Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au schimbat o serie de ironii unul la adresa altuia după summit-ul UE cu privire la cât de bună a fost negocierea pentru bugetul de la UE 2014-2020, fără însă să ţină cont că sunt ambii responsabili de atragerea a doar 12% din actualul buget alocat României pe fonduri structurale. Cel mai optimist, absorbţia pe fonduri structurale va ajunge la 25% până în 2015 pentru actualul exerciţiu financiar, iar dacă se va păstra acest grad redus, România va pierde alte 16,5 mld. euro din fondurile structurale din exerciţiul financiar ulterior, adică trei sferturi din cele 21,8 mld. euro cu care s-a întors preşedintele de la Bruxelles. Noroc cu agricultura unde gradul de absorbţie este deja 50% şi va ajunge probabil la 70-80%, deci şi în exerciţiul financiar 2014-2020 aici vor intra sigur bani.
Tag: fonduri UE
-
Ce fonduri obţine România de la UE între 2014-2020 şi de ce Băsescu vorbeşte de „succes“, iar Ponta de „eşec“
România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld. euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii – faţă de 33,5 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere de 18%. Premierul ignoră această creştere procentuală şi face trimitere la un proiect discutat toamna trecută (la precedentul summit UE dedicat bugetului, soldat cu un eşec) potrivit căruia România ar fi urmat să primească în jur de 48 mld. euro în total. Aşadar, spune premierul, România nu a câştigat nimic, dimpotrivă, a pierdut 9 mld. euro. Preşedintele a revenit ieri cu noi argumente (din punctul său de vedere) pentru a demonstra că avem de-a face cu un succes în cazul României pentru că ea a obţinut o creştere de 18% a fondurilor, în condiţiile în care bugetul general al UE a scăzut cu 3,5%, de la 994 mld. euro între 2007-2013 la 960 mld. euro (pe angajament de plăţi) între 2014-2020. România are cea mai mare creştere de buget, în procente, dintre toate ţările Uniunii, spune Băsescu, care adaugă: „Nu este uşor să obţii ceva când te contrazic realităţile de la tine de acasă“. Cu alte cuvinte, spune Băsescu, România a obţinut maxim ce se putea obţine în ceea ce priveşte fondurile de coeziune pentru că a fost greu să primească 2 mld. euro în plus pe coeziune (21,8 mld. euro, faţă de 19,8 mld. euro în exerciţiul financiar multianual curent), în condiţiile în care rata de absorbţie pentru fondurile din intervalul 2007-2020 este la pământ. banilor UE (2014-2020.
-
Cofinanţarea proiectelor din fonduri UE va reveni la 15% din martie, când expiră acordul cu Comisia Europeană
“Cofinanţarea va urca de la 5 la 15% la finele lunii martie, cânde expiră acordul cu Comisia Europeană”, a spus de Vrijer, răspunzând la o întrebare.
Pe parcursul acordului cu Comisia Europeană, România a beneficiat de o derogare, obţinută de fosta guvernare, care permitea ca proiectele publice finanţate din fonduri UE să fie cofinanţate în proporţie de 5%, şi nu 15%, cum este stabilit în mod uzual.
Guvernul a solicitat FMI prelungirea cu trei luni a înţelegerii care expira în martie şi s-a angajat să ia măsuri de recuperare a întârzierilor în privatizare şi reforme structurale, dar CE a decis să închidă formal acordul în martie, aşa cum era stabilit, dar să participe la următoarea evaluare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Boc: Sa cumparam si alte haine, nu doar de la Placinta
Prezent la ceremonia de semnare a contractelor pentru investiţii mari din cadrul Programului Operaţional Sectorial privind creşterea competitivităţii economice, premierul a remarcat că printre beneficiarii de fonduri UE se afla şi o firmă din industria textilelor şi s-a referit, în aceste context, la firma de confecţii condusă de noul ministru al Tineretului şi Sportului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Romania risca să piarda fonduri UE de peste 10 milioane euro
Contractele finanţate din fondurile europene de pre-aderare pentru care este posibil ca banii să fie blocaţi au fost încheiate pentru reabilitări de drumuri judeţene, extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi de gestionare a deşeurilor, precum şi a reţelelor de energie electrică, modernizare străzi, dezvoltarea serviciilor turistice, conform unui document guvernamental obţinut de MEDIAFAX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro