BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • Cu buzunarele goale, guvernul promite masive investiţii publice

    Cu venituri la buget de 31% din PIB, faţă de o medie europeană de 41%, România îşi împarte sărăcia cum poate.

    Anul trecut, 70% dintre toate veniturile bugetului con­so­lidat au mers spre pensii şi spre salariile bugetarilor (aici sunt incluşi profesorii, medicii, funcţionarii statului). Acum guvernul promite „masive investiţii publice”. De unde?

    Sub această umbrelă a neputinţei, şi-a făcut loc ideea că fon­durile UE sunt cele care ne pot salva. Nu încape îndoială că fondurile Uniunii sunt importante, dar ele singure nu pot face mult. De la aderarea României la UE, în urmă cu 14 ani, România a primit de la Uniune 59 mld. euro, iar con­tribuţia ei la bugetul comun a fost de 20 mld. euro. Rezultă un sold pozitiv de 39 mld. euro. Cine-ţi dă ţie, aşa, 39 mld. euro? Împărţiţi însă la 14. Sunt 2,7 mld. euro anual, bani mulţi, dar com­plet insuficienţi – ei înseamnă 1,2% din PIB-ul anual al ţării, de 230 mld. euro. Nu poţi să te dezvolţi investind, din câş­tigul tău, doar 1-2%, pentru viitor.

    Guvernul liberal are idei mari şi va anunţa, curând, un nou planul de redresare economică, de 3 mld. euro din bani europeni, în granturi pentru companii, a anunţat premierul Orban. Însă, miza pe banii europeni este riscantă. Bugetul consolidat al statului trebuie să găsească „spaţiu fiscal” pentru investiţii.

    Consumul a fost factorul decisiv al dezvoltătii, în ultimul deceniu. Dar este un loc imens, lăsat gol, pentru investiţii. Or, investiţiile, acestea trebuie făcute din buget. Atât cât este el. O rejudecare a alocărilor bugetare este obligatorie.


     

  • Ministerul Fondurilor Europene: Studenţii care vor să îşi deschidă afaceri pot primi granturi de până la 100.000 de euro. Proiectul Innotech Student ţinteşte crearea a peste 900 de afaceri noi şi a circa 5.000 de locuri de muncă

    Ministerul Fondurilor Europene a lansat apelul de proiecte Innotech Student prin care studenţii care vor să îşi deschidă o afacere pot obţine granturi cu valori cuprinse între 40.000 şi 100.000 de euro, în funcţie numărul de locuri de muncă create.

    „Sper ca la sfârşitul acestui apel de proiecte să prindă viaţă peste 900 de startup-uri şi 5.000 de locuri de muncă. Putem să avem o posibilă contractare de până la 150 mil. euro, în funcţie de succesul pe care îl va avea această măsură. Apelul de proiecte presupune ca pentru acele afaceri pe care le vom selecta să putem acorda granturi între 40.000 şi 100.000 de euro“, a declarat ministrul fondurilor europene în cadrul unei conferinţe.

    Proiectul Innotech Student prevede finanţarea schemelor antreprenoriale ale studenţilor români din numeroase domenii care sunt inovatoare şi aduc o valoare adăugată reală. Apelul de proiecte va fi lansat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman şi va avea o alocare de 20 milioane euro.

    Banii vor fi acordaţi în două tranşe – 75% la înfiinţarea companiei, iar cea de-a doua, de 25%, în momentul în care antreprenorii vor face dovada că pot realiza profituri de 30% din grantul iniţial de 75%. În primul an de activitate vor fi finanţate şi salariile angajaţilor firmelor înfiinţate. Cuantumul maxim al ajutorului de minimis pentru fiecare întreprindere sprijinită, în parte, este stabilit proporţional cu numărul de locuri de muncă create. Vor fi finanţate proiecte din domenii de activitate precum IT, robotică, automatizări industriale, biotehnologii, industrie alimentară, dar lista poate include şi alte domenii.

    Vicepremierul Raluca Turcan afirmă că această măsură dedicată studenţilor vine în completarea unei măsuri care ţinteşte categoria de vârstă 16 – 29 ani, o măsură care va fi finanţată cu 100 mil. euro. Măsura adoptată de guvern ţinteşte tinerii care nu se află în sistemul educaţional sau nu sunt angajaţi.

