Maros Sefcovic, un politician slovac care a anunţat candidatura în cadrul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, a semnalat că prioritatea sa va fi intensificarea dialogului instituţional cu ţări precum Ungaria şi Polonia, criticate de Uniunea Europeană din cauza reformelor constituţionale. Vicepreşedintele CE atrage atenţia că statele care beneficiază de finanţare UE, în principal cele est-europene, trebuie să se aştepte din partea ţărilor vestice la condiţii mai stricte în materie de respectare a standardelor comunitare.
Tag: fonduri UE
-
Dăncilă: Vrem ca procentul absorbţiei fondurilor UE să ajungă la 25% în 2018
„Mă bucur mult că autorităţile locale, societatea RAJA, au înţeles importanţa investiţiilor, au înţeles importanţa absorbţiei fondurilor europene. După cum ştiţi, Guvernul României şi-a propus să crească gradul de absorbţie al fondurilor europene şi să avem cât mai multe investiţii în România. Astfel, dacă la sfârşitul anului 2016 procentul de absorbţie a fondurilor europene era de 16%, prin efortul ministrului Fonduriloe Europene, prin efortul autorităţilor publice locale, în iunie 2018 avem un procent de absorbţie a fondurilor europene de 19% şi vrem ca până la sfârşitul acestui an procentul absorbţiei fondurilor europene să ajungă la 25% faţă de media Uniunii Europene care este de 20%”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Financial Times: Comisia Europeană vrea să condiţioneze accesarea fondurilor UE de respectarea normelor statului de drept
Comisia Europeană vrea să introducă în propunerile privind structurarea bugetului Uniunii Europene după anul 2020 obligaţia ca statele membre să aibă “sisteme judiciare funcţionare şi independente”.
Ideea a fost susţinută de comisarii UE în cursul unei şedinţe desfăşurate săptămâna trecută şi va fi prezentată în cadrul planurilor Bruxellesului de structurare a viitorului buget.
Mari contributori la bugetul UE, precum Germania, susţin introducerea unor condiţii mai dure pentru beneficiarii de fonduri comunitare, precum Polonia, criticată de Bruxelles din cauza reformelor judiciare şi a nerespectării cotelor obligatorii pentru redistribuirea refugiaţilor.
-
Un nou termen pentru depunerea proiectelor destinate microîntreprinderilor, finanţate cu fonduri UE
De asemenea, va fi prelungit şi termenul pentru cererea ajutoarelor regionale de stat şi a ajutoarelor de minimis, de până la un milion euro. Investiţiile eligibile acoperă o varietate de afaceri în sectorul de producţie şi servicii.
Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a prelungit, până la 13 iulie 2017, oră 15.00, termenul de depunere a proiectelor în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul POR 2016/6/6.1/2 şi POR 2016/6/6.1/2 BI.
Modificarea a fost determinată de unele dificultăti la înregistrarea, în MySMIS2014, a utilizatorilor noi, care se identifică cu datele personale, se arată în comunicatul ministerului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
PNL s-a întâlnit cu o delegaţie a FMI, discuţiile vizând construcţia bugetară şi fondurile UE
“Discuţiile au vizat au vizat actuala construcţie bugetară, Fondul Suveran de Investiţii şi absorbţia fondurilor europene. (…) În cadrul acestor discuţii, liderii PNL şi-au exprimat îngrijorarea privind supradimensionarea veniturilor bugetare, în special în zona componentei de absorbţie a fondurile europene pentru a masca deficitul bugetar. De asemenea, liderii liberali au accentuat faptul că bugetul creionat de PSD-ALDE este unul construit pentru consum şi nu pentru investiţii, o structură care în niciun fel nu poate susţine pe termen lung creşterea economică”, potrivit unui comunicat PNL, remis MEDIAFAX.
PNL şi-a exprimat preocuparea şi pentru zona cheltuielilor fixe din buget, în special pe componenta susţinerii nivelelor actuale şi viitoare ale salarizării din sectorul public.
Discuţiile au vizat şi “derapajele din zona justiţiei”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Europarlamentar român: Mai mult de jumătate din fondurile europene atrase de România nu rămân în ţară
„Să nu ai o politică de susţinere a industriilor cu înalt grad de tehnologizare, cu valoare adăugată, cu locuri de muncă bine plătite nu este o scuză. Ţine de noi, nu de Bruxelles”, a spus Cătălin Ivan, în cadrul dezbaterii „Unde se duc profiturile din România”.
