergem înjurăturile de rigoare la adresa băncilor, spune aşa: că se poate trăi foarte bine cu chirie

    Vedeţi AICI ce răspuns i-a dat guvernatorul Isărescu

  • Avertisment fără precedent de la guvernatorul Isărescu. Se întâmplă pentru prima oară în România

    Isărescu, cel mai longegiv şef de ban­că centrală în lume, cu un mandat de un sfert de secol, trage (din nou) un sem­nal de alar­mă cu privire la efectele pe care legea dă­rii în plată, cel mai con­tro­­versat act normativ al României ulti­mi­lor ani, ar putea să le aibă în economie.
     
    BNR s-a exprimat împotriva acestei legi încă din toamna anului 2015, iar după soli­ci­tarea de reexaminare de la Pre­şedinţie, a for­mu­lat o serie de amen­da­mente. BNR susţine că dacă aceste amen­damente vor fi adoptate, vor redu­ce implicaţiile sistemice ale legii, o vor fa­ce aplicabilă doar persoanelor vul­ne­ra­bile, identificate prin criterii sociale clare.
     

  • Dobanzile negative vor fi un dezastru pentru economie – avertismentul a doi fosti mari bancheri centrali

    Alan Greenspan si Mervyn King sunt doua nume din lumea financiara ce nu mai au nevoie de nici o introducere. Alan Greenspan a fost presedintele Bancii Centrale a Americii, Mervyn King a fost guvernatorul Bancii Centrale a Angliei. In ultima perioada ambii au facut declaratii in care afirma practic acelasi lucru: ultima politica implementata de Bancile Centrale – dobanzile negative – nu este cea corecta si va avea un efect negativ pentru economia globala.
     
    Cea mai mare problema este incertitudinea
     
    In unul din ultimele sale interviuri, Alan Greenspan spune ca economia are probleme mari in principal datorate lipsei investitiilor. In opinia sa, principala cauza a lipsei de investitii este data de incertitudinea fata de viitor si “vinovatul” pentru acest lucru sunt politicile bancilor centrale care urmaresc dobanzi zero sau chiar negative.
     
    Dobanzile zero sau negative au doua influente in pietele financiare: incurajeaza speculatorii pe termen scurt si descurajeaza investitorii pe termen lung. Speculatorii vor alerga intotdeauna dupa castiguri rapide si vor urmari masurile bancilor centrale. Investitorii pe termen lung vor fi insa tematori. Pentru o investitie pe 10-20 de ani e nevoie de stabilitate si predictibilitate altfel riscurile sunt mari. Un investitor realizeaza ca preturile din pietele financiare sunt denaturate de dobanzi zero si nu va risca o investitie de durata: el realizeaza ca acele preturi nu sunt naturale si au valorile respective doar pentru ca undeva o Banca Centrala intervine in piata. Riscul este ca peste cativa ani, acea politica de interventie sa inceteze, preturile sa se schimbe major si investitia sa sa fie sortita esecului.
     
    Dobanzile artificiale denatureaza comportamentul economic
     
    Mervyn King, fostul Guvernator al Bancii Angliei sustine aceeasi idee doar ca privita din alt unghi. Politicile monetare din ultima perioada au distorsionat pietele financiare si au creeat dezechilibre majore intre tari. In mod normal, investitorii cer randamente mai mari atunci cand dezechilibrele si/sau incertitudinile cresc. Insa, politicile monetare cu dobanzi zero au eliminat practic investitiile cu randament mare. Pe de o parte preturile activelor sunt nesustenabil de mari, pe de alta parte randamentele oferite sunt minime si nu pot sustine cheltuielile multor firme ce se ocupa cu astfel de investitii/plasamente. Astfel, practic multe investitii sunt blocate pentru ca randamentul viitor sperat nu este satisfacator si nu acopera riscurile acelui plasament.
     
    In momentul de fata, Bancile Centrale sunt prinse intr-o capcana financiara (pe care chiar ei au creat-o, adaug eu). Daca lasa pietele libere, dobanzile vor creste si va exista un soc economic. Daca nu lasa pietele libere, dezechilibrele vor continua sa se agraveze si in timp tensiunile vor fi atat de mari incat vor da nastere unei noi crize de proportii.
     
    Din pacate, ambele variante sunt no-win, asa ca tot ce pot face bancherii centrali e sa continue stimularea in speranta ca poate-poate medicamentul prezis are intr-un final efect si readuce inflatia si cresterea economica mult-dorita.
     

