Tag: general

  • Acţionarii SIF Oltenia au aprobat astăzi vânzarea participaţiei deţinute la BCR, pentru 140 mil.euro

    Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat pe 16 august, iar implementarea lui era condiţionată de obţinerea aprobărilor societare si de reglementare de la Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor in cazul SIF Oltenia, respectiv Banca Central Europeana în cazul Erste Group Bank.

    Anterior, Consiliul de Administraţie al SIF Oltenia aprobase tranzacţia în şedinţa din 25 iunie.

    În urma acestei tranzacţii, austriecii de la Erste Bank vor ajunge la 99,88% din capitalul social al BCR, ceea ce înseamnă că 0,12% din banca locală se află în prezent în principal în mâinile angajaţilor şi ale foştilor angajaţi.

    În ceea ce priveşte destinaţia fondurilor, în luna iunie, Tudor Ciurezu, preşe­dintele SIF Oltenia, spunea că decizia finală a modalităţii de alocare investiţională a celor 140 mil. euro va rămâne la alegerea investi­torilor, însă admi­nistratorii societăţii vor propune şi un program de răscum­părare, în afara celui aprobat în luna aprilie.  De asemnea, pe lista posibilităţilor se află şi alocare unei părţi din bani către investiţii în companii listate.
    Totodată, preşedintele SIF Oltenia afirma la acel moment că restructurarea portofoliului se va baza în continuare pe vânzarea companiilor de tip închis, ce reprezintă, cu tot cu participaţia BCR, 34,10% din portofoliul estimat la finalul lui decembrie 2017. Participaţia BCR era estimată atunci ca reprezentând 77,38% din portofoliul companiilor de tip închis.

    SIF Oltenia are o capitalzare de 1,2 miliarde lei, iar acţiunile erau tranzacţionate joi la preţul de 2,11 lei/titlu, în creştere cu 0,72%,. De la începutul anului, acţiunile societăţii s-au depreciat cu 3,9%. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Declinul unui gigant: General Electric a pierdut 500 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă în ultimii 20 de ani, de peste două ori PIB-ul României de astăzi

    În data de 28 august 2000, cel mai „fierbinte” produs al Apple era un computer colorat, Donald Trump era un mogul imobiliar în New York, iar General Electric valora circa 600 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    Apple şi Trump au trecut fiecare la pasul următor, însă General Electric este la un pas de un prag pe care nicio companie nu îşi doreşte să îl atingă: pierderea a jumătate de trilion de dolari din capitalizarea de piaţă în ultimii 18 ani.

    Luni, compania a anunţat că îl va înlocui pe CEO-ul John Flannery, care nu a reuşit să încetinească prăbuşirea companiei în mai mult de un an de când a preluat conducerea.

    Simbolul american valorează acum puţin peste 100 de miliarde de dolari, acţiunile închizând şedinţa de marţi la 12,32 dolari, iar investitorii dau semnale că nu se aşteaptă ca situaţia să se îmbunătăţească.

    Colapsul – de 81% faţă de maximul istoric – este cu atât mai evident pus în balanţă cu anunţurile recente conform cărora Apple a ajuns la valoarea de 1 trilion de dolari, urmată de Amazon la scurt timp.

    Prima lovitură puternică pentru GE a fost imediat după atacurile din 11 septembrie, când businessul de motoare şi cel de asigurări au primit câte un şoc. Cu toate acestea, cea mai are parte din declin a fost înregistrată în ultimii ani.

    Acţiunile au scăzut cu 45% în 2017 pe fondul unor vânzări foarte slabe şi a lipsei de cash, pentru ca în 2018 acţiunile să scadă până astăzi cu încă 35% de la începutul anului.

    Din cauza acestui declin, compania a fost eliminată din indicele industrial Dow Jones în luna iunie, ceea ce a generat noi scăderi.

    Ce înseamnă 500 de miliarde de dolari: De peste două ori PIB-ul României, valoarea actuală a Facebook, sau câte o cafea cu lapte de la Starbucs în fiecare dimineaţă pentru următorii 464 de milioane de ani.

