BusinessMagazin

Tag: gunoi

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • “Dragă călătorule, aici nu este groapă de gunoi! Ţine-ţi mizeriile în maşină şi aruncă-le la primul coş!” Mesajul celei mai tinere primăriţe din România pentru şoferii care aruncă gunoiul din maşină

    Tânăra primăriţă care a declarat război încă de anul trecut, celor care nu păstrează curăţenia pe spaţiul public în localitate, a trecut la o nouă etapă!

    Fără cheltuieli inutile pe studii de fezabilitate şi licitaţii pentru achiziţionarea unor coşuri de gunoi şi cu un buget „low cost”, Primăria Petriş a amplasat în localitate mai multe  recipiente reciclate, transformate  în pubele stradale, alături de care stă ataşat câte un panou pe care scrie:

    „NU FI UN GUNOI! ARUNCĂ MIZERIILE LA COŞ. Cei care aruncă gunoaie pe jos riscă o amendă de până la 5000 lei„este mesajul scris pe panourile care însoţesc fiecare pubelă ecologică, amplasată.

    Primarul îşi explică demersul pe contul personal de Facebook acolo unde, alături de un text, a postat şi câteva fotografii 

    ” Nu fi un gunoi, aruncă mizeriile la coş!”

    Am început să montăm acest tip de panouri de atenţionare/conştientizare (prevăzute cu coşuri de gunoi reciclate) de-a lungul drumului principal, pe porţiunile din afara satelor.

    Da, mesajul este… dur, dar poate că nu strică să fim vehemenţi pe tema asta. Cu zăhărelul nu mai merge.
    Sper ca astfel să reducem din mizeriile „abandonate” pe jos de către diverşi pietoni sau de către şoferii needucaţi, cărora le este pur şi simplu lene să caute un loc amenajat unde să îşi arunce gunoaiele din maşină.
    Dacă va funcţiona, nu ştiu, sper… 
    În orice caz, încercarea moarte n-are! 
    #haicăputem” a scris Irina Onescu pe Facebook.

    sursa: ghidularadean.ro

  • Cum reuşeste acest tânar să facă sute de mii de euro din nişte lucruri pe care alţii le aruncă la gunoi

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • Oraşul din România în care vacile maidaneze mor de foame: „Le dăm pâine, dar abia merg pe picioare”

    Stăpânul le-a abandonat, iar amenzile pe care le-a primit nu l-au făcut să-şi schimbe atitudinea.

    Vacile maidaneze au fost văzute pentru prima dată printre blocuri în urmă cu trei ierni. Erau doar câteva, dar între timp şeptelul a crescut. Cel mai greu le este iarna, când sunt minus 10 -15 grade. Când şi când unora li se face milă de ele, scrie stirileprotv.ro

    Localnic: „Noi, eu cu nevastă-mea, ne-am dus şi am adus fân de acasă, a fătat o văcuţă aici în zăpadă. Le dăm pâine, dar rabdă de foame, de sete, de abia merg pe picioare de slabe ce sunt.”

    Localnică: „Tremură de frig noaptea şi nu am absolut nimic ce să mănânce că vedeţi, e zăpadă, şi nici la gunoaie nu au ce să mănânce, ieri am văzut unul mânca coji de portocale.”

  • Gunoierii din acest oraş au deschis o bibliotecă cu cărţile aruncate de alţii

    Biblioteca din Ankara a fost inaugurată după luni bune în care gunoierii au adunat cărţile aruncate de alţii. Pe măsură ce informaţiile despre faptele lor s-a răspândit, aceştia au început să primească şi cărţi donate.

    Iniţial, cărţile puteau fi împrumutate doar de angajaţii de la salubritate şi familiile acestora. Dar, odată ce colecţia s-a mărit iar interesul pentru bibliotecă a crescut în rândul comunităţii, biblioteca a fost deschisă publicului în luna septembrie 2017.

