BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Slovacia şi-ar putea naţionaliza gigantul din electricitate pentru ca Orban să nu pună mâna pe el

    Cel mai mare furnizor de stat de electricitate al Ungariei, MVM, oferă în prezent 1,2 miliarde de euro pentru o participaţie minoritară în cadrul celui de-al doilea mare distribuitor de electricitate din Slovacia, SSE, notează Euractiv. Ministrul economiei Richard Sulik este presat de partenerii de coaliţie, politicienii din opoziţie şi asociaţiile patronale să folosească această oportunitate pentru a prelua întreg controlul asupa SSE. 

  • Ambiţie masivă anunţată de Microsoft: Gigantul vrea ca Statele Unite să aibă încă 250.000 de experţi în securitate cibernetică în următorii cinci ani şi îşi îndreaptă atenţia spre facultăţile de stat

    Gigantul Microsoft lansează o campanie naţională în Statele Unite în parteneriat cu facultăţile de stat pentru a aduce în piaţă încă 250.000 de specialişti în securitate cibernetică în următorii cinci ani, în contextul în care există o criză a forţei de muncă pentru acest domeniu de importanţă critică, potrivit Bloomberg.

    Compania va investi zeci de milioane de dolari în această iniţiativă, conform unui articol de blog. O parte dintre specialişti vor ajunge să lucreze la Microsoft, dar majoritatea dintre aceştia vor lucra pentru cele câteva zeci de mii de firme care activează în SUA în acest sector.

    Brad Smith, preşedintele Microsoft, crede că Statele Unite nu se pot proteja dacă nu reuşesc să găsească oameni pentru securitatea cibernetică. Tot el consideră că soluţia este la cele 1.044 de facultăţi de stat din SUA.

    În prezent, aproape 1 din 3 locuri de muncă disponibile în acest sector din economia americană rămâne neocupat. Totodată, mai mult de 1 din 20 de locuri de muncă disponibile în SUA vine cu cerinţe pentru abilităţi de securitate cibernetică. Asta înseamnă circa 460.000 de locuri de muncă, cu un salariu mediu de 105.800 de dolari, potrivit Microsoft.

    Majoritatea dintre aceste locuri de muncă nu necesită o diplomă de licenţă de la o facultate. De aceea, Microsoft va furniza gratuit o programă de securitate cibernetică pentru aceste instituţii de învăţământ, va lucra direct cu 150 de facultăţi de stat din SAU şi va lansa un program de burse care va acoperi 25.000 de studenţi.

    Brad Smith a explicat că facultăţile de stat sunt „un activ extraordinar” şi a subliniat că studiază 11,8 milioane de studenţi în aceste instituţii de învăţământ.

  • Surpriză: Microsoft şi-a recrutat un şef cu ADN de antreprenor tech pentru subsidiara din România – pe Bogdan Putinică, cel care a devenit milionar în 2006, la 30 de ani, după ce şi-a vândut firma de soft unei multinaţionale. Din 2012 el ocupa poziţii de top management la nivel global pentru gigantul suedez Enea

    Gigantul american Microsoft, una dintre cele mai mari companii globale de tehnologie, a făcut o recrutare surpriză pentru poziţia de şef a subsidiarei din România: pe Bogdan Putinică – un antreprenor în IT şi software care şi-a vândut la 29 de ani propria companie unei corporaţii elveţiene, devenind astfel milionar în euro, şi care apoi, după ce compania sa a fost preluată de suedezii de la Enea, şi-a dezvoltat o carieră în cadrul corporaţiei, ocupând poziţii de top management la nivel internaţional, coordonând operaţiuni semnificative de dezvoltare de software în centre din Europa, America de Nord şi Asia, de aproape un deceniu.

    “Compania Microsoft anunţă numirea lui Bogdan Putinică în funcţia de General Manager pentru operaţiunile din România, începând cu data de 1 noiembrie a acestui an.
    Bogdan Putinică se alătură echipei Microsoft România din poziţia de Senior Vice President al grupului suedez Enea – furnizor global de soluţii de telecomunicaţii şi securitate cibernetică. Ocupând o funcţie de conducere la nivel internaţional, Bogdan Putinică a condus divizia de Professional Software Services a Enea Group, o structură cu aproximativ 400 de angajaţi şi operaţiuni în Europa, America de Nord şi China, care a înregistrat, în ultimii 9 ani, creşteri medii anuale ale veniturilor de peste 20%, independent de schimbările dinamice din piaţă”, a anunţat Microsoft.

    Compania a pus accent în comunicat pe parcursul profesional al noului său şef şi pe evoluţia lui din antreprenor în cea de executiv cu responsabilităţi internaţionale. “Bogdan Putinică are un parcurs profesional remarcabil şi o carieră de 20 de ani în domeniul tehnologiei. Şi-a început activitatea profesională fondând în anul 2000 compania IP Devel – unul dintre start-up-urile de tehnologie cu cea mai rapidă ascensiune din industria de profil din România. Sub conducerea sa, IP Devel a ajuns la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro şi a fost prima companie IT românească, care a pătruns pe pieţele asiatice, inclusiv pe cea din Japonia.
    Ulterior, Bogdan Putinică a făcut parte din echipa de conducere a companiei Adecco IT, după ce aceasta a achiziţionat o cotă din pachetul de acţiuni al IP Devel. În calitate de Managing Partner în cadrul Adecco IT, Bogdan Putinică a facilitat dezvoltarea afacerilor grupului pe pieţele internaţionale.

    Microsoft România susţine digitalizarea sectorului public şi participă într-un mod activ la dezvoltarea profesioniştilor din domeniul IT şi a startup-up-urilor româneşti pentru a permite comunităţilor, întreprinderilor şi societăţii în ansamblu să îşi reimagineze călătoria digitală, iar numirea noului General Manager are rolul de a consolida eforturile companiei în această direcţie.”

    Putinică este un executiv care a avut de-a lungul anilor o prezenţă constantă în cadrul evenimentelor industriei, cu un discurs direct şi o abordare frontală a problemelor şi provocărilor din piaţa locală IT&C – o situaţie întâlnită destul de rar în rândul celor care ocupă poziţii de top management în cadrul unor corporaţii. El şi-a păstrat această abordare şi în ultimii ani. Anul trecut, invitat la emisiunea de business ZF Live, Putinică afirma despre piaţa din România că este „încinsă“, având în vedere contextul pandemic care împinge companiile să îşi digitalizeze diferite procese de business, însă, resursele umane insuficiente reprezintă un obstacol în dezvoltarea industriei de profil din ţară. „România nu mai este în acelaşi profil demografic din punct de vedere al disponibilităţii resurselor de IT ca acum câţiva ani. Piaţa este foarte încinsă, sunt multe oportunităţi, multe companii, dar resursele sunt insuficiente. Se vede de departe lipsa politicilor macroeconomice, sistemul educaţional nu este aliniat cu nevoile industriei, iar pe termen mediu, deja suntem într-o poziţie de risc faţă de alte ţări din regiune, unde lucrurile se mişcă mai bine“, a spus Bogdan Putinică în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Putinică a preluat poziţia de general manager după ce Violeta Luca, şeful afacerilor locale ale Microsoft din 2018, a fost promovată la finele anului 2020 pe aceeaşi poziţie pentru afacerile Microsoft din Cehia şi Slovacia.

    În prima sa declaraţie din postura de viitor şef al Microsoft România, Bogdan Putinică a pus accent pe potenţialul României de a deveni un hub digutal regional.

    „Tehnologia antrenează progresul economic şi social, iar ultimul an şi jumătate ne-a demonstrat cât de mult ne bazăm pe aceasta atât în afaceri, cât şi în viaţa de zi cu zi. Microsoft îşi propune să sprijine fiecare om şi organizaţie de la nivel global, indiferent de locul în care se află, să îşi realizeze pe deplin potenţialul, iar eu am aderat la această misiune odată cu angajamentul pe care mi l-am asumat. Alături de întreaga echipă Microsoft România, voi susţine şi voi contribui într-un mod activ la procesul de transformare tehnologică început de companie pe plan local în urmă cu 25 de ani, cu scopul de a poziţiona România ca un hub digital regional. Este un obiectiv ambiţios, al colegilor şi al partenerilor companiei şi, începând de astăzi, şi al meu. Îmi doresc ca împreună să facilităm digitalizarea unui număr cât mai mare de companii şi organizaţii, dar şi a sistemului educaţional şi public din ţară, aceste sectoare reprezentând unii dintre pilonii-cheie ai oricărei economii şi societăţi”, a declarat Bogdan Putinică, General Manager Microsoft România.

  • După prăbuşirea de aseară, alt scandal pentru Facebook: Gigantul este acuzat că a minţit privind numărul de utilizatori

    Plângere către SEC a managerului care a acuzat gigantul social media că şi-a pus interesele economice în faţa binelui comun. Facebook atrage din ce în ce mai puţini utilizatori tineri, utilizatori „preţioşi” din punct de vedere publicitar. 

    La 48 de ore de la primele acuzaţii ale fostului manager Frances Haugen despre modul în care compania îşi pune interesele comerciale în faţa interesului public şi a doua zi după prăbuşirea sistemului (care a făcut ca să se piardă aproape 5% pe Wall Street), a venit plângerea către American Securities and Exchange Commission a aceluiaşi Haugen, care raportează cum Facebook a înregistrat o scădere a utilizatorilor mai tineri chiar în timpul pandemiei coronavirusului, într-un moment în care utilizarea reţelelor sociale în ansamblu a crescut.

    După cum a raportat Financial Times, Haugen, fost şef de produse la Facebook, a prezentat rezultatele unei anchete interne conform căreia implicarea mai redusă a adolescenţilor din Statele Unite ar putea reduce numărul de utilizatori zilnici din SUA cu până la 45% între 2021 şi 2023.

    În următoarele ore, managerul, care a lucrat la Facebook până în luna mai, va trebui să depună mărturie în faţa unui subcomitet al Senatului SUA pentru protecţia consumatorilor ca parte informată într-o audiere axată pe „protecţia tinerilor online”.

    „Facebook a denaturat parametrii fundamentali pentru investitori şi agenţi de publicitate, cum ar fi cantitatea de conţinut creat pe platformă şi creşterea numărului de utilizatori individuali”, se arată în plângerea adresată SEC, în special pe „o populaţie demografică de mare valoare”.

    Avocatul lui Haugen, John Tyle, a declarat pentru „60 Minutes” că „în calitate de companie cotată la bursă, Facebook este obligat să nu mintă investitorii săi sau să reţină informaţii concrete”.

    Echipa juridică a lui Haugen a citat analizele interne de Facebook care arată că peste 15% din conturile noi create de adolescenţi sunt conturi secundare sau duplicate, în timp ce utilizarea Facebook în rândul tinerilor de 18-24 de ani „continuă să scadă”, iar aceşti utilizatori „petrec mai puţin timp, produc mai puţin şi trimit mai puţine mesaje” pe reţeaua socială.

  • Tranzacţia care schimbă piaţa de telecom din România: Orange pregăteşte anunţul preluării oficiale a fostului Romtelecom

    Orange, liderul pieţei de telecom din România, ar putea anunţa săptămâna aceasta preluarea oficială a pachetului majoritar de acţiuni al diviziei fixe a grupului Telekom România – fostul Romtelecom, o mutare cu un cost de 268 mil. euro prin care subsidiara grupului francez Orange devine un gigant cu afaceri anuale de aproape două miliarde de euro, aproape dublu faţă de competitorii săi. Orange a anunţat în noiembrie 2020 că a ajuns la un acord cu nemţii de la Deutsche Telekom pentru preluarea diviziei fixe a Telekom, însă abia acum au fost depăşite toate barierele legale şi operaţionale pentru ca fostul Romtelecom să treacă efectiv sub conducere franceză.