     

  • Primăria Sector 4 vrea să deschidă o nouă staţie de metrou

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat, miercuri, un proiect de hotârâre care prevede împuternicirea expresă a Consiliului Local Sector 4 de a hotărî cu privire la asocierea cu compania Metrorex, pentru deschiderea unei noi staţii.

    Staţia ar urma să fie deschisă în zona Centurii Capitalei, după staţia Berceni, care în prezent este capăt de linie în zona de sud-est a Bucureştiului.

    Potrivit reprezentanţilor administraţiei locale Sector 4, infrastrctura pentru o astel de staţie există deja.

    „Primăria Sectorului 4 a identificat o cale de rulare de metrou şi infrastructura ei între staţia de metrou Berceni şi Şoseaua de Centură, care nu este folosită în prezent pentru transport, ci doar în mod ocazional pentru rezolvarea unor probleme tehnice, precum introducerea de şine de cale ferată în tunelui”, se arată în proiectul votat miercuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cod galben de vânt puternic în Capitală până la ora 21.00

    Meteorologii avertizează că se vor semnala intensificări ale vântului care local vor atinge la rafală viteze în general de 55 km/h.

    Atenţionări now casting de vânt puternic au fost emise şi pentru judeţele Prahova, Giurgiu, Dâmboviţa, Ilfov, Ialomiţa, Buzău şi Călăraşi.

  • Aproximativ 9 milioane de lei pentru Întreţinerea Arborilor Bucureşti. Ce utilaje intenţionează să achiziţioneze compania municipală

    Una dintre cele 22 de companii municipale înfiinţate de Primăria Capitalei anul trecut, cea pentru Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde, a lansat recent o licitaţie prin care vrea să achiziţioneze mai multe utilaje speciale, agricole şi forestiere, potrivit portalului de licitaţii publice SICAP.

    Astfel, compania, al cărei acţionar este Consilliul General al Municipiului Bucureşti, vrea să achiziţioneze mai multe utilaje agricole şi forestiere pentru pregătirea sau cultivarea solului şi întreţinerea spaţiilor verzi. Printre utilajele menite să îngrijească natura bucureşteană se numără:”o autospecială cu suprastructură de transport containere tip carlig (hook lift), două containere tip Abroll,o cisternă container tip Abroll, o autospecială transplantator arbori”, se arată în anuţul de participare.
    De asemenea, Municipalitatea intenţionează să mai achiziţioneze o freză de rădacini, un tocător de crengi pe şasiu; un utilaj multifuncţional pentru pregătirea solului tip buldoexcavator cu accesorii, un tractor agricol pentru întreţinerea şi cultivarea solului cu dotări specifice.

    Investiţia companiei pentru aceste utilaje se ridică la peste 8,8 milioane de lei, fără TVA, iar termenul limită pentru primirea ofertelor este 19 octombrie 2018, ora 15.00.
    Potrivit unui proiect al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, din luna martie, Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA beneficia de un buget de aproximativ 27 de milioane de lei şi estima cheltuieli tot de 27 de milioane de lei pe parcursul anului 2018. În luna august, însă, CGMB a aprobat un alt proiect prin care bugetul companiei a fost majorat cu 51,8 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Secretarul de stat Raed Arafat, audiat la Parchetul General în dosarul protestelor din 10 august

    Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat de procurori în dosarul protestelor din 10 august. Acesta a refuzat să dea declaraţii la intrarea în instituţie, precizând că va comunica detalii după audiere.

    De asemenea, şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Gheorghe Nucu Marin, a fost audiat săptămâna aceasta de procurori. El a declarat că nu are informaţii că manifestaţia ar fi fost finanţată din străinătate.

    Procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au înregistrat peste 700 de plângeri depuse împotriva jandarmilor care au intervenit la protestul din 10 august.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum şi-a petrecut concediul Alin Burcea, CEO, Paralela 45: “Niciodată cu avionul” – VIDEO

    Am stat într-o „Bastide”, veche fermă transformată în spaţii de cazare, un loc extraordinar, care îţi oferă relaxare totală. În general, pe orice continent m-aş duce, circul numai cu maşina, cu trenul sau cu vaporul, dar niciodată cu avionul. În automobil, atunci când plecăm în vacanţă, punem întotdeauna un aparat de făcut cafea.