    „Această măsură va funcţiona ca un sprijin pentru angajatorii care atrag astfel de tineri între 16 şi 29 de ani, care vor primi un sprijin din fonduri europene de maximum 50% din salariul celor pe care îi angajează, dar nu mai mult de 2.500 de lei. Banii se dau timp de 1 an de zile, cu condiţia menţinerii în câmpul muncii a celor angajaţi timp de 1 an de zile. Sunt două măsuri care ţintesc tinerii – studenţii şi tinerii care nu sunt în formele de învăţământ sau nu sunt angajaţi pe piaţa muncii. Aceste măsuri vor fi compensate de granturi pentru IMM-uri pentru capital de lucru şi investiţii. De asemenea, vor fi acordate granturi pentru SRL-urile care nu au angajaţi şi care au unu sau doi acţionari şi care au fost afectaţi de criză“,  a explicat Raluca Turcan în cadrul aceluiaşi eveniment.

     

  • Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş: Studenţii pot primi granturi de până la 100.000 de euro pentru a îşi deschide afaceri

    Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene, a anunţat că studenţii care vor să îşi deschidă o afacere pot primi granturi cu o valoare între 40.000 şi 100.000 de euro, din fonduri europene.

    ”Sper ca la sfârşitul acestui apel de proiecte să prindă viaţă peste 900 de startup-uri şi 5.000 de locuri de muncă. Putem să avem o posibilă contractare de până la 150 mil. euro, în funcţie de succesul pe care îl va avea această măsură. Apelul de proiecte presupune ca pentru acele afaceri pe care le vom selecta să putem acorda granturi între 40.000 şi 100.000 de euro”, a declarat ministrul Fondurilor Europene în cadrul unei conferinţe.

    Proiectul Innotech-Student prevede finanţarea schemelor antreprenoriale ale studenţilor români din numeroase domenii care sunt inovatoare şi aduc o valoare adăugată reală. Apelul de proiecte va fi lansat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman şi va avea o alocare de 20 milioane euro.

    Banii vor fi acordaţi în două tranşe – 75% la înfiinţarea companiei, iar cea de-a doua, de 25%, în momentul în care antreprenorii vor face dovada că pot realiza profituri de 30% din grantul iniţial de 75%. În primul an de activitate vor fi finanţate şi salariile angajaţilor firmelor înfiinţate.

    Cuantumul maxim al ajutorului de minimis pentru fiecare întreprindere sprijinită, în parte, este stabilit proporţional cu numărul de locuri de muncă create.

  • Orban explică de ce l-a numit pe Cumpănaşu consultant la Ministerul Fondurilor Europene el fiind anchetat tocmai pentru fraudă într-un proiect derulat cu fonduri europene

    Organizaţia lui Alexandru Cumpănaşu, numită să sfătuiască Ministerul Fondurilor Europene în implementarea programelor pentru umătorii ani. Alexandru Cumpănaşu a fost pus sub acuzare de DNA tocmai pentru fraudă într-un proiect derulat cu fonduri europene. Orban: Am semnat propunerile care mi-au fost înaintate. După am constatat

    Premierul vine cu explicaţii după ce l-a numit pe Alexandru Cumpănaşu consultant la Ministerul Fondurilor Europene. Ludovic Orban spune că a semnat propunerile care i-au fost înaintate, fără să le analizeze, şi că ar fi observat abia după ce a semnat. Decizia va fi modificată în cursul acestei săptămâni.

    „ În pregătirea acordului de parteneriat cu UE privind viitorul exerciţiu financiar multianual s-au creat nişte comitete consultative care să participe la structurarea modului în care vor fi cheltuiţi banii europeni. Eu am primit propuneri pentru componenţa acestor comitet de la Ministerul Fondurilor Europene, eu am semnat aceste propuneri aşa cum mi-au fost ele înaintate. Sigur că ulterior am constatat că erau aproape în copy-paste după componenţa celor care au fost probabil în 2014 şi am dispus de cinci zile o evaluare foarte serioasă a tuturor organizatiior patronale, confederatiior, organizaţiilor care pot să participe la acest efort. Şi deciziile vor fi modificate în cursul acestei saptamani”, a declarat Ludovic Orban, la Digi24.
     
    Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României, condusă de Alexandru Cumpănaşu, a fost aleasă să consulte Ministerul Fondurilor Europene pentru realizarea şi implementarea programelor în viitorul buget al Uniunii Europene (2021-2027). Concret, organizaţia condusă de fostul candidat la alegerile prezidenţiale a fost inclusă în Comitetul pentru Parteneriatul cu Mediul de Afaceri. Decizia a fost semnată de premierul Ludovic Orban şi publicată în Monitorul Oficial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care vine tare din urmă şi depăşeşte Clujul sau Oradea la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltare

    Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a declarat, marţi, că oraşul a reuşit să atragă cei mai mulţi bani din fonduri europene pe cap de locuitor din regiunea de Nord-Vest şi se află pe primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte sumele atrase pentru reabilitarea termică a blocurilor.

    Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă în care a prezentat proiectul de buget pentru anul 2020, că în oraş sunt în implementare proiecte cu fonduri europene în valoare de peste 95 de milioane de euro, ceea ce situează Bistriţa pe primul loc în regiunea de dezvoltare în Nord-Vest, surclasând cele două mari oraşe din regiune-Oradea şi Cluj Napoca.

    „O latură obligatorie pentru orice autoritate publică locală este dezvoltarea şi asta o putem face pe bani europeni. Echipele care se ocupă la Primăria Municipiului Bistriţa de atragerea banilor europeni sunt fruntaşe în regiunea de Nord-Vest şi la nivel de ţară. Suntem pe locul întâi pe regiune la sumele atrase raportat la numărul de locuitori. Am depăşit cu puţin municipiul Oradea, am depăşit cu ceva mai consistent Clujul şi Zalăul şi am surclasat cu totul Satu Mare şi Baia Mare”, a spus Ovidiu Creţu.

    Bistriţa a reuşit să se claseze pe locul întâi la nivel naţional în ceea ce priveşte fondurile atrase pentru realitarea blocurilor, a mai anunţat Ovidiu Creţu.

    „Cu un total de 74 de blocuri de locuinţe cu aproximativ 3.200 de apartamente, municipiul Bistriţa se situează de departe – raportându-ne tot la numărul de locuitori – pe primul loc în ţară în accesarea fondurilor pentru reabilitarea termică a blocurilor. Vom merge înainte pe această linie pentru că este un avantaj extrem de important pentru cetăţeni: factura la gaz să scadă la jumătate la apartamentele care sunt reabilitate şi de asemenea, oraşul are un aspect plăcut” a mai spus primarul oraşului Bistriţa.

  • Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene: Vom distribui 4,7 milioane de pachete de igienă persoanelor defavorizate până anul viitor

    Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, că Ministerul a demarat procesul de distribuire a unor pachete cu produse de igienă şi curăţenie către persoane defavorizate. El spune că până la anul, peste 4,7 milioane de pachete vor fi distribuite.

    „Până anul viitor vom asigura, în etape, distribuirea a peste 4,7 milioane pachete conţinând produse de igienă personală şi produse de curăţenie şi îngrijire a locuinţei. La finalul acestei luni, vom avea deja peste 1 milion de pachete distribuite în toată ţara, adaptate beneficiarilor direct vizaţi, mulţi dintre ei copii. Vorbim despre un program care contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei”, a declarat minsitrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, se arată într-un comunicat de presă, postat vineri, pe site-ul Ministerului.

    Potrivit sursei citate, Ministerul Fondurilor Europene a demarat procesul de distribuire a pachetelor conţinând produse de igienă destinate persoanelor defavorizate, prin proiectul „Acordarea cu produse de igienă în cadrul POAD 2018-2020”.

    Valoarea proiectului este de 141,2 milioane de lei, alocaţi prin Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) şi implementat la nivel naţional, are ca scop acordarea de sprijin persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială.

    Categoriile de persoane care vor beneficia de asistenţă materială de bază acordate în cadrul proiectului finanţat din POAD sunt:

    – persoanele cărora le este stabilit, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;

    – familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

    – persoane aflate temporar în situaţii critice de viaţă, respectiv victime ale calamităţilor, persoane dependente şi în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate, în anumite condiţii.

  • Programatorii care au renunţat la codare ca să îşi deschidă propria sală de forţă. Au ajuns într-un an de activitate la venituri de zeci de mii de euro


    Cei trei fondatori ai The Box s-au cunoscut în urmă cu mai mulţi ani chiar în sala de sport pe care o frecventau, mânaţi de dorinţa de a-şi schimba stilul de viaţă.  S-au împrietenit, iar mai târziu au început să se gândească la propriul lor business în zona de sport, mai ales că şi-au dat seama că ar putea contribui la dezvoltarea unei comunităţi de oameni activi. Inspiraţi din călătoriile din străinătate, unde au văzut diferite tipuri de săli de sport şi cluburi sportive, au adus în Cluj un concept de locaţie axat pe exerciţii de forţă.
    „Lucram în IT şi am început să punem pe hârtie ceea ce vrem să facem, pornind de la faptul că va fi o sală de sport pentru noi şi pentru prietenii noştri. Ştiam de proiectul Start-Up Nation, dar nu ştiam cum funcţionează, cât timp va dura, care sunt şansele de reuşită, însă am zis să încercăm. Am obţinut finanţarea nerambursabilă de 40.000 de euro, dar investiţia totală a fost de 100.000 de euro, la care am adăugat fonduri proprii şi un mic credit de la BT Mic“, povestesc Dan Mocan şi Dani Faur, cofondatori ai businessului The Box – Barbell Club din Cluj-Napoca.
    Iniţial au căutat un spaţiu de 150 de metri pătraţi, dar şi-au dat seama că în Cluj este greu să găseşti un spaţiu mic. Astfel, au regândit structura clubului şi l-au deschis într-un spaţiu de 400 de metri pătraţi, situat la 10-15 minute de centrul Clujului.
    Anul trecut, pe 27 august, au deschis clubul sportiv, iar în prima zi peste 20 de persoane au trecut pragul noului spaţiu. O parte dintre participanţi erau prieteni de-ai antreprenorilor, din corporaţiile în care lucrau.
    Fondatorii The Box îşi propun ca în viitorul apropiat să aducă în echipă cel puţin trei sau patru profesionişti în domeniu şi vor să organizeze cea mai importantă competiţie la nivel naţional, formată dintr-o combinaţie de exerciţii cu haltere, exerciţii de gimnastică şi de anduranţă. Aceasta vine din trei sporturi olimpice şi are loc în oraşele mari din lume. Primele competiţii de acest tip sunt deja organizate şi în România.

