BusinessMagazin

Tag: fonduri de pensii

  • În fiecare an 300.000 de români lasă soarta să decidă cine le va plăti pensia peste 30 de ani. Unii din comoditate, alţii din lipsă de educaţie financiară nu aleg în cunoştinţă de cauză fondul care le va plăti pensia

    Consultanţii spun că lipsa de implicare din partea românilor descurajează competiţia dintre fonduri care le-ar putea aduce viitorilor pensionari randamente mai mari şi comisioane mai mici de administrare.

    Peste 6 milioane de români contribuie în prezent la un fond de pensii private obligatorii (pilon II). Dintre aceştia, aproape 300.000 au aderat în ultimul an (februarie 2013-februarie 2014), potrivit statiscilor oficiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Cum pilonul II este obligatoriu, un tânăr angajat, un şomer sau muncitor care „a trecut pe carte de muncă“, cu vârsta de până la 35 de ani, sunt automat înscrişi în sistem. Aceştia au la dispoziţie patru luni în care să aleagă unul dintre cele nouă fonduri de pensii obligatorii de pe piaţă, în care să le fie virată contribuţia obligatorie de 4% din salariu. Din luna mai, contribuţia creşte la 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rebeliunea de la Varşovia, taxată de presa financiară

    Titlurile vor fi apoi anulate, iar rezultatul va fi reducerea datoriei publice cu 8% din PIB, conform ministrului finanţelor de la Varşovia. Măsura a fost aprobată de parlament în decembrie şi urmează să fie evaluată de Curtea Constituţională a ţării. Procesul de preluare a titlurilor, programat să înceapă la 3 februarie, înseamnă transferul către guvern al unor titluri care reprezintă în total 51,5% din activele lor, iar până în 2016, fondurile private nu vor mai avea voie să investească în titluri de valoare emise de stat.

    Polonezii vor avea patru luni la dispoziţie să decidă dacă îşi vor muta toate contribuţiile de pensii la stat sau dacă vor continua să-şi împartă contribuţiile între stat şi fondurile private. Conform unui sondaj din decembrie citat de presa poloneză, 53% dintre cetăţeni se opun măsurii luate de guvern.

    Credibilitatea Poloniei în ochii investitorilor va scădea, apreciază ziarul britanic, pentru că, într-o perioadă când guvernele europene sunt în căutare de finanţare şi caută să ofere o imagine de predictibilitate şi solvabilitate, o astfel de decizie “nu poate trece neobservată” şi poate funcţiona ca un nou precedent periculos în domeniul reformei pensiilor, după cel creat nu cu mult timp în urmă de Ungaria.

    În plus, micii investitori în fondurile de pensii private au motive de îngrijorare, susţine ziarul, fiindcă dacă fondurile private nu mai pot investi în obligaţiuni şi titluri de stat, gradul lor de risc va creşte, iar siguranţa pensiilor pentru actualii investitori ar fi periclitată.

    Anul trecut, economia poloneză a crescut cu 1,6%, cea mai slabă creştere din 2009 până acum, după 1,9% în 2012, iar şomajul a ajuns aproape de maximul ultimilor şase ani, la 13,4%. Guvernul condus de Donald Tusk şi-a propus pentru acest an creşterea salariului minim în mai multe faze, introducerea unui salariu minim orar şi reducerea şomajului sub 13%.

  • Activele fondurilor de pensii private au depăşit trei miliarde de euro

     De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenţa de 2,28 miliarde de lei reprezintă câştigul investiţional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem.

    “Cu alte cuvinte, Pilonul II a produs de la lansarea sa, în mai 2008, şi până în prezent o valoare adaugată de peste 510 milioane de euro în beneficiul exclusiv al contributorilor la sistem, demonstrând cel puţin până în prezent îndeplinirea mandatului de administrare responsabilă şi eficientă a economiilor actualei generaţii de salariaţi, pentru pensia de mâine”, declarat preşedintele APAPR, Marius Popescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ASF nu a găsit probleme la fondurile de pensii

     Autoritatea de Supraveghere Fi­nan­ciară (ASF) a anunţat printr-un co­mu­nicat de presă că verificările so­li­citate fondurilor de pensii private în pri­vinţa deţinerilor de acţiuni din por­to­foliu s-au încheiat şi nu au fost iden­tificate probleme.

    ZF a scris vineri, 20 sep­tembrie, că ASF a în­ce­put verifi­ca­rea porto­fo­li­ilor de acţiuni ale fon­du­rilor de pensii şi că le-a ce­rut acestora să nu tranzac­ţioneze acţiuni vi­neri şi nici luni, 23 sep­tem­brie. Mă­su­ra a fost lua­tă după ce a de­ve­nit pu­blic furtul de ac­ţiuni în va­loare de 200.000 de euro din contul Anei Maria Mihăescu, şefa misiunii IFC România.