    Anunţul va sosi după ce în perioada 23-28 septembrie 2021 echipele tehnice ale grupului Telekom au lucrat contra cronometru pentru a finaliza una dintre cele mai importante sarcini generate de tranzacţia de vânzare: ruperea în două a sistemelor de IT dintre companiile de comunicaţii fixe şi mobile, şi întreruperea oricărei comunicări între sistemele de IT. Practic, în mai puţin de un an de zile, Telekom a fost nevoită să anuleze eforturile făcute începând cu anii 2013 / 2014 de a unifica sistemele celor două companii.

    După ruperea celor două infrastructuri de IT în două, mai multe module şi funcţionalităţi sunt asigurate din Grecia, de echipa grupului elen OTE, acţionarul majoritar, au precizat pentru ZF surse din industrie. “În aceste zile s-a produs segregarea finală a sistemelor de IT, iar pentru compania de telefonie mobilă unele servicii sunt asigurate acum din Grecia. Următoarele săptămâni vor arăta rezultatele acestei operaţiuni extrem de complexe, dacă sistemele vor funcţiona fără probleme”, a declarat pentru ZF o sursă din industrie.

    Francezii au luat o decizie şi în ceea ce priveşte echipa care va conduce fostul Romtelecom: poziţia de CEO a companiei va fi preluată de românul Andrei Popovici – un executiv cu experienţă în banking (BRCI Bank) şi consultanţă (McKinsey) care a fost recrutat în 2015 de Telekom, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie. El ocupă în prezent poziţia de director executiv vânzări locale şi operaţiuni clienţi în cadrul Telekom România.

    Urmăriţi aici un interviu acordat de Andrei Popovici pentru ZF: Am învăţat că sub presiune putem face mult mai multe decât credeam şi că automatizarea şi digitalizarea sunt cheie

    Parte din echipa de conducere a companiei va rămâne şi Ladislav Petényi, director executiv strategie, transformare şi servicii wholesale România. Structura de conducere va fi una mai complexă, care va include şi un board, dar opţiunea Orange de a îi nominaliza pe cei doi foşti executivi Telekom în echipa de conducere din noua eră în care intră compania arată că francezii îşi doresc în primul rând stabilitate şi o continuitate a operaţiunilor dar şi doi oameni care cunosc bine “măruntaiele” Telekom pentru a fi implicaţi în procesul complex de integrare dintre cele două entităţi, a comentat pentru ZF o sursă din industrie.

    Orange România, companie care avea deja 11 milioane de clienţi pentru servicii fixe şi mobile şi afaceri de 1,2 mld. euro pe an, câştigă din tranzacţie afaceri de circa 500 mil. euro pe an, 5 milioane de clienţi pentru net, telefonie fixă şi TV plus 900.000 de abonaţi la telefonie mobilă, şi o reţea de fibră optică de 90.000 de kilometri ce ajunge la 3 milioane de gospodării, la un preţ de 268 mil. euro.
    Odată cu anunţul oficial al preluării Orange devine proprietarul a 54% din acţiunile fostului Romtelecom, diferenţa fiind deţinută de statul român, prin intermediul ministerului digitalizării. În viitor, Orange România va fuziona cu fosta companie Romtelecom, statul român urmând să deţină un procent minoritar din companie. Guvernele Orban şi Cîţu, care au gestionat discuţiile cu Orange, au fost şi continuă să fie complet netransparente în legătură cu tranzacţia, refuzând să ofere informaţii despre acord sau despre cum şi cine a evaluat valoarea acţiunilor deţinute de stat la fostul Romtelecom.

    Joi 30 septembrie, premierul Florin Cîţu are programate o întâlnire la Palatul Victoria cu reprezentanţi ai grupului Orange, conform datelor comunicate de Guvern.