  • Tratament rapid pentru un website în câţiva paşi

    „Totul a pornit de la identificarea nevoii persoanelor fără niciun fel de abilităţi în zona tech de a avea acces la un web builder simplu şi accesibil. Foarte repede s-a conturat ideea de a oferi o platformă de business pentru antreprenorii şi companiile care doresc să-şi dezvolte prezenţa online a propriei afaceri”, povesteşte Adrian Pătraşcu, administrator şi director IT în cadrul Q Bis Consult SRL. De profesie inginer software, specializat pe tehnologia cloud, el a înfiinţat compania Q Bis în 2003, iar ulterior i s-au alăturat doi parteneri de business – Dan Zaharescu (arhitect software) şi Lucian Tudose (medic). Dată fiind experienţa lui Adrian Pătraşcu în domeniul farmaceutic, primele soluţii software dezvoltate de Q Bis s-au adresat acestei industrii, fiind aplicaţii de tip CRM (Customer Relationship Management) dedicate. Astfel, compania activează de 16 ani pe aceste segment de piaţă nişat: soluţii software de tip CRM dedicate jucătorilor din industria farma. 
    „Activând în nişa dezvoltării de soluţii pentru industria farma, dezvoltarea businessului a fost mereu concentrată pe oferirea de soluţii la un nivel de securitate înalt şi de  performanţă. Am preferat să mergem mai degrabă pe consolidare decât pe dezvoltare, tocmai pentru a ne păstra în top cu soluţiile noastre”, a punctat antreprenorul.
    Echipa Q Bis s-a adaptat continuu la noile tehnologii, în condiţiile în care piaţa de profil este extrem de dinamică, iar sensibilitatea şi nevoia de acurateţe a datelor cu care clienţii săi lucrează au impus un „update” perpetuu din punct de vedere tehnologic. Colaborând încă de la înfiinţare cu mari companii farmaceutice globale, Q Bis este astăzi unul dintre jucătorii cu experienţă la nivel internaţional pe segmentul aplicaţiilor de tip CRM dedicate industriei farma.
    „Compania funcţionează ca un laborator de dezvoltare a noilor tehnologii. Domeniul în care activăm este unul extrem de dinamic. Ce este azi tehnologie de top mâine poate fi deja învechit. Apar noi jucători, generaţiile tinere sunt obişnuite cu inovaţia, cresc cu alte nevoi şi aşteptări din partea dezvoltatorilor de soluţii. Cele mai multe provocări au venit mai degrabă pe zona birocratică a dezvoltării businessului, mai puţin pe direcţia dezvoltării tehnologiilor cu care lucrăm, unde echipa a fost mereu cel puţin «up to date»”, a subliniat Adrian Pătraşcu. 
    Q Bis are dezvoltate două categorii de produse: agenda CRM, care se adresează companiilor farmaceutice, şi registrele de pacienţi, orientate către societăţile medicale. Astfel, majoritatea clienţilor companiei sunt multinaţionale care activează în domeniul farma şi medical. După experienţa acumulată pe segmentul aplicaţiilor CRM pentru industria farma, compania a „simţit” o oportunitate de business şi dezvoltare pe zona platformelor pentru crearea rapidă de website-uri de către persoanele fără cunoştinţe de programare sau abilităţi tehnice avansate.
    „În urmă cu doi ani am testat o variantă destul de simplă a builderului şi interesul a fost peste aşteptări, mai ales pe pieţele emergente – Asia, Africa, America de Sud”, a precizat antreprenorul. Noua direcţie de dezvoltare a companiei – platforma WebDo, a atras şi noi investiţii, nu doar din partea Q Bis, ci şi fonduri europene. Astfel, investiţia totală necesară pentru dezvoltarea platformei s-a ridicat la 4 milioane de lei, din care 2,5 milioane de lei au provenit din fonduri europene prin intermediul programului de Instrumente Structurale 2014-2020.
    „Am fost conştienţi că dezvoltarea aplicaţiei la nivelul pe care ni-l doream va presupune alocarea de resurse semnificative, iar acum cinci ani, când am aplicat pentru aceste fonduri, nu existau prea multe variante de susţinere a proiectelor de cercetare şi de dezvoltare. În domeniul IT, cele mai multe proiecte se dezvoltă prin împrumuturi sau sunt finanţate direct de către compania care va beneficia de soluţia respectivă”, a menţionat el. Ce este însă mai exact platforma WebDo şi ce se poate face prin intermediul ei? WebDo este o soluţie integrată pentru prezenţa online a unui business, clienţii având la dispoziţie domeniu, hosting, blog, analiza traficului şi a conţinutului, aplicaţii de marketing – newsletter, sondaje, aplicaţii de suport – eDetailing, plus o echipă de designeri dedicată. „Cu o interfaţă user-friendly, WebDo poate gestiona complet atât crearea unui site, cât şi trimiterea de newslettere, prezentări personalizare în sistem eDetailing sau crearea de sondaje astfel încât beneficiarul să aibă o imagine completă şi complexă a businessului său. În plus, site-urile create prin platforma WebDo sunt optimizate SEO şi vin cu variantă mobile-friendly integrată, indiferent de template-urile create, fiind uşor de urmărit şi de gestionat de pe orice ecran”, a explicat Adrian Pătraşcu, adăugând că utilizatorii pot avea acces şi pot gestiona orice aplicaţie disponibilă pe WebDo din acelaşi cont.