    „Din verificările făcute în zilele de 20 şi 23 septembrie 2013, atât de către ad­ministrator, cât şi de către ASF, nu re­zultă că deţinerile fondurilor de pen­sii au fost afectate de activităţi de natură să pună în pericol deţinerile partici­pan­ţilor. Demersul a constatat că porto­fo­liile raportate de depozitari la data de 13 septembrie, completate cu tranzac­ţiile efec­tuate de fondurile de pensii în pe­rioada 13-19 septembrie 2013, cores­pund cu activele aflate în custodie la 23 sep­tembrie 2013“, potrivit ASF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro respinge cel mai recent plan al Ciprului, din cauza implicării fondurilor de pensii

     Statele din zona euro şi guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri pentru a ajunge la o modalitate acceptabilă prin care statul să colecteze fonduri proprii de 5,8 miliarde de euro, necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la ţările membre ale uniunii monetare, potrivit Financial Times.

    Ultimul plan al autorităţilor cipriote prevedea restructurarea Laiki, a doua mare bancă din Cipru, şi divizarea acesteia într-o instituţie de credit care să includă activele solide şi una cu active neperformante. Depozitele mai mari de 100.000 de euro urmau să fie incluse în banca cu active neperformante, situaţie în care deponenţii ar fi urmat să înregistreze pierderi.

    Depozitele de până la 100.000 de euro, precum şi locurile de muncă de la Laiki ar fi fost garantate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum pot fi rezolvate două probleme majore ale statului, sănătatea şi infrastructura. Propunerile unui jucător din Asigurări

    Sănătatea şi infrastructura, două mari provocări pentru Guvern, ar putea fi rezolvate prin dezvoltarea asigurărilor de viaţă şi a fondurilor de pensii private, a declarat Theodor Alexandrescu, directorul general al companiei de asigurări Metropolitan Life pentru ZF. “S-ar putea începe printr-o reformă mai puţin elaborată în domeniul sănătăţii, şi anume o lege care să definească pachetul de servicii de bază acoperit de contribuţiile către stat şi să ofere deductibilitate direct din profit pentru poliţele de sănătate, precum şi pentru cele de viaţă şi contribuţiile la fondurile de pensii”, a spus Alexandrescu. El susţine că în contextul în care medicina muncii nu este limitată, statul pierde anual taxe între 80 şi 100 milioane de euro, bani care ar putea fi redirecţionaţi către asigurările de sănătate. Cheltuiala medie cu medicina muncii pentru fiecare angajat este de circa 5 euro pe lună, ceea ce la 3 milioane de angajaţi, cât au companiile locale, înseamnă o piaţă de 180 mil. euro. Şeful Metropolitan Life consideră că medicina muncii ar putea fi limitată la 3 euro pe lună, de exemplu, ceea ce înseamnă că ar rămâne disponibile fonduri de circa 80 de milioane de euro, pentru care s-ar putea lupta asigurătorii privaţi. Condiţia ar fi ca sumele cheltuite de angajatori cu asigurările să nu fie impozitate de stat. Limitarea medicinii muncii ar afecta în primul rând clinicile private care au servicii cu angajatorii pentru furnizarea acestui serviciu, dar pe de altă parte acestea ar putea compensa această pierdere prin atragerea clienţilor care vor ajunge să deţină o poliţă privată de sănătate. Alexandrescu spune că în varianta unei reforme imediate nu este nevoie de o micşorare a contribuţiilor către stat, mai ales că baza de calcul este oricum mică şi sunt foarte multe pierderi în sistem. El consideră că în eventualitatea unei reforme imediate prin limitarea medicinii muncii şi introducerea deductibilităţii, asigurătorii şi-ar mobiliza forţa de distribuţie şi ar capta banii. Deductibilitatea ar trebui introdusă atât pentru asigurările de sănătate, cât şi pentru cele de viaţă şi pensii, potrivit şefului Metropolitan Life. Piaţa locală a asigurărilor de viaţă nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în Produsul Intern Brut (respectiv circa 0,3%). În ceea ce priveşte pensiile, Alexandrescu consideră că prin dezvoltarea acestui segment statul ar putea obţine împrumuturi pe termen lung pentru a finanţa proiectele importante de infrastructură. Piaţa abonamentelor medicale este estimată la circa o jumătate de miliard de euro, în timp ce piaţa asigurărilor private de sănătate abia ajunge la 20 mil. euro. Abonamentele presupun costuri mai mici pentru angajatori, dar nu oferă servicii de tratament (cum se întâmplă în cazul unei poliţe de asigurare), ci doar servicii de diagnostic. Asigurătorii au aruncat pe piaţă în ultimii ani produse de asigurare de sănătate, dar clienţii nu s-au înghesuit să cumpere, în condiţiile în care aceste poliţe nu beneficiază de deductibilitate fiscală.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Ce randamente au avut fondurile de pensii private in 2010

    In ultimele 12 luni, fondurile obligatorii au realizat un
    randament de 20,7%, iar cele facultative de 15,4%. Performantele
    inregistrate difera in functie de categoria de risc a fondurilor de
    pensii si de alocarea investitiilor pe clase de active.

