BusinessMagazin

Tag: guvernator

  • Nu mai speriaţi România: Economia nu este nici în prăpastie, nici la marginea prăpastiei! Suntem într-o situaţie controlabilă

    Guvernatorul Mugur Isărescu susţine că economia României nu este nici în prăpastie, nici la marginea prăpastiei, respin­gând declaraţiile alarmiste le­gate de situaţia economică a României, lăsată moştenire de PSD.

    Într-adevăr, suntem într-o situaţie mai di­ficilă, prociclică, dar, cred eu, con­tro­labilă dacă avem înţelepciunea să găsim formule adecvate de control, a spus el.

    Deficitul bugetar, deficitul de cont curent, creşterea nesustenabilă a consumului şi piaţa ten­sio­nată a muncii sunt vulnerabilităţile eco­nomice actuale, dar situaţia nu este scăpată de sub control şi, prin măsuri de corecţie, se poate re­veni la un echilibru macro.

    El spune că discută cu noul gu­vern, cu noul ministru de finanţe pentru a găsi ce­le mai bune metode de a controla situa­ţia. El a reafirmat că nu va folosi cursul valutar, în sen­sul deprecierii leului, pentru a corecta deficitul extern.

    Isărescu a afirmat că nu este împotriva creş­te­rii salariilor şi a salariului minim, dar dis­cu­ţia ţine de în cât timp se fac aceste creşteri şi cum pot companiile şi economia să le gestioneze. 

    El a remarcat dinamizarea investiţiilor în construcţii, sector care are o perspectivă favorabilă, dar la polul opus există semnale de temperare a investiţiilor tehnologice.

    În ultimii ani, România şi-a bazat cea mai mare parte a creşterii economice pe consum şi mai puţin pe producţie, mai ales că Europa începe să se confrunte cu o stagnare şi o recesiune economică.

    În privinţa deficitului bugetar, care sigur va depăşi 3% din PIB în acest an, Isărescu respinge ideea că România poate să ajungă la un deficit bugetar de 6% în 2021, estimat de Comisia Europeană.

    „Nu cred că putem să discutăm în mod serios despre un asemenea deficit, nu te iartă pieţele şi noi avem nevoie de o finanţare majoră şi de pe piaţa internă, şi de pe piaţa externă.“

    România este deja într-o perioadă destul de lungă de alegeri şi campanie electorală – prezidenţiale, locale şi parlamentare – ceea ce va face greu de implementat măsuri de austeritate.

    „Eu ştiu cât de greu este într-un an electoral, pentru că am fost prim-ministru“, a menţionat guvernatorul.

  • Guvernatorul Mugur Isărescu este în stare de alertă: Cifrele nu arată o recesiune, dar în politică percepţia este mai tare ca realitatea

    La un mix echilibrat de politici mo­ne­tare şi fiscale nu există alter­na­tive viabile şi chiar dacă BNR încearcă să compenseze prin anumite măsuri derapajele fiscale şi lipsa reformelor structurale, de la un punct poate să facă mai mult rău decât bine, având în ve­dere şi turbulenţele externe, reiese din de­clara­ţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

    „Turbulenţele internaţionale de regulă lovesc mai puternic economiile marginale, periferice, cum este şi economia românească. Noi, cei de la BNR, suntem cu arma la picior, în an electoral. Este un mesaj pe care l-am transmis şi investitorilor străini. Încercăm să ţinem lucrurile sub control, dar nu toate evo­lu­ţiile depind de noi. Avem un instru­mentar, nu am folosit toate armele din dotare, dar instru­mentarul este limitat. Nu orice relaxare sau derapaj fiscal poate să fie combătut de o politică monetară întărită, iar de la un punct încolo poţi să faci mai mult rău decât bine. Ajustările, în măsura în care este posibil să facem acest lucru, trebuie să vină mai mult pe partea fiscală. Nici eu, nici CA-ul BNR nu suntem visători – să se facă ajustarea în an electoral.“

    La penultima şedinţă de politică monetară a boardului BNR din acest an a fost menţinută dobânda-cheie la 2,5%, banca centrală urmând să mizeze tot pe controlul strict al lichidităţii pe piaţa monetară.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Declin al lirei turceşti, după ce Recep Erdogan l-a înlocuit pe guvernatorul băncii centrale

    Înlocuitorul lui Murat Cetinkaya va este Murat Usyal, un fost guvernator adjunct al Băncii Turceşti.

    Moneda turcească a scăzut cu peste 3%, aceasta fiind cea mai mare scădere înregistrată după cea din luna martie. Scăderea vine după o perioadă de două luni în care lira turcească se apreciase în raport cu dolarul. Timothy Ash, un strateg din cadrul companiei Blue Bay Asset Managemet, o companie care se ocupă cu gestionarea activelor, consideră că băncile de stat din Turcia vor începe să vânda valuta străina.