    „Nu ai nevoie de import de bază de date, nu este necesar să schimbi aplicaţiile sau să le sincronizezi, iar tehnologiile dezvoltate sunt toate în cloud – site-ul poate fi live imediat după ce a fost creat, iar nivelul de securitate este ridicat.”
    Platforma WebDo este disponibilă într-o versiune gratuită prin intermediul căreia utilizatorii, care nu trebuie să aibă competenţe tehnice, pot crea un website rapid şi pot testa o parte din funcţionalităţile platformei. Pentru a avea acces complet la toate funcţionalităţile, WebDo are şi o versiune „pro“ al cărei cost este de 24 de dolari pe lună.
    Atât din punctul de vedere al tarifului, cât şi al instrumentelor de marketing integrate în platformă, WebDo concurează cu soluţii similare cunoscute la nivel internaţional precum WordPress (versiunea WordPress.com) sau Wix.
    „Ştiam că acest proiect va însemna alocarea unor resurse importante, însă am considerat că este un proiect care va face diferenţa în piaţă, mai ales la nivel internaţional. Credem că WebDo, în varianta de azi, cu facilităţile sale şi uşurinţa în utilizare va câştiga destul de repede teren pe piaţa internaţională. Estimăm că vom atinge 3.000 de clienţi plătitori în primul an de la lansare şi cu siguranţă mult mai mulţi abonaţi pentru versiunea gratuită”, a afirmat fondatorul şi directorul de IT al Q Bis Consult SRL.
    Platforma WebDo a fost lansată recent, fiind disponibilă la nivel global, inclusiv în România, însă ţinta principală va fi pentru început reprezentată de pieţele emergente precum cele din Asia, Africa şi American de Sud.
    „Cu toate că ne dorim ca interesul de pe piaţa locală să fie unul cât mai mare, suntem conştienţi de faptul că România şi, în general, ţările din Uniunea Europeană sunt pieţe unde există o cultură de business mult mai consolidată. Efervescenţa segmentului de business pe zona companiilor mici şi mijlocii din ţările emergente, demografia, spiritul antreprenorial şi totodată bugetele reduse alocate pentru prezenţa online sunt câţiva dintre factorii care au influenţat alegerea pieţelor ţintă”, a explicat el.
    Ca atare, în decurs de un an de la lansarea soluţiei, compania estimează că 90% dintre utilizatori vor proveni din Asia, urmând ca peste 3-5 ani, piaţa locală să reprezinte peste 30% din portofoliul de clienţi.
    Din punctul de vedere al veniturilor, Q Bis se aşteaptă ca platforma WebDo să genereze circa 90.000-100.000 euro începând cu finalul anului viitor. Anul trecut, businessul Q Bis s-a situat la 250.000 euro, iar în prima jumătate a acestui an cifra de afaceri a fost de 135.000 euro, aproximativ la acelaşi nivel cu perioada similară din 2018.
    „Am privit de la început acest an ca un an de investiţii, de consolidare, ştiind că dezvoltarea platformei WebDo va presupune alocarea unor resurse importante, atât din punct de vedere al echipei, cât şi financiar. Astfel, estimăm o uşoară creştere pentru acest an, în condiţiile în care creşterea cifrei de afaceri nu a fost un obiectiv de business pentru noi în această perioadă, preferând să alocăm resursele disponibile pentru dezvoltarea WebDo”, a menţionat antreprenorul.
    Ca atare, anul acesta, majoritatea resurselor Q Bis au fost alocate dezvoltării platformei WebDo, pe lângă partea de mentenanţă şi dezvoltare firească a soluţiilor pe care compania le comercializează deja.
    „Aplicaţiile de tip survey, e-detailing, newsletter integrat au reprezentant focusul echipei tehnice. Pentru a doua parte a anului lucrăm la dezvoltarea altor aplicaţii care vor completa oferta WebDo astfel încât aceasta să devină cea mai accesibilă şi convenabilă soluţie pentru antreprenori, companii mici şi mijlocii şi nu numai.”
    Prima etapă a proiectului WebDo a presupus dezvoltarea pe direcţia B2C (business to consumer), însă compania are în plan să dezvolte şi o componentă B2B (business to business) a platformei.
    „Ne dorim ca WebDo să ofere cât mai multe soluţii pentru businessuri, dar disponibile într-un singur loc, printr-un singur cont. Vom dezvolta în perioada imediat următoare un e-shop, dar şi aplicaţii financiar-contabile, iar pe baza feedbackului clienţilor vom lucra la identificarea şi dezvoltarea de soluţii conform nevoilor acestora”, a menţionat el.
    Echipa locală Q Bis numără 11 programatori, dezvoltatori şi project manageri, la care se adaugă şi o echipă de colaboratori externi la nivel global. „Inclusiv pentru dezvoltarea WebDo am lucrat cu designeri din Brazilia, Ucraina, Marea Britanie şi nu numai”, a punctat Adrian Pătraşcu. În total, echipa Q Bis a lucrat timp de 20 de luni la dezvoltarea platformei WebDo. 