  • Cu un minus de peste 8%, Bitcoinul scade sub pragul de 45.000 de dolari. Temerile generate de prăbuşirea gigantului chinez Evergrande încep să atingă piaţa criptomonedelor. Declin de peste 10% pentru XRP şi Cardano

    Bitcoinul şi alte criptomonede majore au scăzut luni în condiţiile în care  temerile provocate de problemele gigantului imobiliar chinez Evergrande Group au atins activele globale de toate formele şi dimensiunile, conform Barron’s.

    Cea mai valoroasă monedă digitală din lume a scăzut în ultimele 24 de ore cu 8,1% la 43.920 dolari. În ciuda declinului, Bitcoinul se află pe plus cu aproximativ 55% de la începutul anului.

    Ethereum, a doua cea mai importantă criptomonedă, a suferit un declin de aproape 10%, ajungând la 3.050 dolari. XRP şi Cardano au scăzut cu 13,5% şi, respectiv, 12,3%.

    Evergrande a raportat datorii de peste 300 de miliarde de dolari, în timp ce autorităţile chineze au avertizat băncile că firma nu va fi în stare să îşi respecte obligaţiile în acest sens. Duminică, Evergrande a declarat că a început să îşi ramburseze investitorii din divizia de wealth management cu produse imobiliare.

    Carl Capolingua, analist în cadrul brokerului cu expunere pe crypto ThinkMarkets, spune că incertitudinile create de Evergrande şi declinul Hang Seng, indicele de referinţă al bursei din Hong Kong, încep să îşi facă simţită prezenţa în piaţa monedelor virtuale.

     

    El adaugă că avântul pe termen lung al Bitcoinului este în continuare intact, pierzându-se între timp impulsul pe termen scurt. Analistul este de părere că investitorii ar trebui să evite piaţa până în momentul în care Bitcoinul va urca la 48.818 dolari sau va scădea la 42.582 dolari.

    El Salvador a profitat de scăderile din ultimele ore şi a cumpărat încă 150 de Bitcoini, la un preţ cumulat de circa 6,9 milioane de dolari. Ţara din America Centrală deţine acum 700 de monede digitale, după ce a devenit recent prima naţiune din lume care a adoptat Bitcoinul ca mijloc oficial de plată, alături de dolarul american.

     

    Totodată, preşedintele salvadorian Nayib Bukele a început să ofere sfaturi de tranzacţionare.

     

     

     

  • Cum îşi menţine Amazon dominanţa în America: Gigantul realizează 164 de zboruri zilnice pentru a transporta marfă de-a lungul ţării şi ameninţă o industrie condusă până acum de companii precum FedEx şi UPS

    Gigantul american Amazon a ajuns să efectueze 164 de zboruri zilnice pentru a-şi transporta marfa de-a lungul Statelor Unite, relatează Financial Times.

    Expansiunea companiei către zona de transport aerian de marfă, care a inclus recent deschiderea unui hub de 74.000 de metri pătraţi în Cincinnati, arată că Amazon se poziţionează drept un furnizor de servicii de distribuţie pentru părţi terţe, în competiţie cu numeroşi UPS şi FedEx.

    „Nu observăm niciun semn de încetinire … Există cerere dinspre tot mai multe afaceri”, spune Joseph Schwieterman, profesor la Universitatea DePaul, adăugând că Amazon „ar putea schima peisajul unui sector dominat de-a lungul anilor de FedEx, UPS şi USPS ”.

    Pentru propriile sale pachete, Amazon a înregistrat sau creştere de 17% a zborurilor în ultimele şase luni, conform unui raport citat de FT.

    Documentul arată că 70% din totalul americanilor trăiesc la o distanţă de maxim 100 de mile de un aeroport în cadrul căruia este prezentă compania lui Jeff Bezos, de la 54% în urmă cu un an.

    Amazon a început să se concentreze asupra transportului aerian de marfă odată cu debutul pandemiei de coronavirus, când declinul zborurilor de pasageri a constrâns capacitatea de distribuire a pachetelor în Statele Unite.