  • De ce vrea Isărescu Legea dării în plată: cele cinci motive

    Guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu a surprins piaţa vineri, prin poziţia pe care a avut-o pentru Legea dării în plată. Eu cred că această lege “nu ar strica”, a spus Isărescu, pronunţându-se şi asupra amendamentelor: legea să nu se refere retroactiv la cei care au fost dezvoltatori sau cei care au vrut să facă afaceri cu terenuri sau cu apartamente.

    Tonul Băncii Naţionale faţă de decembrie, când BNR a avut o poziţie extrem de critică (directorul Direcţiei de Supraveghere, Nicolae Cinteză, a cerut DNA să vadă ce se ascunde în spatele acestei legi), s-a schimbat, cel puţin la nivelul guvernatorului.

    Prin noile afirmaţii publice, Isărescu vrea să fie mediatorul dintre Parlament, parlamentari şi iniţiatorii legii (deputatul PNL Daniel Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea) şi băncile de cealaltă parte, într-o dispută publică ce nu avantajează sistemul bancar şi, implicit, Banca Naţională.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Mesajul secret trimis de Schwarzenegger unor politicieni în octombrie 2009

    O întâmplare cel puţin amuzantă s-a petrecut în octombrie 2009, atunci când Schwarzenegger a participat, fără să fi fost invitat, la o gală organizată de democraţi în San Fran. Nefiind foarte popular în rândul celor prezenţi, actorul a fost huiduit şi chiar înjurat; câteva zile mai târziu, Schwarzenegger a trimis o scrisoare unuia dintre liderii democraţilor, anunţându-l pe acesta că a respins o propunere legislativă.

    Printre rânduri, însă, guvernatorul a transmis un mesaj secret:
     

  • Când va trece România la euro? Isarescu: Devine din ce în ce mai probabil ca peste 10 ani Romania să aibă ca monedă tot leul

    Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a spus astazi in debutul conferintei “10 ani de la denominarea leului greu” desfasurata la sediul BNR ca este din ce mai probabil ca peste 10 ani Romania sa aiba ca moneda tot leul, dat fiind ce se intampla in zona euro cu Grecia.



    Alte declaratii ale guvernatorului:



    Actiunea de atunci – denominarea leului- a fost bine pregatita si un eveniment de succes. Multumesc celor care s au implicat pentru buna desfasurare a denominarii. Au fost cativa ani buni in care populatia s a obisnuit. Operatiunea a fost complexa. 



    Mottoul nostru a fost “Nimeni nu pierde, nimeni nu castiga. Totul se simplifica”

    Când va trece România la euro?

  • Miliardarul care la 26 de ani era arestat, iar la 35 a ajuns guvernator al unei provincii din Rusia

    În timpul copilăriei, Roman Abramovich a crescut alături de unchiul său, fiind orfan de ambii părinţi.

    Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme.

    La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka.

    El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.

    Luxul şi opulenţa sunt cele mai bune cuvinte pentru a caracteriza viaţa miliardarului rus Roman Abramovich. Petrecerile pe care le organizează sunt deja legendare, precum cele de Revelion din insula St. Barts.

  • Prima ţară din Europa care renunţă la euro. Care sunt motivele pentru decizia fără precedent

    Kosovo a anunţat, prin vocea guvernatorului Băncii Centrale, Bedri Hamza, că ia în calcul renunţarea la moneda euro şi introducerea unei noi monede.

    Kosovo, la fel ca Muntenegru, foloseşte în prezent moneda euro fără a fi parte a zonei euro. Circulaţia monedei unice în Republica Kosovo şi Muntenegru este tolerată de Uniunea Europeană, însă fără a se da permisiunea emiterii de bancnote, relatează Le Tribune.

    După războiul încheiat în 1999, Kosovo a fost separată de Serbia şi plasată sub administrare internaţională. Dacă Bosnia a adoptat o monedă naţională, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Kosovo. Ca un efect, moneda cea mai răspândită în Europa a fost adoptată şi în regiune; statul balcanic a continiuat să folosească euro fără acordul Băncii Centrale Europene.

    Această situaţie oferă statului avantajul stabilităţii financiare, a unei îndatorări limitate şi a unei rate a inflaţiei ţinute sub control. Dezavantajul ţine, evident, de lipsa formelor de control asupra politicii monetare.