    După demiterea lui lui Cetinkaya, Erdogan le-a transmis parlamentarilor din cadrul partidului de guvernământ că toţi politicienii şi biocraţii ar trebui să înţeleagă faptul că dobânzile mai mari pot duce la inflaţie. De-asemenea, Erdogan a ţinut să avertizeze parlamentarii în privinţa consecinţelor pentru cei care sfidează politica economică a guvernului.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, lira turcească a atins un minim de 5.8247 în raport cu dolarul. În raport cu leul lira s-a tranzacţionat la o valoare de 0.7352.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie, ar putea ajunge noul şef al Fondului Monetar Internaţional

    Guvernele europene negociază în mod activ numirea unui nou şef la Fondul Monetar Internaţional, după ce actuala şefă, Christine Lagarde, a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene.

    Potrivit Bloomberg, varianta favorită pentru a conduce mai departe Fondul Monetar Internaţional este Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie.

    Ultimii 11 directori ai Fondului Monetar Internaţional au provenit din Europa, inclusiv Christine Lagarde care este din Franţa.

    Chiar dacă ar mai putea apărea propuneri, experienţa lui Carney este greu de combătut. Acesta a lucrat timp de 13 ani pentru Goldman Sachs în Londra, Tokyo şi Toronto, iar apoi fost viceguvernator al băncii centrale din Canada.

    Din 2008 a fost adjunctul ministrului de Finanţe din Canada, de unde a plecat pentru a prelua conducerea băncii centrale canadiene în perioada 2008-2013. Începând cu anul 2013, Carney a fost guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii.

     

     

  • Cât va costa aducerea în ţară a aurului ţinut la Londra. Ce spune Guvernatorul Mugur Isărescu

    În context, guvernatorul a respins ideea folosirii aurului în operaţiuni pe piaţă. „Este o curiozitate, când obţii profit din operaţiuni valutare, mai vine câte un pitpalac şi şi ne explică că de ce nu aţi făcut operaţiuni cu aur? Păi de ce să riscăm aur?”, a spus Isărescu

    Guvernatorul spune că operaţiunile pe piaţa valutară sunt complexe, implicând identificarea afacerilor profitabile, dar şi gestionarea unor riscuri deosebite. Iar societatea, spune Isărescu, a fost intoxicată cu informaţii privind sumele fabuloase care s-ar putea obţine din operaţiunile cu aur.

    „Au fost nelalocul lor toate sugestiile cu care societatea românească a fost intoxicată, că s-ar putea obţine sume fabuloase din investiţii sau operaţiuni cu aurul. Dacă la valută pierzi, d-apoi la aur? Intri cu aurul în operaţiuni atât de riscante, încât nu merită…Este absolut normală decizia pe care am luat-o acum 10 – 12 ani, să lăsăm aurul acolo, ca activ de ultimă instanţă….Dacă legea va fi promulgată de preşedinte, ne costă 15 – 20 de milioane şi îl aducem aici, să se lămurească lumea că există, să se liniştească opinia publică”, a spus Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce spune Teodorovici, despre poziţia de guvernator BNR

    „Am auzit această aberaţie. Dacă doresc o anumită poziţie o să o anunţ public. Nu stau să fac jocuri de culise sau să trimit ştiri. Nu mă interesează”, a susţinut Eugen Teodorovici, întrebat dacă se pregăteşte să preia funcţia de guvernator al Băncii Naţionale.

    El a precizat că nu a avut nicio discuţie legată de poziţia de guvernator.

    Declaraţiile ministrului de Finanţe vin în contextul în care în spaţiul public au apărut informaţii că acesta s-ar pregăti să îl înlocuiască pe Mugur Isărescu din funcţia de guvernator al BNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un senator ALDE îl atacă pe Isărescu, după anunţul Băncii Naţionale legat de IRCC: Cum e domnule guvernator? A avut dreptate inginerul?

    „O primă victorie! Noul indice care va înlocui ROBOR în funcţie de care se vor calcula ratele românilor cu credite în lei a scăzut cu 1% ! Poate că acum nu e semnificativ, dar e corect, e transparent! Şi pentru că e transparent şi nu mai poate suna Cinteza de la BNR sa ameninţe, sunt sigur că pe termen mediu şi lung va scădea şi mai mult când piaţa îşi va regla mecanismul”, a scris Daniel Zamfir, joi pe Facebook.

    Preşedintele Comisiei economice a Senatului a adăugat că noul indice trebuie să se aplice şi creditelor în derulare, precizând că ALDE va avea un amendament în acest sens în Parlament.

