BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Viaţa e plină de surprize: Volkswagen vrea să se bată cu Dacia. Gigantul german vrea să repoziţionize Skoda pentru a concura direct cu Dacia

     Strategia face parte din repoziţionarea mărcilor grupului VW. Până acum Skoda reuşea chiar să concureze direct cu Volkswagen în ceea ce priveşte echiparea şi confortul modelelor sale, iar prin versiunile Laurin&Klement dorea să devină concurent inclusiv pe segmentul premium.

    „Dorim să gestionăm identitatea mărcilor mult mai clar în viitor”, a spus Michael Jost, şeful strategiei de produs în cadrul VW Group, citat de Automobilwoche, publicaţie-soră a Automotive News Europe. Astfel, în viitor, Skoda ar putea renunţa la versiunile sale care duc marca spre segmentul superior şi se va concentra mai mult pe pieţele est-europene. Pe de altă parte, Skoda domină piaţa locală, fiind pe locul întâi sau pe cel secund în cazul importurilor, însă la mare distanţă de Dacia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oare când şi în România: Google investeşte într-un hub gigant în Polonia

    Google a anunţat vineri că va deschide un hub gigant pentru dezvoltarea serviciilor de cloud în Polonia în contextul în care gigantul american vizează creşterea în toată Europa, iar regiunea Europei Centrale şi de Est este una dintre cele mai atractive în prezent.

    Anunţul reîntăreşte ambiţiile Google Cloud, potrivit cărora gigantul american vrea să îşi extindă infrastructura de cloud în regiune, aminteşte CNBC.

    Într-un interviu acordat sursei citate, CEO-ul Google Cloud, Thomas Kurian, spune că Europa este o „zonă importantă” pentru business.

    „Creştem de fapt din ce în ce mai repede în termeni de oameni, clienţi şi venituri decât în orice altă parte a lumii”, spune Kurian.

    Google Cloud operează în prezent 20 de regiuni de cloud în toată lumea, dintre care şase în Europa. Compania a anunţat vineri că noua locaţie din Varşovia, Polonia va ajuta clienţii din Europa Centrală şi de Est să beneficieze de serviciile de cloud.

     

  • Lanţ gigant de fast-food a revenit în România şi face angajări. Ce salarii oferă

    Alan Laughlin, preşedinte Burger King AmRest, declara, săptămâna trecută, că până la finalul anului vor fi deschise încă două restaurante
    “Cu o strategie de expansiune ambiţioasă, până la sfârşitul anului 2019, vom mai deschide alte două restaurante în Bucureşti: unul tot într-un mall şi unul într-o zonă centrală din Bucureşti. Astfel, vom încheia anul 2019 cu un număr de trei restaurante deschise în Bucureşti.

    De asemenea, planurile noastre pentru 2020 sunt să deschidem cinci sau şase noi restaurante în capitală. Piaţa de restaurante cu servire rapidă din România are foarte mult potenţial şi, totodată, clienţi foarte pasionaţi atunci când vine vorba de burgeri, dar suntem încrezători că întreaga echipă Burger King şi AmRest este pregătită să facă faţă acestor aşteptări”, a declarat Alan Laughlin, preşedinte Burger King AmRest
    AmRest şi Burger King continuă campania de recrutare în Bucureşti, iar oferta salarială porneşte de la 1.750 lei net (2.950 lei brut) pentru lucrătorii din restaurante şi 2.500 – 3.800 lei net (4.250 – 6.500 lei brut) pentru manageri. Printre beneficiile pe care obţin toţi angajaţii Burger King se numără tichete de masă, asigurare medicală şi bonusuri adiţionale atractive.

    AmRest Holdings, SE este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciză din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri în 25 de ţări. AmRest operează francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks şi Burger King, pentru mărcile proprii Sushi Shop, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog şi KABB, precum şi pentru brandul online Pokai. În România, AmRest operează reţeaua de cafenele Starbucks şi, începând de anul acesta, lanţul de restaurant Burger King, scrie incont.ro

     

  • Reduceri de personal masive la o multinaţională cu zeci de mii de angajaţi în România: Gigantul Continental va concedia peste 20.000 de persoane şi va închide fabrici

    Gigantul german Continental a anunţat un plan masiv de restructurare care ar trebui să se întindă pe următorul deceniu afectând până la 20.000 de locuri de muncă la nivel global, în cadrul unui efort de restructurare menit să impulsioneze profiturile într-o piaţă unde producţia încetineşte şi se reorientează spre maşini electrice, potrivit Bloomberg.

    Al doilea cel mai mare producător de componente auto din lume va investi circa 1,1 miliarde euro până în 2029 pentru a obţine o reducere anuală de costuri cu 500 de milioane de euro începând cu 2023, potrivit declaraţiei. Compania are circa 244.000 de angajaţi în peste 60 de ţări.