  • Ministrul Fondurilor Europene: Absorbţie a fondurilor europene de 36% până la finalul anului

    Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a afirmat, joi, la Timişoara, în cadrul unei conferinţe de presă, că România trebuie să aibă o rată de absorbţie a fondurilor europene de 36 la sută până la sfârşitul anului, ceea ce în cifre înseamnă peste două miliarde de euro.

    „Guvernul aprobă la început de an un memorandum cu ce rambursări va cere la Comisie. Conform acestor calcule asumate în luna ianuarie 2019, ar trebui să ajungem la 36 la sută rata de absorbţie până la sfârşitul anului. Musai o vom atinge, vreau să depăşim, fac monitorizare săptămânală, vreau să şi depăşim această ţintă. Ca să ajungem la 36 la sută rată de absorbţie, avem asumaţi să cheltuim 2,1 – 2,2 miliarde de euro. Acesta este targetul de plăţi asumat în luna ianuarie”, a afirmat ministrul Fondurilor Europene.

    De asemenea, Roxana Mînzatu a precizat că se observă o întârziere în ceea ce priveşte implementarea proiectelor europene nu doar din cauza contestaţiilor depuse, ci de vină ar fi şi faptul că documentaţiile sunt de o calitate slabă.

    „Prima întâlnire pe care am avut-o când am devenit ministru a fost să vorbesc cu Răzvan Cuc (n.r. ministrul Transporturilor), care a iniţiat acea ordonanţă ce vizează posibilitatea ca în cazul unei licitaţii care a fost contestată, după ce a trecut de această primă entitate numită Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, să se poată semna contractul de lucrări şi să avem o anumită manieră de a permite avansarea lucrărilor, chiar dacă se contestă mai departe la Curtea de Apel. Sperăm ca această ordonanţă să permită să scădem din timpii în care proiectele stau din cauza contestaţiilor care ajung în instanţă. Dar avem şi studii şi analize pe motive pentru care proiectele europene întârzie sau durează foarte mult. Motivele nu sunt legate doar de contestaţii, ci şi de calitatea caietelor de sarcini, de calitatea studiilor”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.î

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Misterul ascuns din pădurile Luxembourgului: Ce este de fapt Banca Europeană de Investiţii, un mamut de peste 500 miliarde dolari, cu pierderi aproape de zero

    Ascunsă în pădurile din Luxembourg, Banca Europeană de Investiţii (BEI) este una dintre cele mai mari şi mai neobişnuite bănci din lume.

    Potrivit Financial Times, BEI emite mai multe obligaţiuni decât JPMorgan, cea mai mare bancă americană, dar nu este supravegheată de nicio instituţie externă de reglementare.

    Ca instituţie a Uniunii Europene, Banca Europeană de Investiţii a condus un plan gigant de investiţii de 500 miliarde euro, şi a reuşit să reducă pierderile la minimum.

    Creată din nevoia de a credita interesul public – de a merge acolo unde băncile nu vor sau nu au curaj să meargă – entitatea nu prea înregistrează pierderi. Abia în 2006, după aproape jumătate de secol de operaţiuni, banca a fost nevoită să scoată un credit neperformant în afara bilanţului.

    Chiar şi astăzi, banca are costuri mai mari cu angajaţii decât se aşteaptă să piardă din activitatea de creditare care se ridică în prezent la 455 miliarde euro.

    „Banca a crescut mai mult sau mai puţin nedetectată în pădurile Luxembourgului în ultimii 60-61 de ani – ajungând la o dimensiune nebănuită. Câteodată sunt surprins că liderii poltici nu sunt conştienţi cu privire la instrumentul pe care îl au la îndemână Este un instrument politic. Serveşte unor scopuri politice”, spune Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii.

    În ceea ce priveşte BEI ca instrument al statelor, acesta ar putea deveni mai necesar ca niciodată. Europa este în mijlocul tranziţie către energie din surse regenerabile. În acelaşi timp, pieţele de capital trec printr-o perioadă de turbulenţe. Mai mult, liderii europeni privesc cu îngrijorare de la distanţă avansul pe care l-a câştigat China – prin împrumuturi susţinute de stat. Per total, există sentimentul că Europa a rămas în urma tehnologiei.

    Soluţia pentru o parte dintre aceste probleme s-ar putea afla chiar în Luxembourg. Banca Europeană de Investiţii a fost lăudată de statele membre care o deţin şi care beneficiază de împrumuturile mari, ieftine şi pe termen lung pe care le acordă. Însă anumiţi lideri europeni se întreabă dacă banca nu le poate oferi mai mult.