    În mai, Amazon a obţinut o participaţie minoritară la compania aeriană Air Transport Services Group, în valoare de 132 de milioane. Acordul a inclus luarea în leasing a 20 de modele Boeing 767.

    Cu o flotă operaţională de 73 de aeronave, gigantul din e-commerce însă se află în spatele FedEx (468 de avioane) şi UPS (283), însă analiştii se aşteaptă ca Amazon să crească accelerat în următorii ani. De exemplu, Amazon Air Hub din Cincinnati poate găzdui 2.000 de angajaţi şi va suporta până la 200 de zboruri pe zi.

    Amazon a promis să atingă zero emisii de carbon până în 2040, sarcină complicată de camionetele de livrare şi de flota de aeronave, care conţine multe aparate de zbor vechi.

     

  • Chinezii de la Xiaomi intră oficial în piaţa vehiculelor electrice după o investiţie iniţială de peste 1,5 miliarde de dolari. Gigantul vrea să ajungă la investiţii de 10 miliarde de dolari în următorul deceniu

    Gigantul chinez Xiaomi, cunoscut pentru performanţele de vânzare din piaţa smartphone-urilor, îşi face oficial intrarea în piaţa vehiculelor electrice şi anunţă că această divizie a intrat într-un stadiu accelerat de dezvoltare, potrivit CNBC.

    Numele subsidiarei este Xiaomi EV, iar investigaţiile pentru această linie de afaceri se ridică până acum până la 1,55 miliarde de dolari, conform unei comunicări anterioare din partea companiei.

    În martie, compania cu sediul în Beijing declara că are planuri în această direcţie şi că va investiga echivalent a 10 miliarde de dolari în următorul deceniu.

    Xiaomi EV are în prezent 300 de angajaţi, iar divizia este condusă de Lei Jun, fondatorul şi CEO-ul grupului chinez.

    Gigantul chinez a declarat că echipa din această divizie a realizat studii de piaţă extinse în ultimele cinci luni. Totodată, oamenii Xiaomi EV au vizitat alţi parteneri din industrie.

    Divizia Xiaomi nu a prezentat până acum niciun prototip de vehicul electric.

    În luna august Xiaomi a anunţat că a achiziţionat compania de vehicule autonome Deepmotion, într-o tranzacţie de 77,37 de milioane de dolari, prin care spunea că vrea să-şi îmbunătăţesc competitivitatea tehnologică a diviziei de vehicule electrice.

    Xiaomi se lansează astfel într-o piaţă în care există startup-uri precum Nio sau Xpeng, dar şi jucători cunoscuţi preşum Tesla sau BYD.

  • Lovitură de proporţii pentru WhatsApp. Toţi utilizatorii ar putea fi afectaţi

    Comisia Federală pentru Comerţ din SUA (FTC) reia cazul istoric împotriva companiei Facebook şi susţine că gigantul ar trebui să fie spart în bucăţi şi forţat să vândă Instagram şi WhatsApp, potrivit relatărilor presei internaţionale.

    FTC-ul a explicat că Facebook are monopol asupra pieţei reţelelor de socializare din SUA, iar compania fondată de Mark Zuckerberg ar fi făcut eforturi pentru a se asigura că orice altă companie din piaţă are dificultăţi în a concura cu ea, potrivit The Independent.

    Plângerea depusă de Comisia Federală pentru Comerţ este redactată doar parţial la acest moment, întrucât autoritatea a cerut să fie secretizat conţinutul pentru încă zece zile.

    Reluarea cazului reaprinde discuţia despre dimensiunea şi puterea imperiului construit de Zuckerberg, precum şi despre modul în care gigantul a cumpărat competitorii care începeau să crească.

    Comisia face referire în mod direct la un email trimis de Mark Zuckerberg în 2008, prin care el susţinea că „este mai uşor să cumperi decât să concurezi”.