    Pe lângă acesta, în fiecare vară nu ne lipsesc multe pălării de soare, costume de baie şi papuci de plajă. În vacanţă folosesc mult gadgeturile, tabletă, telefoane, în aşa fel încât să nu se simtă că lipsesc. În acest mod sunt mereu prezent, fără să mă stresez foarte mult că plecând nu pot continua lucrurile ca atunci când sunt la birou. Suveniruri nu prea luăm, pentru că pur şi simplu nu avem unde să le punem. Am tot luat până acum zece ani, până am realizat că în final ajung într-un sertar.

    Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
    Aş vrea să merg peste tot, cel puţin o dată. Însă, în primul rând, vreau să ajung în ţările nordice, în Iran, Armenia, Georgia şi în America de Sud.

    Care sunt preparatele dvs. favorite în vacanţă? Dar băuturile care le însoţesc?
    Mă adaptez culinar gastronomiei locale. În Turcia mănânc preparate din miel, kofte, iskender kebap, în Grecia musaca, salată grecească, tzatziki, kreatopita, în Spania mănânc paella, tortilla sau tapas. Nu beau tărie, vara trebuie băut ceva uşor, în compania familiei sau a prietenilor.

  • Firea: Câţi ani ne mai trebuie pentru a extinde la patru benzi Centura ocolitoare a Bucureştiului?

    “În teren, lucrurile sunt mai mult decât neplăcute, am exprimat-o cu toţii, toţi consilierii. Guvernul, prin CNAIR, nu a finalizat nici măcar jumătate din Centura ocolitoare a Bucureştiului, din 74 de kilometri sunt finalizaţi circa 28 de kilometri. Câţi ani ne mai trebuie pentru a extinde la patru benzi Centura ocolitoare a Bucureştiului? Din prima zi de primar general, am tramsmis solicitarea de a se transfera de la ministerul Transporturilor, respectiv CNAIR, către Primăria Capitalei acest obiectiv de investiţii în vederea finalizării şi administrării. Prima dată ni s-a spus nu pentru că s-ar pierde fonduri europene. Guvernul nu a făcut nicio cerere de atragere de fonduri europene la Centura Capitalei . Ea nu poate fi depusă prea curând pentru că Centura nu are cadastru nu este în totalitate”, a declarat Gabriela Firea, în debutul şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Vlad Năstase – consultant financiar şi CEO Concilium Consulting: “Arta negocierii cu o bancă”

    Pornind de la premisa că firma este bancabilă, în criteriile de selecţie pentru alegerea băncii este bine să fie luate în calcul câteva aspecte esenţiale.

     Prima opţiune referitoare la alegerea băncii ar trebui să fie exact cea cu care firma îşi desfăşoară majoritatea operaţiunilor, întrucât există deja un istoric. Dar de cele mai multe ori se alege banca ce are potenţial finanţator luând în considerare: valoarea tichetului de finanţat vs. profilul băncii; industria în care activează clientul vs. industrii/modele de business preferate de bancă (să aibă personal specializat care să înţeleagă mai uşor businessul şi produse specializate industriei / pricing competitiv); localizarea clientului în raport cu banca (ne referim aici la proximitate şi întelegerea zonei/regiunii dacă vorbim de firme din ţară); apetitul de creditare „real” al băncii; complexitatea produselor oferite de bancă vs. nevoile/cerinţele modelului de business.

     Din ce în ce mai mulţi antreprenori, în special cei care au putere de negociere în relaţia cu banca, refuză să mai semneze bilete la ordin avalizate sau contracte de fidejusiune. Băncile o cer. Care este limita unei „garanţii de confort” din partea băncii? Cât de utilă este ea în realitate?

    Prin aceste instrumente suplimentare de garantare băncile urmăresc, în special, să obţină „angajamentul” antreprenorului faţă de business şi faţă de relaţia cu banca. În practică, însă, în cazul nefericit al unei executări sau insolvenţe, prea puţin se recuperează din averea personală a antreprenorului. Aşadar, acest tip de garantare nu urmăreşte neapărat creşterea gradului de acoperire cu garanţii a creditului, ci obţinerea pe termen lung a unei „mize personale” din partea antreprenorului care poate influenţa direct performanţa financiară a companiei creditate. Oricum, să nu uităm că băncile ar trebui să crediteze firme în special pe baza situaţiilor financiare şi a modelului de business, prin urmare, o posibilă soluţie de mitigare a acestor solicitări de bilete la ordin sau fidejusiuni personale poate constitui o negociere cu banca a indicatorilor de performanţă pe care afacerea trebuie să îi atingă şi eventuale condiţii sau consecinţe în cazul în care nu se întâmplă.

     Băncile vor să vadă şi să înţeleagă ce finanţează, având în vedere că perioada de criză le-a schimbat abordarea flexibilă faţă de acordarea creditelor. Un business plan este de foarte multe ori extrem de util, prezentarea unei viziuni coerente crescând şansele de creditare.

     Calitatea şi claritatea documentaţiei contractuale sunt, de asemenea, importante. Puterea de negociere a clientului este considerată în general a fi destul de limitată. Care sunt elementele cheie care trebuie urmărite? Companiile care au credite la mai multe bănci, în special, ar trebui să urmărească cum şi în ce măsură colateralele care sunt aduse în garanţie sunt alocate afacerii sau liniei de business care este creditată şi, de asemenea, în ce măsură gradul de acoperire cu colaterale a creditului este corect din punctul de vedere al proporţionalităţii cu valoarea creditului.

    Cazurile în care banca impune o creştere a dobânzii ca măsură de „penalitate” sunt în general clare în contractul de credit, însă şi antreprenorul, la rândul său, ar trebui să negocieze ca aceste majorări de dobândă să fie limitate în timp doar pentru perioada în care firma încalcă sau nu respectă indicatorii sau clauzele care au dus la creşterea dobânzii. 

     Verificarea periodică a celor mai bune oferte din piaţă, în acord cu modelul şi segmentul din care faci parte. Firmele care înregistrează o activitate de lungă durată în raport cu o anumită bancă ar trebui să analizeze în mod constant în ce măsură  actualul model de business ar fi în continuare potrivit. Totul, în contextul în care băncile îşi schimbă periodic focusul, iar ofertele sunt reactualizate.

     Modelul şi procentele de garantare a creditelor în relaţia cu banca, trebuie revizitate periodic, în funcţie de evoluţia businessului.
     Este bine de ţinut cont că, în general, băncile înregistrează fluctuaţii de personal în zona de front office. De aceea, este indicat ca impactul „relaţiei umane” faţă de afacerea antreprenorului să fie diminuat pe cât de mult posibil. 

     Companiile „premium” sunt deseori tratate preferenţial, de aceea o ofertă primită de la o altă bancă poate deveni un factor de presiune şi un motiv de negociere cu actuala bancă.  

     Imaginea face cât o mie de cuvinte. Termenii si condiţiile ofertate de bancă depind de calitatea proiectului, dar şi de modalitatea în care acesta este prezentat. Astfel, o abordare eficientă poate să crească şansele obţinerii unei finanţări/refinanţări, iar costurile şi condiţiile obţinute să fie mult mai avantajoase.

     Definirea şi cuantificarea costului de oportunitate. Evaluarea realistă a situaţiei în care se află compania, respectiv posibilitatea obţinerii doar a unei finanţări sau a negocierii celor mai bune condiţii de finanţare, este, de asemenea, extrem de importantă. Câteodată costurile de finanţare nu sunt neapărat factorul decisiv, însă cele prea mari sunt doar o soluţie salvatoare de moment care, dacă nu este gestionată atent, poate să ducă pe termen scurt sau mediu la situaţii dificile şi, în loc să rezolve, complică situaţia.

     Nu te duce la bancă abia atunci când ajungi în criză!  În cazul în care afacerea ta începe să aibă dificultăţi, o abordare proactivă în relaţia cu banca ar fi extrem de utilă. Afacerea se poate salva şi cu ajutorul băncii, care este direct interesată să îşi „protejeze” investiţia. Dacă ajungi, însă, prea târziu, este posibil să nu mai găseşti în bancă un partener constructiv de discuţie, iar şansele de salvare a afacerii să devină limitate, în condiţiile în care principala preocupare a băncii nu va mai fi sprijinirea afacerii, ci recuperarea banilor creditaţi.