    „În mod categoric, trebuie că noul indice sa se aplice şi creditelor în derulare, amendament pe care ALDE îl va susţine în Camera Deputaţilor! Asta înseamnă dreptate până la capăt!”, a completat Zamfir.

    Senatorul ALDE şi-a încheiat postarea cu un post scriptum: „Cum e, domnule guvernator, chiar aşa? A avut dreptate inginerul? Puţină ruşinică, aşa, după toate jignirile cu care m-aţi blagoslovit, toţi cei de la BNR, aveţi?”.

    Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este 2,36 pentru trimestrul IV 2018, a informat, joi, Banca Naţională a României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Faţă în faţă cu senatorii

    „Dacă ROBOR a fost manipulat? Răspunsul este «Nu». ROBOR poate fi stabilit doar între bănci, dar nu este o înţelegere de tip cartelar. ROBOR-ul se plimbă doar între 1,5% şi 3,5%, deoarece rata de politică monetară este de 2,5%, iar coridorul simetric este de plus/minus 1% faţă de aceasta. Dacă se plimbă mai sus sau mai jos, se opreşte orice tendinţă de cartelizare şi se absoarbe tendinţa de lichiditate în exces. Probabilitatea să existe o manipulare este mică sau inexistentă” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

  • Isărescu: ROBOR este un produs al pieţei şi a ajuns problema BNR

    „Mă voi opri pe chestiunile de colaborare între Banca Naţională şi industrie. Colaborarea aş discuta-o – colaborarea dintre noi este legată chiar de compliance (n.red. – respectarea legislaţiei) – pe această nouă vedetă care domină de un an de zile, se împlineşte cam un an, de când domină o parte din dezbaterea publică. În orice caz, media văd că este fascinată de ROBOR. Atunci când a apărut, am răsuflat uşurat: «În sfârşit, scăpăm de obsesia cursului». După un an, văd că de la curs s-a ajuns la ROBOR. De dimineaţă până seara, creşte – scade ROBOR-ul”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul celei de-a patra ediţii a „Banking Compliance Summit 2018”, organizată de Institutul Bancar Român (IBR).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu ARUNCĂ bomba în această dimineaţă: Ce se va întâmpla cu creditele IPOTECARE

    Există trenduri de supraîndatorare în segmentul persoanelor cu venituri sub salariul mediu. La finele anului trecut, gradul de îndatorare raportat la venituri era de 51%. Gândiţi-vă bine la cifra aceasta.
     
    Ce a mai declarat Mugur Isărescu în cadrul evenimentului:
     
    – De multe ori excesele pe care le percepem sunt dintr-o mediatizare excesivă. Cred că media trebuia să îşi pună o întrebare – care e rolul nostru în calmarea situaţiei din România.
     
    – Problemele bancare nu sunt dezbătute separat ci în relaţie cu economia. De multe ori, mai ales în ultimele ieşiri publice, am atacat un subiect, şi anume evoluţia intermedierii financiare.
     
    – Cred că este cunoscut faptul că avem cel mai scăzut grad de intermediere dintre ţările membre. Este 27% la finele lui 2017. S-ar putea ca anul acesta să se inverseze uşor, nu datorită evoluţiei spectaculoase a creditării ci din cauza faptului că economia tinde să decelereze, iar trendul arată că în aceste perioade avem intermediere mai mare. Aş spune totuşi că o astfel de evoluţie, nu indică numai faptul că în România creditarea are probleme sau mai ales că nu are o perspectivă. Dimpotrivă. Factorii majori care au scăzut intermedierea financiară sunt tocmai cei care creează  premize pentru o dezvoltare sănătoasă în viitor.

    – Procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor explică în bună măsură contracţia creditelor în valută din ultimii ani care a contrabalansat fluxul de credite noi în lei. Este vorba de schimbarea de paradigmă la filiale bancare a grupurilor europene în sensul deplasării spre  modelul bazat pe resurse locale, mai puţin vulnerabil la contagiune.

    – Lichidatea este situată confortabil peste limitele expuse trimestrial. Au fost şi momente de exces de licciditate pe care le-am tolerat, ceea nu prea face o bancă centrală. Aţi văzut că s-au schimbat unele lucruri.

    – Există potenţial de expansiune a creditării către companii. Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit-investiţii-productivitate, care să plasesze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă spre beneficiul tuturor. Modelul prevalent în activitatea de creditare până în prezent, orientat spre retail şi creditarea gospodăriilor, neglijarea cuvantului corporate nu cred ca este optimă nici din perspectiva cercului virtuos, şi nici din cea a unei creditari sănătoase şi sustenabile.