    Anul acesta, „un grup de persoane înţelepte de nivel înalt”, printre care academici, bancheri, şi foşti oficiali europeni, examinează modul în care BEI ar putea opera în afara Uniunii Europene. Contextul nu este cel mai potrivit deoarece negocierile asupra bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pune sub semnul întrebării fondurile pe care structura europeană trebuie să le acorde BEI-ului pentru a-i garanta împrumuturile. În prezent se vehiculează chiar şi varianta de a reloca anumite părţi din operaţiunile băncii.

    Deşi bilanţul băncii, care se ridică la active de 556 miliarde euro, este mai mult decât dublu ca mărime faţă de Banca Mondială şi aproape de zece ori mai mare decât Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, BEI-ul a reuşti până acum să evite scrutinul liderilor europeni.

    Timp de mai multe luni, Financial Times a pus la un loc un tablou cu privire la caracteristicile băncii, a analizat registrele de creditare, declaraţii de la audit, corespondenţă internă, şi a realizat interviuri cu peste 20 de oficiali, directori şi angajaţi.

    În urma analizei, a ieşit la iveală un creditor cu volume mari şi ultra-conservator. Nicio altă bancă nu are capacitatea de a suporta climatul financiar la fel de bine, nici abilitatea de a susţine proiecte de infrastructură de dimensiunea celor în care se aventurează BEI. Cu toate acestea, banca încearcă să îşi schimbe funcţionalităţile, acoperirea şi apetitul de risc, însă se confruntă cu vechile obiceiuri ale conducerii.

    Criticii BEI susţin că banca preferă de cele mai multe ori proiectele uşor de finanţat, cu risc minim, care doar umflă bilanţul băncii fără a aduce efectiv valoare în spaţiul public.

    Fondată în 1958 cu 66 de angajaţi, BEI a fost una dintre instituţiile originale ale proiectului european.

    Pentru a satisface nevoia de prudenţă şi independenţă a nemţilor, BEI a fost numită bancă şi a fost nevoită să îşi strângă singură resursele financiare. Însă activitatea efectivă a instituţiei se apropie mai muilt de viziunea francezilor legată de un fond de dezvoltare, controlat politic şi care să ajute regiunile sărace.

    Contradicţia se menţine chiar şi în ziua de astăzi, apreciază Judith Clifton, profesor în cadrul Universităţii Cantabria din Spania.

    De-a lungul timpului, cea mai importantă funcţie a Băncii Europene de Investiţii a devenit gestionarea banilor ieftini, adunaţi cu ajutorul rating-ului AAA, şi transmiterea lor către state membre noi şi vechi.

    Podurile, drumurile şi celelalte proiecte de infrastructură finanţate de EIB ajută la consolidarea pieţei unice, de la aeroportul din Varşovia şi până la podul Vasco da Gama din Lisabona.

    În timp ce în prezent a început să se implice şi în proiecte de dezvoltare financiară şi inovaţie, cea mai mare parte a activităţii BEI se concentrează în continuare pe credite mari şi cu risc minim.

    Până acum, BEI a scos în afara bilanţului credite neperformante de doar 330 milioane euro, din totalul de 1.390 mii de miliarde dolari pe care le-a acordat sub formă de credite de la lansare şi până acum, înregistrând o rată de doar 0,02% de neperformanţă.

    „BEI este criticată de cele mai multe ori pentru polticile conservatoare şi chiar secretoase în unele cazuri. Asta a fost valabil în special în anii de după criza din 2008 – unde BEI ar fi putut ajuta mai mult”, atrage atenţia profesorul Clifton.

    Chiar şi într-o perioadă în care susţine proiecte cu un grad de risc puţin mai ridicat, banca joacă în continuare extrem de sigur. În ultimul deceniu, BEI şi-a asigurat rezerve de 0,1% din totalul creditării – necrezând că poate avea un nivel de neperformanţă mai ridicat de atât. În acelaşi timp, banca germană de dezvoltare KfW a făcut rezerve de 0,8%, Banca de Dezvoltare a Chinei de 3,1%, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de 4,4%. 

    BEI spune că banca nu există pentru a-şi asuma riscuri, ci pentru a complementa cheltuielile Uniunii Europene cu instrumente financiare utilizate pentru a atinge ţintele publice. „Rating-ul AAA nu este o vanitate, ci este o parte integrantă a modelului nostru de business”, transmit reprezentanţii BEI.