„Un calcul foarte simplu făcut arată că peste 60% din banii europeni pe fonduri structurale care intră în România se întorc afară, pe achiziţii, pe tot felul de utilaje de care avem nevoie ca să facem proiectele ambiţioase pe care ni le stabilim, dar pe acestea nu le producem noi”, a spus Ivan.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Rată de absorbţie efectivă a fondurilor UE, 71,76%. Paşi esenţiali pentru a lua bani europeni
La împlinirea a o sută de zile de mandat, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat că rata de absorbţie a fondurilor nerambursabile a crescut la 76,69%, dar din documentele oficiale rezultă că rata efectivă e de 71,76%, relatează Mediafax
Documentele MFE relevă că absorbţia efectivă a fondurilor a crescut cu circa două procente într-o lună, dar nu şi rata curentă, aceasta reprezentând doar suma cheltuielilor declarate de promotorii de proiecte Comisiei Europene. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, explică paşii pe care-i consideră esenţiali pentru buna implementare a proiectelor europene, amintind că România are alocate, pentru următorul exerciţiu de finanţare 2014 – 2020, nu mai puţin de 32,966 miliarde de euro, din care au fost deja deblocate circa 13 miliarde euro.
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat luni, 22 august, la împlinirea a 100 de zile de mandat guvernamental, un raport complet asupra activităţii instituţiei şi a explicat că ”rata de absorbţie curentă a fondurilor avute la dispoziţie de România în exerciţiul bugetar european 2007 – 2013 a crescut la 76,69%, faţă de 58,67% în noiembrie 2015 şi 66,21% la preluarea mandatului”.
-
PERCHEZIŢII la firme din domeniul energiei eoliene, într-un caz privind fraudarea de fonduri UE
Procurori Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind fraudarea fondurilor europene.
Astfel, anchetatorii fac percheziţii la sediile a două societăţi comerciale din judeţul Bacău, cu activitate în domeniul energiei eoliene.
”Prejudiciul estimat în această cauză se ridică la aproximativ două milioane de euro. Însă, suma exactă despre care există suspiciuni că ar fi fost fraudată va fi stabilită în urma evaluării materialelor ce vor fi ridicate de la sediul firmelor din Bacău”, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan.
Potrivit anchetatorilor, beneficiarul fondurilor europene pentru realizarea de parcuri eoliene ar fi desfăşurat activităţile prin intermediul unor firme interpuse din Bacău, vizate acum de procurorii DNA.
Procurorii DNA Suceava au descins la sediile firmelor întrucât exista bănuiala că societăţile implicate ar fi realizat lucrări în cadrul unui proiect vizând proiectare şi instalare de sisteme de turbine eoliene, fără să emită însă documente justificative către beneficiarul real, antrenându-se astfel într-un mecanism financiar fraudulos împreună cu societăţi de tip fantomă, creat în scopul de a supraevalua cheltuielile eligibile decontate prin fonduri europene nerambursabile şi TVA solicitată la rambursare de la autoritatea fiscală.
Potrivit unor surse judiciare, SC Aida SRL Gălăneşti, în cadrul implementării proiectului ”Modernizare fabrică procesare lapte, comuna Gălăneşti, judeţul Suceava”, a achiziţionat şi montat cinci turbine eoliene.
”Referitor la achiziţia de bunuri (turbine eoline) făcută de SC Aida SRL, menţionăm că din verificările efectuate a rezultat că o parte a acestei achiziţii (acumulatori solari, cabluri electrice, montaj) s-a realizat de la SC Electro -Metal SRL, la preţul de 43.400 de lei, conform facturii din 29 noiembrie 2011 emisă către SC KokotasNicol SRL. De asemenea, o parte din aceste bunuri, respectiv bateriile pentru instalaţiile eoliene, au fost achiziţionate de către SC Electro – Metal SRL de la SC Alternative Pure Energy SRL”, au spus sursele citate.
Conform acestora, SC Electro-Metal SRL a livrat către SC Kokotas Nicol SRL echipamente electrice la un preţ de 156.000 de lei (59.197 achiziţii SC Alternative Pure Energy SRL, 96.915 achiziţii SC Electrovolt SRL), fără a încasa însă preţul din revânzarea lor, ”revânzare care de altfel nici nu a fost materializată prin întocmirea de documente justificative şi fără a efectua vreun demers legal pentru recuperarea acestei datorii, fapt ce naşte suspiciuni cu privire la realitatea acestor relaţii comerciale”, mai arată sursele citate.
SC Alternative Pure Energy SRL a desfăşurat relaţii comerciale direct cu WSC Aida SRL, iar SC Electro-Metal SRL şi SC Kokotas Nicol SRL ar fi fost folosite ca societăţi comerciale de tip ”paravan”, au precizat sursele judiciare, care au menţionat că reprezentanţii SC Alternative Pure Energy SRL au afirmat ”pe un forum de specialitate că întreaga lucrare ar fi fost efectuată de aceştia”.
”Procedând la verificarea site-ului www. Alternativepureenergy.ro s-a constatat că această societate comercială are în obiecutul de activitate şi comercializarea şi montarea de turbine eoliene. Din verificările făcute în evidenţele Oficiului Registrului Comerţului a reieşit că SC Alternative Pure Energy SRL are un punct de lucru în Oneşti, pe strada Redului nr. 4, judeţul Bacău.
-
Ponta cere Moldovei să coopereze pentru accesarea rapid a 85 milioane euro alocaţi de UE, din 2016
“Avem aprobat Programul pentru cooperarea transfrontalieră finanţat de Uniunea Europeană, 85 de milioane de euro. Vreau să lucrăm împreună, să facem repede autoritatea de management şi practic, în 2016, să începem să tragem banii. 85 de milioane de euro sunt bani foarte buni”, i-a spus Victor Ponta, joi, la Chişinău, vicepremierului Republicii Moldova, Natalia Gherman, totodată şi Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Premierul român a mai spus că România a învăţat din greşelile proprii, pentru că după intrarea în UE nu ştia să acceseze asemenea fonduri.
“Acum, totuşi am învăţat şi putem ca, împreună, din 2016, să începem să folosim cele 85 de milioane de euro pentru programele transfrontaliere”, a mai spus Ponta.
-
România poate cheltui până în 2017 fonduri UE de 3,11 miliarde de euro rămase neutilizate în 2014
România şi-a asumat anul trecut angajamente pentru proiecte cu finanţare UE în valoare totală de 3,98 miliarde de euro, din care 3,11 miliarde de euro au rămas neutilizate, fondurile urmând să fie transferate pentru proiecte ce vor fi demarate între 2015-2017, se arată într-un comunicat al Consiliului UE după aprobarea revizuirii bugetului pe 2014-2020.
Spre comparaţie, pentru proiectele UE din Polonia au fost angajate anul trecut 11,22 miliarde de euro, din care au rămas necheltuite doar 95 milioane de euro.
La nivelul UE, statele membre au depus angajamente pentru proiecte ce trebuiau lansate în 2014 cu o valoare totală de 61,75 miliarde de euro, din care au fost utilizate aproape 40,65 miliarde de euro.
Din suma rămasă, 16,5 miliarde de euro vor fi incluse în bugetul UE pe 2015, 4,5 miliarde de euro în bugetul pe 2016 şi 100 milioane de euro în bugetul pe 2017, conform bugetului revizuit.
“Anumite angajamente nu s-au materializat în 2014 din cauza adoptării cu întârziere a 300 dintre cele aproape 650 de programe UE de cofinanţare. Programele vizate sunt sprijinite de fonduri structurale, fondul de coeziune, fondul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, fondul european maritim şi pentru pescuit, fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi fondul pentru securitate internă”, se arată în document.
Angajamentele sunt promisiuni legale pentru cheltuieli legate de activităţi a căror implementare se poate extinde pe durata mai multor ani fiscali.
România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro pentru perioada de programare 2014-2020, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune. Pentru exerciţiul financiar 2007-2013, România a avut o alocare totală de 33,5 miliarde euro.
Fostul ministru al Fondurilor Europene Eugen Teodorovici a declarat în luna martie că rata de absorbţie a fondurilor europene a depăşit 52% în prima parte a anului şi urmează să crească la 80% până în decembrie