    Continental a ajuns la peste 20.000 de angajaţi în România, iar în 2017 afacerile grupului german au sărit de 3 miliarde de euro în România, devenind primul producător de subansambluri care depăşeşte acest prag vreodată în România.

    Compania a detaliat luna trecută un plan de impulsionare a profiturilor care cuprindea încăd e atunci potenţiale concedieri şi închideri de fabrici. Mai mult, în cadrul aceluiaşi plan a anunţat decizia de a opri dezvoltarea businessului de componente hidraulice, unde produce injectori şi pompe pentru motoare pe gaz şi pe diesel şi a mai anunţat că îşi revizuieşte operaţiunile în aceste segmente.

    Schimbările subliniază sentimentul de urgenţă prezent printre producătorii de componente auto de a-şi adapta operaţiunile la transformările bruşte de pe scena industriei auto, unde software-ul a început să joace un rol din ce în ce mai important.

    În acelaşi timp, regulile mai stricte referitoare la emisiile de carbon în China şi Europa forţează producătorii de autovehicule să vândă mai multe maşini electrice, într-un moment în care cererea de pe piaţa auto la nivel global încetineşte după aproape zece ani de creştere constantă.

     

  • Înca o bancă de renume din Europa a fost prinsă într-un scandal uriaş. Aceasta este acuzată de o fraudă de peste 5 miliarde de euro

    Procurorii germani au efectuat marţi un raid în birourile gigantului german Commerzbank, ca parte a unei investigaţii mai ample cu privire la o schemă frauduloasă de tranzacţionare de acţiuni, potrivit informaţiilor furnizate de biroul procurorului din Cologne, citate de Reuters.

    Un purtător de cuvânt al Commerzbank susţine că banca nu poate comenta cu privire la anchetele aflate în derulare.

    „Cooperăm în totalitate cu autorităţile şi sperăm ca problema să se rezove cât mai repede cu putinţă”, transmite Commerzbank.

    Investigaţia urmăreşte o anumită practică, cunoscută drept cum-ex, care implică tranzacţionare transfrontalieră cu acţiunile unei companii în rândul unui sindicat de bănci, investitori şi fonduri de investiţii, pentru a crea impresia mai multor proprietari – fiecare dintre ei cu propriile reduceri de taxe.

    Ancheta cu privire la această schemă a început încă din 2013. Procurorii susţin că această practică a „păcălit” guvernul german să returneze taxe suplimentare, ceea ce a generat pierderi de 5 miliarde de euro pentru Germania.

    Primul proces în urma investigaţiei a început în septembrie 2019, ca parte a eforturilor procurorilor de a câştiga înapoi miliarde de euro de la băncile care au profitat de această schemă.

     

     

  • Volkswagen se pregăteşte de cea mai mare ofensivă electrică din industria auto. Acord pentru contrucţia unei fabrici gigant

    Compania germană a spus că producţia de baterii cu litiu-ion va începe la sfârşitul anului 2023 sau la începutul anului 2024, o mişcare vitală pentru capacitatea Volkswagen de a realiza ceea ce compania numeşte „cea mai mare ofensivă electrică din industria auto din întreaga lume”.

    Grupul intenţionează să lanseze aproape 70 de modele electrice noi în următorul deceniu şi speră să construiască 22 de milioane de maşini electrice în această perioadă. Firma investeşte peste 30 de miliarde de euro în electrificarea ofertei sale în următorii patru ani, determinată parţial de presiunea autorităţilor de reglementare şi de nevoia ieşirii din scandalul privind emisiile poluante.

    Dacă reuşeşte, Volkswagen ar putea depăşi rivali precum Tesla şi sau compania chineză BYD, finanţată de miliardarul Warren-Buffet în China.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • A murit unul dintre cei mai cunoscuţi miliardari din Europa cu afaceri şi în România

    Ferdinand Piech, urmaşul familiei Porsche care a transformat gigantul Volkswagen într-un mamut care vinde în toată lumea – şi care a ieşit abrupt din business când a început scandalul Dieselgate în urmă cu patru ani – a murit. El avea 82 de ani, potrivit Bloomberg.
     
    Publicaţia germană Bild rapotează că Piech a murit după ce a luat cina cu nevasta lui într-un restaurant din Rosenheim, în sudul Germaniei şi a fost transportat de urgenţă la spital, unde s-a stins din viaţă.

    „Volkswagen nu ar fi unde este fără Ferdinand Pierch. Îi datorăm mulţumiri şi recunoştinţă”, spune Bernd Osterloh, liderul puternicului sindicat al angajaţilor Volkswagen, şi membru al consilului de supraveghere.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Povestea avocatului care a transformat Boeing într-un gigant al industriei aviaţiei

    William McPherson Allen s-a născut în Lolo, statul american Montana, pe 1 septembrie 1900. Allen a studiat la Universitatea din Montana, dar a obţinut licenţa în Drept la Harvard în 1925, obţinând ulterior o slujbă ca avocat stagiar la firma Donworth, Todd şi Higgins din Seattle. La casa de avocatură la care Allen era stagiar, unul din clienţi era Boeing Airplane Co., iar tânărul a fost desemnat să se ocupe de treburile legale minore ale companiei. În 1928, Allen a elaborat documentaţia pentru fuziunea dintre Boeing Air Transport şi Pacific Air Transport, ce a rezultat în United Airlines. El a avut grijă de problemele legislative ale companiei, iar în 1930 s-a alăturat Consiliului de Administraţie al Boeing şi firma a devenit Todd, Holman, Sprague şi Allen.

    În septembrie 1944, preşedintele companiei Boeing a murit brusc, iar consiliul de administraţie a căutat un înlocuitor care să se ocupe de tensiunile apărute între ingineri şi angajaţii din producţie. Allen a refuzat oferta de a prelua acea funcţie, argumentând că este avocat, nu inginer sau specialist în industrie. El s-a considerat necalificat în contextul aşteptărilor lăsate în urmă de fostul preşedinte, Philip Johnson. Cu toate acestea, şase luni mai târziu, el a preluat conducerea companiei în urma insistenţelor preşedintelui interimar, Claire Egtvedt.

    Allen a preluat compania Boeing într-o perioadă critică. Contractele pentru avioanele militare Boeing B-17 şi B-29 au fost anulate ca urmare a încheierii celui de-al doilea război mondial, lăsând Boeing într-o situaţie incertă, în timp ce industria aviaţiei civile se extindea. Pe baza acestui aspect s-au creat avioanele Lockheed Constellation cu patru motoare şi Douglas DC-4, superioare celor existente la acel moment în circulaţie.

    Prima ofertă postrăzboi de la Boeing pentru a profita de călătoriile aeriene a fost modelul 377 Stratocruiser, adaptat de la bombardierul B-29. Acesta a fost proiectat iniţial pentru transportul militar, astfel că oferea destul spaţiu şi părea ideal pentru serviciile de linii aeriene transcontinentale şi transoceanice nonstop. Dar, în ciuda performanţelor impresionante ale aeronavei, Boeing a vândut doar 55 de unităţi. Până la jumătatea anilor ’50, Boeing a continuat să genereze profit din contractele cu statul.

    Lucrurile aveau să se schimbe în 1954, când Allen a ales să dedice 16 milioane de dolari pentru a dezvolta un avion şi o cisternă de alimentare în aer pe care nimeni încă nu părea interesat să le cumpere; acest model avea să devină Boeing 707.

    În săptămâna în care prototipul 707 şi-a luat zborul, în iulie 1954, Allen a apărut pe coperta revistei Time, care a menţionat trei atribute principale ale sale, „A ştiut când să rişte. A avut încredere în designerii săi. A ştiut cum să creeze o echipă”.

    În 1968, când Allen s-a apropiat de cea de-a 68-a zi de naştere, s-a retras din funcţia de preşedinte şi a preluat rolul de preşedinte al consiliului. În 1970, a revenit pentru câteva luni după atacul de cord aproape fatal al preşedintelui în funcţie, T.A. Wilson. În 1972, Allen s-a retras complet din companie, păstrând doar funcţia de preşedinte onorific. În 1975, a fost inclus în Hall of Fame al revistei Fortune. William McPherson Allen a murit la 29 octombrie 1985, suferind de mai mulţi ani de Alzheimer.

    În prezent, Boeing este una dintre cele mai prolifice companii din domeniul aviaţiei, producând anul trecut 806 avioane comerciale şi 96 de avioane militare. Veniturile companiei s-au ridicat la 101 miliarde de dolari în 2018, cu un profit operaţional de aproape 12 miliarde de dolari, în vreme ce numărul angajaţilor este de peste 153.000 la nivel global.

  • Scandal fără precedent pentru Walt Disney: O fostă angajată a companiei acuză colosul că îşi umflă cu miliarde de dolari veniturile anuale

    O fostă contabilă a companiei Walt Disney susţine că a devenit whistleblower şi că a împărtăşit cu autoritatea de supraveghere financiară americană (SEC), informaţii referitoare la faptul că gigantul American şi-ar fi umflat rapoartele de venituri timp de mai mulţi ani, potrivit MarketWatch.

    Sandra Kuba, fost analist financiar senior în departamentul de operaţiuni cu venituri al Disney şi care a lucrat în companie timp de 18 ani, acuză că angajaţii din segmentul de business parcuri şi resorturi au raportat în mod sistematic venituri mai mari chiar şi cu miliarde de dolari, exploatând o eroare din software-ul de contabilitate al companiei.

    Kuba susţine că s-a întâlnit deja cu oficialii SEC de mai multe ori pentru a discuta acuzaţiile.

    Un purtător de cuvânt al Disney a declarat pentru sursa citată că gigantul a revizuit acuzaţiile fostei angajate şi că acestea nu ar avea o bază reală.

    Declaraţiile făcute de Kuba către SEC subliniază mai multe moduri în care angajaţii ar fi umflat veniturile companiei, inclusive prin înregistrarea unor sume fictive de venituri din partide de golf care au fost de fapt gratuite sau din servicii care erau de fapt promoţii.

    O altă metodă subliniată de Kuba în acuzaţiile ei era prin intermediul unor carduri cadou înregistrate în venituri cu 500 de dolari, când de fapt clienţii plateau doar 395 de dolari pentru el prin intermediul unui discount.

    Tot în ceea ce priveşte cardurile cadou, Kuba spune că angajaţii înregistrau câteodată de două ori cardurile cadou, prima dată când clienţii le cumpărau şi a doua oară când le utilizau.

    În declaraţiile sale către SEC, Kuba mai spune că erorile software-ului de contabilitate au făcut ca manipularea să fie dificil de urmări, deşi consecinţele ar putea fi semnificative. Într-un singur an contabil, 2008-2009, veniturile anuale ale Disney ar fi fost supraestimate cu 6 miliarde dolari, susţine Kuba.

    Segmentul de parcuri şi resorturi al Disney a raportat venituri totale de 10,6 miliarde dolari în 2009, potrivit datelor SEC.

    Kuba a declarat pentru sursa citată că a raportat pentru prima data că ar fi observat ceva în neregulă către management în 2013. A spus că nimeni nu i-a răspuns atunci. Mai târziu, i-a a ajuns cu îngrijorările la un executive senior în 2016, iar departamentul de audit intern al Disney a contactat-o însă o singură data fără ca discuţiile să se concretizeze.

    Ea spune că a discutat cu SEC prima data în august 2017. O lună mai târziu a fost concediată de Disney.

    În octombrie 2017, Kuba a denunţat la Departamentul Siguranţei în Muncă şi al Sănătăţii modul în care a fost concediată.

    Răspunsul Disney a fost că acel contract a fost terminat pentru că „ea a dat dovadă de un tipar de plângeri împotriva colegilor fără motive reale, într-o manieră nepotrivită, disruptivă şi cu rea credinţă”.

     

     

  • Giganţii se iau la trântă în tribunal: Walmart dă în judecată Tesla după ce mai multe acoperişuri ale retailerului au luat foc

    Gigantul American Walmart dă în judecată compania Tesla după ce acoperişul magazinului a luat foc la mai multe locaţii ale retailerului Walmart, pe acestea fiind montate panouri solare Tesla, potrivit MarketWatch.

    Walmart dă în judecată Tesla pentru că ar fi încărcat contractul şi acuză compania de „neglijenţă crasă” învinuind-o pentru incendiile care ar fi pornit pe acoperişul mai multor magazine ale retailerului din California, Maryland şi Ohio.

    „Subliniem ce este evident deja dar panourile solare proiectate, instalate, inspectate şi întreţinute corect nu iau foc dintr-odată, iar incidenţa mai mult incendii care implică panouri solare Tesla este negreşit un semn de neglijenţă din partea Tesla”, se arată în acuzaţiile aduse în tribunal de Walmart.

    Tesla a cumpărat SolarCity Corp în iunie 2016 pentru 2,6 miliarde dolari. În acel moment, SolarCity era cel mai mare instalator de panouri solare pe mediul rezidenţial din SUA, iar CEO-ul Tesla Elon Musk era atunci şi preşedinte şi cel mai mare acţionar în ambele companii.

    SolarCity a fost fondată şi condusă de doi veri de-ai lui Elon Musk, care au părăsit ulterior afacerea. Unii acţionari ai Tesla reclamat în instanţă achiziţia, iar acel caz va fi judecat în martie 2020.

    Avocaţii Walmart nu au ezitat să atace şi tranzacţia de achiziţie în sine în cadrul procesului.

    „Pe baza informaţiilor şi a convingerilor, când Tesla a cumpărat SolarCity pentru a salva compania eşuată (a cărei executivi erau doi veri primari ai lui Elon Musk), Tesla a eşuat să corecteze practicile haotice de instalare ale SolarCity sau măcar să adopte protocoale adecvate de gestiune, care ar fi fost extrem de importante în lumina descoperirii practicilor impropii de instalare”, se arată în acuzaţii.