    În prezent, biblioteca are peste 6.000 de cărţi, de la beletristică la cărţi autobiografice şi de non-fiction. Există şi un departament de cărţi şi benzi desenate pentru copii, dar şi un departament cu lucrări ştiinţifice. Cărţile în limbile engleză şi franceză sunt disponibile pentru vizitatorii bilingvi.

    Cărţile pot fi împrumutate timp de două săptămâni, perioadă care poate fi prelungită, dacă este nevoie.

    Biblioteca se află într-un spaţiu dezafectat care aparţinea firmei de salubritate, iar recent primăria a angajat o persoană pentru a avea grijă de cărţi

  • George Carlin despre politicieni : “Aşa funcţionează sistemul: pui gunoi, scoţi mai mult gunoi. Dacă ai cetăţeni ignoranţi şi egoişti, aşa vor fi şi politicienii care îi conduc.”

    Poate aţi observat că e un lucru de care nu mă plâng niciodată: politicienii. Toată lumea se plânge de politicieni, toată lumea spune că nu sunt buni de nimic. Păi de unde credeţi că vin politicienii? Nu cad din cer, nu ajung aici dintr-o realitate paralelă; vin din părinţi americani, din şcoli americane, din biserici americane şi sunt aleşi de americanii de rând. Asta e tot ce putem face, asta avem de oferit. Aşa funcţionează sistemul: pui gunoi, scoţi mai mult gunoi. Dacă ai cetăţeni ignoranţi şi egoişti, aşa vor fi şi politicienii care îi conduc.

    Dacă spunem că e doar vina politicienilor, unde sunt atunci ceilalţi cetăţeni cinstiţi, gata să intervină şi să salveze ţara? Nu avem aşa ceva. Toţi sunt la mall, ridicând cardul dintr-un portofel scump ca să cumpere tenişi cu luminiţe. Aşa că am găsit cea mai bună soluţie: nu mă mai duc la vot.

    Lumea spune că cei care nu votează nu au dreptul să se plângă, dar eu nu sunt de acord. Eu cred că e exact pe dos. Dacă tu ai mers la vot şi ai ales nişte incompetenţi, care nu sunt în stare să facă nimic, nu mai ai drepul să zici nimic. Eu, în schimb, am tot dreptul să fiu nervos, pentru că am stat acasă.

     

  • Ghinionistul care a aruncat la gunoi bitcoin în valoare de 100 de milioane de dolari

    Undeva într-o groapă de gunoi din Ţara Galilor se află îngropaţi bitcoin în valoare de peste 100 de milioane de dolari, scrie Telegraph.

    Un IT-ist din Ţara Galilor ar fi putut fi printre milioanari în bitcoin în acest moment dacă ar mai fi avut în posesia sa monedele bitcoin pe care le-a minat. El a fost printre primii care a început să mineze bitcoin în 2009 cu laptopul personal.

    James Howells, tânărul de 32 de ani, avea 7500 de bitcoin strânşi într-un portofel digital când hard diskul pe care se aflau cheile, necesare pentru deschiderea portofelului, a fost aruncat la groapa de gunoi.

    El a vândut laptopul pe bucăţi pe eBay, dar a păstrat hard diskul ştiind că la un moment dat valoarea acestuia va creşte.

    “Pe la mijlocul anului 2013 a avut loc o curăţenie generală şi hard diskul a fost aruncat din greşeală la gunoi”, explică el. La finalul anului valoarea monedelor ar fi fost de 7,5 milioane de lire sterline, pe când acum ar valora peste 100 de milioane de dolari.

    Valoarea monezii a fluctuat foarte mult, doar în 2017 crescând cu peste 10.000 de puncte procentuale, ajungând la o valoare de 11.000 de dolari per bitcoin.

    “Nu o să mă plâng, accidente se întâmplă. Trebuie să trec peste. Tot timpul am ştiut că valoarea bitcoinului va creşte foarte mult”, mai spune James Howells.