    Avocaţii FTC-ului argumentează faptul că Facebook a acţionat în conformitate cu strategia descrisă de fondatorul companiei în acel mesaj, urmărindu-şi rivalii şi cumpărându-I atunci când au devenit destul de mari pentru a prezenta o ameninţare.

    Printre companiile pe care Facebook le-a preluat în linie cu această strategie se numără Instagram şi WhatsApp, care reprezintă astăzi o parte importantă a gigantului.

    Mark Zuckerberg a lucrat în ultimii ani la integrarea celor trei aplicaţii, susţinând că ar fi mai uşor de utilizat în acest fel. Totuşi, criticii susţin că o astfel de mutare ar îngreuna misiunea autorităţilor de reglementare de a separa cele trei companii.

    Concluzia cazului construit de FTC arată că Facebook ar trebui să vândă celelalte businessuri pe care le deţine, inclusiv Instagram şi WhatsApp, pentru o mai bună funcţionare a pieţei.

    Mai mult, Comisia cere ca Facebook să nu mai aibă voie să realizeze achiziţii similare în viitor.

    Potrivit The Verge, FTC susţine că Facebook acţionează ca un monopol cel puţin din 2011.

  • Planul de redistribuţie a averii din China trimite fiori reci spre mediul de afaceri: Gigantul Tencent dublează sumele destinate programelor de CSR şi ajunge la 15 miliarde de dolari

    Gigantul chinez Tencent Holdings va dubla sumele destinate programelor de responsabilitate socială (CSR), după ce Partidul Comunist a stabilit că va pune în mişcare un plan de redistribuţie a averii în numele „prosperităţii comune pentru toţi”, potrivit Bloomberg.

    Compania a anunţat miercuri că va suplimenta programul CSR cu încă 7,7 miliarde de dolari, pe fondul planului guvernului de la Beijing. Această sumă se adaugă la cele 7,7 miliarde de dolari anunţate în aprilie.

    Noua tranşă se va concentra pe creşterea veniturilor familiilor sărace, îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, promovarea eficienţei economice în mediul rural şi subvenţionarea unor programe de educaţie.

    Asaltul Beijingului asupra sectorului de tehnologie din China durează deja de zece luni şi s-a extins de la comerţ online şi practici anti-concurenţiale către subsectorul de securitatea datelor şi conţinut online.

    Presa controlată de stat a relatat că Xi Jinping a subliniat săptămâna aceasta nevoia pentru „reglementarea veniturilor excesiv de mari şi încurajarea grupurilor şi entităţilor cu venituri mari să dea mai mult înapoi societăţii”. Aceste declaraţii ar fi fost făcute în cadrul unei şedinţe a Comisiei Centrale pentru Finanţe şi Economie din cadrul Partidului Comunist.

    „Noua strategie a Tencent este un răspuns proactiv la iniţiativa naţională. (…) Ca o companie chineză de tehnologie care a crescut în era reformei şi a deschiderii către exterior, Tencent se gândeşte constant la moduri în care îşi poate utiliza tehnologia şi capabilităţile digitale pentru a ajuta societatea să se dezvolte, astfel încât să dea cât mai mult înapoi societăţii”, a transmis gigantul într-o declaraţie pe WeChat.

    Cea mai mare corporaţie din China şi-a avertizat investitorii cu privire la posibilitatea ca guvernul de la Beijing să introducă mai multe reguli, susţinând că reglementarea industriei internetului a fost „destul de relaxată” raportată la dimensiunea şi importanţa sectorului.

    Mai mult, executivii companiei au pus subliniat eforturile gigantului de a ajuta firmele mici şi mijlocii şi de a reduce dependenţa minorilor de jocuri video, aceasta din urmă fiind unul dintre punctele principale de nemulţumire ale administraţiei Xi Jinping.

    În ultimele luni mai mulţi miliardari de tehnologie din China şi-au donat bucăţi semnificative din averile personale către cauze sociale. Printre acestea se numără Colin Huang de la Pinduoduo, Wang Xing de la Meituan şi Lei Jun de la Xiaomi.