    Plasamentele in actiuni listate au influentat cel mai mult
    diferentele de performanta intre fondurile de pensii private,
    pietele bursiere manifestand o volatilitate foarte ridicata in
    primul semestru al acestui an. Datorita politicii investitionale
    prudentiale si de diversificare a riscurilor, toate fondurile de
    pensii private au inregistrat randamente atractive.

    “Performantele obtinute de fondurile de pensii private in prima
    jumatate a acestui an sunt cu atat mai importante cu cat climatul
    investitional a fost neprielnic. Totusi, chiar si in acest mediu
    nefavorabil, fondurile de pensii private au reusit sa investeasca
    inteligent si echilibrat si sa isi conserve rezultatele pozitive
    inregistrate pana acum”, spune Crinu Andanut, presedintele APAPR.
    Activele nete administrate de toate fondurile de pensii private din
    Romania au depasit 3,6 miliarde de lei la mijlocul acestui an.

    De la lansare si pana in prezent, fondurile de pensii private
    obligatorii au inregistrat un randament mediu anualizat de 16,6%,
    in timp ce fondurile facultative) au realizat un randament mediu
    anualizat de 8,9%.

  • FMI s-a opus scaderii contributiei la Pilonul II de pensii

    Guvernul ia in calcul reducerea contributiei la aceste fonduri
    de la 2,5% din salariul brut lunar al participantilor, cat este in
    prezent, la numai 0,5% de anul acesta pana la sfarsitul lui 2011,
    pentru a aduce mai multi bani la bugetul public de pensii, in
    conditiile in care sumele care merg la fondurile private se scad
    din cele care ajung la bugetul public. Intentia Guvernului a
    stranit multe reactii negative in randul administratorilor de
    pensii, care sustin ca este vorba de o “nationalizare” a sistemului
    de pensii private.

    Mai mute amanunte pe
    www.zf.ro

  • La sfarsitul lunii decembrie, fondurile de pensii obligatorii aveau 4,5 mil. de participanti

    Fata de mai 2008, prima luna de contributii in system, cresterea
    a fost de 43%, potrivit raportului pe luna decembrie, realizat de
    Comisia pentru Supravegherea Sistemulului de Pensii Privat (CSSPP).
    Cresterea numarului participantilor a fost mai accentuata in
    primele patru luni ale anului.

    Tendinta manifestata in perioada iunie – decembrie 2009, ca si
    pe parcursul intregului an, a fost inregistrat si la nivelul
    fiecarui fond in parte. Fondurile ING, Allianz-Tiriac si Generali
    au inregistrat numarul cel mai mare de participanti.

  • Participantii la sistemul de pensii private obligatorii au pierdut peste 300 milioane lei in 2009

    Volumul de active si profitul net generat de sistem pentru
    participanti au fost limitate de decizia de inghetare la 2% in 2009
    a contributiei virate catre pilonul II. Daca nivelul contributiei
    ar fi fost de 2,5%, asa cum prevede calendarul initial, fondurile
    ar fi colectat in 2009 contributii totale 1,6 miliarde de lei, cu
    273 de milioane de lei mai mult decat volumul de 1,32 miliarde de
    lei colectat.

    In aceasta situatie, profitul net total generat de sistem pentru
    participantii sai, in cele 20 de luni de activitate, ar fi fost de
    circa 268 de milioane de lei, fata de 238 de milioane de lei, cat a
    fost realizat. In total, cei aproape 5 milioane de participanti au
    pierdut din decizia autoritatilor de a ingheta contributia pe anul
    2009 o suma totala estimata la 303,3 milioane de lei.

    Situatia se va perpetua si in anul 2010, cand nivelul
    contributiei va fi de doar 2,5% incepand cu luna martie, in loc de
    3%, asa cum prevede calendarul initial. Pierderile estimate pentru
    participanti in urma contributiei mai mici decat programul initial,
    la nivelul anului 2010, vor fi cel putin egale cu cele din
    2009.

    Randamentul mediu ponderat al tuturor fondurilor de pensii
    private obligatorii, pe durata anului 2009, a fost de 17,7%,
    superior rezultatului de 11,5% inregistrat in 2008. De la lansare
    si pana in prezent, fondurile de pensii obligatorii au inregistrat
    un randament mediu anual de 15%.