  • “Supermarketul ne transformă stomacul în pubelă de gunoi” – Alain Alexanian, chef francez cu stele Michelin

    Pentru străduinţa lui a câştigat un premiul Palm D’Or pentru Dezvoltare Durabilă în 2015, Trofeul Gastronomic ”Bio & Health”, în 2011 premiul pentru cea mai bună carte de nutriţie din Franţa, iar în 2013 premiul de inovaţie în cadrul SIRHA, cel mai mare târg de profil din lume.
     
    În 2017, Alain Alexanian a fost invitat la Bucureşti pentru a susţine ”Sărbătoarea Gustului”, un proiect ce doreşte susţinerea educaţiei pentru alimentaţie sănătoasă în rândul copiilor.  Sfaturile lui sunt simple, dar, în vremurile în care trăim, greu de pus în aplicare. ”6 ore pe zi minimum staţi la calculator, ar fi bine să vă găsiţi măcar o oră timp să mergeţi în zone rurale de unde să cumpăraţi fructe şi legume, să admiraţi culorile. O dată pe săptămână. Gătiţi în cel mai simplu mod posibil. Luaţi un cartof crescut la ţară, curăţaţi-l, spălaţi-l şi puneţi-l la cuptor cu un pic de apă cu sare. Puteţi pune şi un pic de unt. Puteţi folosi orice legumă. Aceasta ar trebui să fie masa dvs măcar o dată pe zi şi viaţa dvs se va schimba. Dacă consumaţi şi un fruct pe zi, atunci sunteţi pe drumul cel bun. Folosiţi supermarketurile doar pentru detergenţi, ulei, sare. Fructele şi legumele luaţi-le de la ţărani.”, ne-a spus într-un interviu acordat pentru Gustarte.ro

  • Mobilă pentru hipsteri: mobilier decorat cu păr uman, mobilier realizat din oase de vită sau din flori aruncate la gunoi

    Echipa de designeri Martijn Rigters şi Fabrio Hendry, prezentă anul acesta, a expus proiectul ”The Colour of Hair“, mobilier decorat cu păr uman pe care aceştia îl obţin de la frizerii şi păr de animale, prelucrat printr-o tehnică specială care-l transformă în cerneală; cu aceste materiale sunt realizate motive ce par gravate.

    Creatoarea Yesenia Thibault-Picazo propune un material pe care l-a denumit ”marmură de os cumbriană“, o combinaţie de marmură sintetică pe bază de ghips şi oase de vită. La rândul său, Marlene Huissoud, fiică de apicultor, creează obiecte din propolis, pe care îl prelucrează ca pe sticlă, folosind tehnici veneţiene; mai nou, pentru seria de piese ”cocon“, printre care se numără o etajeră pentru cărţi, un garderob şi un dulăpior (care se vând şi cu peste 30.000 de euro bucata), utilizează gogoşi de viermi de mătase îmbrăcate în răşină prelucrată de albine pentru etanşarea fagurilor.

    Designerul britanic de origine poloneză Marcin Rusak şi-a găsit inspiraţia pentru produsele sale în florile date la gunoi din pieţele de flori ale Londrei, căutând o cale de a le păstra. încastrate în răşină, acestea devin dulăpioare, măsuţe de cafea sau lămpi pe care Rusak le confecţionează la comandă. Artistul Rowan Mersh a descoperit cochiliile de scoici, care i-au atras atenţia prin individualitatea lor, realizând din ele decoraţiuni la care utilizează cochilii de la o singură specie sau mai multe.

  • Ce a pătit o româncă care a găsit la gunoi o haină în care erau 9.000 de euro

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, în urmă cu trei zile, un bărbat din oraşul Bocşa a depus o plângere prin care sesiza faptul că în data de 11 octombrie, din neglijenţă, concubina sa a aruncat la gunoi, printre alte lucruri, şi o haină în care se afla suma de 9.000 de euro.

    “În urma investigaţiilor efectuate, poliţiştii au identificat o femeie în vârstă de 35 de ani, din Bocşa, care în data de 12 octombrie, în timp ce selecta gunoiul în incinta haldinei, ar fi găsit haina din care a luat banii”, transmite IPJ Caraş-Severin.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro