Tag: fonduri de pensii

  • De astăzi, Pilonul II poate deţine până la 15% dintr-o companie, în loc de 10%, şi poate investi şi în companii necotate şi parteneriate public-private

    De astăzi, cei mai mari investitori de la Bursa românească, respectiv admi­nistratorii de pensii private prin intermediul fondurilor Pilon II, vor putea investi în noi clase de active şi vor putea să deţină până la 15% dintr-o societate, în creştere de la 10%, potrivit noilor reglementări ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Astfel, fiecare din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, care prin intermediul administratorilor au active de circa 13 miliarde de euro ale 7,4 milioane de români, vor putea să-şi diversifice portofoliul de investiţii.

    Acestea pot investi 15% din active în acţiuni şi obligaţiuni care rezultă în urma unor parteneriate public-private, precum proiecte de infrastructură, 10% în investiţii private de capital, chiar şi companii nelistate, şi 3% în acţiuni imobiliare listate. De asemenea noile reglementări ale ASF permit ca fondurile să poată deţină până la 15% dintr-o companie, în urcare de la 10% anterior, în contextul în care unele se apropie de cel din urmă prag.

    Desigur, legislaţia doar va permite aceste reglementări în vigoare de astăzi, dar decizia finală de a investi în fiecare din cele trei clase de active va aparţine admi­nistra­torilor.

    Probabil cea mai riscantă investiţie din rândul celor trei – PPP, imobiliar listat şi companii necotate –, este cea în companiile nelistate întrucât acestea sunt dificil de evaluat şi nici nu există disponibil un preţ public, unul de tranzacţionare.

    Cel mai probabil administratorii acestor fonduri nu vor vinde din deţinerile actuale, precum acţiuni şi titluri de stat, pentru a se orienta către noile active, asta dacă vor alege să meargă pe această strategie, în contextul în care viramentele românilor sunt de circa 700 mil. lei lunar către aceste fonduri. Strategia de investiţii a oricărui administrator de pensii Pilon II este una pe termen lung, caracterizată în general de „buy and hold“.

    Fondurile de pensii private, administrate cu o strategie caracterizată în principal de „buy and hold“, vor putea astfel să-şi majoreze deţinerile individuale la companiile de la bursa românească, inclusiv la Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România. Potrivit celor mai recente date, cele de la S1/2019, cea mai mare deţinere din capitalul social al băncii de la Cluj o are NN Pensii, de 5,8%, arată datele ZF. Dar unele fonduri se apropie de 10% la alte companii.

    De exemplu Allianz Viitorul Tău, al doilea cel mai mare fond Pilon II din România, după NN Pensii, are o deţinere de 8,8% din Ropharma, arată calculele ZF făcute pe baza celui mai recent raport semestrial, cel din iunie 2019. Recent Allianz Ţiriac Pensii Private, care adminstrează trei fonduri de pensii private, inclusiv AZT Viitorul Tău, a lichidat deţinerea de 10% de la Vrancart.

    Cele şapte fonduri de pensii administrate privat din România au investiţii de 9,9 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) la S1/2019 în acţiuni ale companiilor listate la bursa de la Bucureşti, în creştere cu 34% faţă de finele anului 2018, potrivit calculelor realizate de ZF din rapoartele semestriale ale fondurilor.


     

  • Un român ar putea primi la pensie 40% din ultimul salariu. Fără pensia privată, ponderea scade la 27%. „O rata de înlocuire a ultimului salariu prin pensie considerată adecvată este de circa 70%.“

    Un român care intră acum în câmpul muncii şi care va cotiza 35 de ani ar putea primi o pensie lunară de 1.630 de lei luând în calcul un ultim salariu net de 4.000 lei, potrivit calculelor CFA România, asociaţie a analiştilor financiari certificaţi internaţional care are ca membri şi reprezentanţi ai administratorilor de pensii private.

    Din această sumă, 1.080 de lei provin de la  Pilonul I, adică sistemul public de pensii, iar 545 lei de la fondul de pensii administrat privat Pilon II, potrivit calculelor CFA România care presupun o con­tribuţie către P2 de 3,75% din salariul brut, la fel ca cea din prezent.

    Dacă ponderea se majorează la 6%, aşa cum s-a stabilit iniţial în legislaţie la înfiinţarea fondurilor de pensii private, atunci pensia din Pilonul II ar urma să fie de 870 de lei. Doar că o astfel de majorare presupune şi un angajament al statului român de circa 2,8 miliarde de lei, greu de realizat în prezent având în vedere faptul că bugetul este sub presiune.

    „Pensia acumulată în Pilonul 2 suplimentează în mod consistent pensia de stat şi elimină riscul dependeţei de factorii demografici“, se arată într-un studiu realizat de CFA România. „Cu cât contribuţia alocată către Pilonul 2 este mai mare cu atât pensia şi rata de înlocuire estimată este mai mare.“ CFA România a calculat ultimul salariu, adică cel de dinainte de retragerea din câmpul muncii, în termeni reali, aplicat la puterea de cumpărare din prezent. 

    Analiştii CFA România citează un studiu al KPMG din aprilie 2018 care arată că o rată de înlocuire a ultimului salariu prin pensie considerată adecvată este de circa 70%. „În scenariul cu contribuţie doar la Pilonul 1, rata de înlocuire este de doar 31,7%, adică sub jumătate din necesar.“ Ce este de făcut?

    Adrian Codîrlaşu, preşedinte al CFA România, consideră că o mare parte din efort va fi cel propriu, prin economisire şi investiţii. „În aşa fel încât să nu depindem foarte mult de pensia publică şi de sprijinul copiilor noştri“, spune el.

  • Ce pensie veţi avea la un salariu de 4.000 de lei net pe lună, după 35 de ani de muncă

    Un român care intră acum în câmpul muncii şi care va cotiza 35 de ani ar putea primi o pensie lunară de 1.630 de lei luând în calcul un ultim salariu net de 4.000 lei, potrivit calculelor CFA România, asociaţie a analiştilor financiari certificaţi internaţional care are ca membri şi reprezentanţi ai administratorilor de pensii private.

    Din această sumă, 1.080 de lei provin de la  Pilonul I, adică sistemul public de pensii, iar 545 lei de la fondul de pensii administrat privat Pilon II, potrivit calculelor CFA România care presupun o con­tribuţie către P2 de 3,75% din salariul brut, la fel ca cea din prezent.

    Dacă ponderea se majorează la 6%, aşa cum s-a stabilit iniţial în legislaţie la înfiinţarea fondurilor de pensii private, atunci pensia din Pilonul II ar urma să fie de 870 de lei. Doar că o astfel de majorare presupune şi un angajament al statului român de circa 2,8 miliarde de lei, greu de realizat în prezent având în vedere faptul că bugetul este sub presiune.

    „Pensia acumulată în Pilonul 2 suplimentează în mod consistent pensia de stat şi elimină riscul dependeţei de factorii demografici“, se arată într-un studiu realizat de CFA România. „Cu cât contribuţia alocată către Pilonul 2 este mai mare cu atât pensia şi rata de înlocuire estimată este mai mare.“ CFA România a calculat ultimul salariu, adică cel de dinainte de retragerea din câmpul muncii, în termeni reali, aplicat la puterea de cumpărare din prezent. 

    Analiştii CFA România citează un studiu al KPMG din aprilie 2018 care arată că o rată de înlocuire a ultimului salariu prin pensie considerată adecvată este de circa 70%. „În scenariul cu contribuţie doar la Pilonul 1, rata de înlocuire este de doar 31,7%, adică sub jumătate din necesar.“ Ce este de făcut?

    Adrian Codîrlaşu, preşedinte al CFA România, consideră că o mare parte din efort va fi cel propriu, prin economisire şi investiţii. „În aşa fel încât să nu depindem foarte mult de pensia publică şi de sprijinul copiilor noştri“, spune el.

  • Turcii cumpără una dintre „bijuteriile coroanei”: Armata Turciei vrea să cumpere British Steel

    Principalul jucător care s-a avântat în cursa pentru achiziţia British Steel este un grup de investiţii turc deţinut de fondul de pensii al Armatei Turciei, condus de un fost general, potrivit Financial Times.

    Ataer Holding, un vehicul de investiţii deţinut în întregime de Fondul de Pensii al Forţelor Armate din Turcia, este în negocieri avansate cu guvernul britanic asupra aspectelor financiare ale unei preluări a gigantului British Steel – care a intrat forţat în lichidare în luna mai.

    Fondul de pensii, cunoscut drept Oyak, este condus de Mehmet Tas, un fost general de armată, iar AGA-ul din luna mai a fost desfăşurat în prezenţa ministrului Apărării şi a şefului forţelor terestre.

    Fondul este complementar pensiilor pe care le primesc ofiţerii din a doua cea mai mare armată a NATO şi oferă împrumuturi ieftine şi ipotecare pentru cei 360.000 de membri.

    Oyak are puterea financiară necesară pentru a investi în nevoile disperate ale British Steel, mândria de altă dată a oţelului engelezesc.

    Fondat în 1961, fondul a devenit unul dintre cele mai mari conglomerate din ţară  rivalizând cu imperii deţinute de familii precum Koc sau Sabanci, care au dominat businessul din Turcia în ultimele decenii.

    Veniturile fondurilor s-au ridicat la 9,8 miliarde dolari anul trecut, când a avut active de 19,3 miliarde dolari în portofoliu.

    Spre deosebire de majoritatea schemelor de plată ale fondurilor de pensii, plăţile către membri nu sunt fixate, ceea ce oferă o flexibilitate financiară mai ridicată.

    Oyak are investiţii în ciment, agricultură, active miniere, energie precum şi un join venture cu producătorul auto Renault.

    Grupul cu care va anunţa guvernul britanic că vrea să continue negocierele va primi drept exclusiv de negociere şi va avea la dispoziţie câteva săptămâni pentru a-şi efectua procedurile de due diligence.

    Al doilea cel mai mare producător de oţel din Marea Britanie are nevoie de ajutor financiar pentru a ieşi din insolvenţă şi de a evita reduceri de personal de ordinul miilor de oameni.

     

     

     

     

  • Ce se poate întâmpla dacă administratorii fondurilor de pensii private Pilon II se retrag de pe piaţă

    „Există planul de rezervă. Este discutat cu ASF. Va fi introdus în următoarea Ordonanţă de Guvern. Dacă citiţi foarte atent legea, observaţi că şi mâine, dacă unul dintre fondurile de pensii ar renunţa, de-abia după doi ani s-ar produce această renunţare. (…) În cel mult o lună de zile, există promovarea, pentru că a trebuit să discutăm cu cei de la ASF, dacă se va pune problema. Dar noi, în acelaşi timp, am discutat şi cu o parte din administratorii fondurilor. O parte dintre ei chiar vor aduce aceşti bani şi niciun fond nu a declarat că se va retrage”, a precizat Darius Vâlcov, consilierul premierului pe probleme economice, în cadrul unei intervenţii telefonice la Antena 3.

    Săptămâna viitoare, reprezentanţii companiilor mamă ai acestor administratori au programată o întâlnire cu reprezentanţi ai Guvernului.

    „În ultimii doi ani, noi am spus un singur lucru: creşterea pentru cei 7 milioane de români care au avut banii la Pilonul II a fost de 2,14%, adică sub nivelul inflaţiei, în timp ce randamentul pentru cele şapte firme care au făcut acest randament (return of equity) a fost de 49% în 2018”, a afirmat Darius Vâlcov.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Prăpădul din decembrie: Cum a pierdut cel mai mare fond de pensii din lume 130 de miliarde de dolari la finalul lui 2018

    Cel mai mare fond de pensii din lume a raportat pierderi record după ce pieţele globale de acţiuni au fost răvăşite de tensiuni şi volatilitate anul trecut, tipul acestea de active reprezentând jumătate din portofoliul instituţiei, potrivit Bloomberg.

    Fondul Guvernamental de Pensii al Japoniei a înregistrat pierderi de 9,1%, adică 136 miliarde dolari în trimestrul încheiat în 31 decembrie, potrivit unui anunţ oficial.

    Declinul a fost generat de scăderile de pe burse, înregistrate ca fiind cele mai bruşte din istoria fondului, chiar şi în comparaţie cu cele din aprilie 2008.

    Acţiunile din piaţa japoneză au reprezentat cea mai proastă investiţie a fondului, urmate de „pieţele de capital străine.

    Activele fondului au scăzut la aproximativ 1,37 triliarde dolari în comparaţie cu 1,51 triliarde dolari în luna septembrie.

    În timp ce acţiunile din portofoliu au generat un profit semnificativ în ultimii doi ani fiscali, declinul din luna decembrie nu erau percepute cu un risc atât de ridicat în portofoliul fondului – acesta investind în funcţie de un plan strategic implementat în 2014, în urma căruia acţiunile trebuiau să capete o pondere mai mare în portofoliu, în comparaţie cu obligaţiunile.

    Acum, pentru a menţine o stabilitate, Fondul de Pensii trebuie să se întoarcă spre obligaţiuni sigure cu randament fix, însă cele oferite de guvernul japonez au unrandament extrem de scăzut, spune Naoki Fujiwara, manager-şef de fond în cadrul Shinkin Asset Management, un fond din Tokyo.

    „Are sens ca Fondul să deţină în continuare active de risc chiar şi în acest mediu deoarece randamentele pe titluri de stat sunt foarte scăzute la nivel global, iar investiţiile în obligaţiuni nu aduc câştiguri ridicate”, spune Fujiwara. „Cu toate acestea, din punctul de vedere al unui pensionar, aceste investiţii au un grad de risc prea ridicat”.

     

  • Tineri manageri de top 2018: Cristian Popa, chief investment officer, NN Pensii S.A.F.P.A.P.

    Cristian Popa gestionează, de la începutul acestui an, economiile pentru pensie de peste 14,3 miliarde de lei ale celor 1,9 milioane de români care contribuie la fondul de Pilon II administrat de NN Pensii.

    „Preluarea poziţiei de chief investment officer al NN Pensii este un pas foarte important în carieră, dar mai ales o responsabilitate, pentru că fiecare decizie de investiţie pe care eu şi echipa mea o luăm are impact în economiile pentru pensie ale viitorilor pensionari”, spune Cristian Popa. „Nu uităm nicio clipă că banii pe care îi administrăm sunt cei pe care oamenii se bazează pentru a-şi asigura o pensie decentă la bătrâneţe şi, implicit, investim responsabil pe baza unei strategii prudente, maximizând beneficiile pentru participanţi.”

    Fondul de pensii obligatorii administrat de NN Pensii este cel mai mare din România în funcţie de active şi de participanţi şi este între primele trei cele mai performante fonduri din piaţă, cu un randament mediu anualizat de 9% de la lansare, în mai 2008, şi până în prezent, peste media pieţei. „Pentru un specialist în investiţii, cea mai mare provocare este să continui să obţii randamente bune chiar şi în perioade în care pieţele sunt foarte volatile sau traversează o criză, când incertitudinea şi lipsa de predictibilitate îţi fac misiunea cu atât mai dificilă”, explică Cristian Popa. 

    Pasiunea pentru investiţii l-a motivat pe Cristian să evolueze în domeniu în ciuda contextului dificil din primii săi ani de carieră. A fost broker la Bursa de Valori Bucureşti şi apoi s-a specializat în risc şi în managementul de portofoliu, iar în 2012 s-a alăturat echipei NN România ca analist în departamentul de investiţii. Doi ani mai târziu, a preluat poziţia de chief investment officer al NN Asigurări de Viaţă, având un rol cheie în gestionarea investiţiilor celor două fonduri de pensii private facultative ale NN. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, completându-şi studiile cu un master în managementul riscului. De asemenea, el deţine certificarea Chartered Financial Analyst şi este membru în boardul CFA Society România.


    31 de ani  

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Mesajul COMUN al administratorilor de fonduri private transmis Guvernului României: Oamenii trebuie să participe şi să-şi salveze pensia proprie

    „Comisia Europeană a analizat situaţia sistemului de pensii din România, în Raportul său de ţară, criticând reducerea contribuţiilor direcţionate spre cel de-al doilea Pilon”. Această reducere „a fost declanşată de preocupările fiscale pe termen scurt, mai degrabă decât performanţa lor financiară”, iar reforma pensiilor din al doilea Pilon ar putea slăbi sustenabilitatea pensiilor şi performanţa pieţei locale de capital”, se arată în comunicatul PensionsEurope.

    „De mare importanţă este şi continuarea participării obligatorii la cel de-al doilea pilon. Oamenii trebuie să participe şi să-şi salveze pensia proprie”, se mai arată în comunicat.

    PensionsEurope subliniază, totodată, că „în urmă cu 10 ani România a luat decizia corectă de înfiinţare a sistemului de pensii cu mai mulţi piloni. Este important ca Guvernul actual să respecte şi să implementeze acest lucru”.

    Potrivit PensionsEurope, fondurile de pensii joacă un rol important în creşterea economică şi pe pieţele financiare, precum şi în privinţa pensiilor private, astfel că ar trebui încurajate să compenseze beneficiile potenţiale mai mici ale pensiilor de stat.

    „Îndemnăm Guvernul român să protejeze rolul pensiilor private şi să nu mai continue măsuri menite să diminueze rolul pensiilor private finanţate”, atenţionează organizaţia pan-europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR Pensii plafonează comisionul din contribuţiile la Pilonul III la cel mult 2 lei

    Principalele venituri ale administratorilor de fonduri de pensii facultative, deci şi ale BCR Pensii, provin din două tipuri de comisioane: cel din contribuţia brută plătită de participant şi cel din valoarea activelor fondului. Modificarea se referă la primul comision, cel din contribuţia brută, care se calculează, în prezent, prin aplicarea  unui procent de 3%. În aceste condiţii, pe măsură ce contribuţia este mai mare, şi valoarea nominală a comisionului creşte la rândul ei proporţional.

    În scopul creşterii atractivităţii Pilonului III, al pensiilor facultative, BCR Pensii a luat hotărârea de a plafona valoarea comisionului din contribuţiile brute la maxim 2 lei, începând cu 1 iunie 2018. Cu alte cuvinte, comisionul aplicabil va rămâne la 3%, dar nu va depăşi 2 lei, indiferent cât de mare este contribuţia brută a participanţilor.

    „Schema propusă asigură că o creştere a contribuţiilor va fi însoţită de o creştere a valorii comisionului doar până la un punct, după care se va opri. În plus, ni se pare o soluţie  adaptată nevoilor actuale ale participanţilor, prin faptul că asigură un plafon clar pentru toată lumea în ceea ce priveşte valoarea maximă a comisionului. Credem că noua schemă de comisionare, alături de performanţa investiţională foarte bună, va contribui la creşterea atractivităţii Fondului de Pensii Facultative BCR PLUS în rândul participanţilor existenţi şi potenţiali”, a declarat Radu Crăciun, director general şi preşedinte directorat al BCR Pensii.

    Noua schemă valabilă la BCR Pensii începând cu 1 iunie 2018 va face, spre exemplu, ca pentru o contribuţie brută de 150 de lei, cei 2 lei să reprezinte doar 1,33% din contribuţie (în loc de 3%), iar în cazul unei contribuţii brute totale de 300 de lei (plata efectuată de către angajator într-o singură tranşă, din care 150 de lei fiind suportaţi de către angajator şi 150 de lei de către angajat), procentul să scadă şi mai mult, până la nivelul de 0,66%.

  • Salariul mediu depăşeşte 1.000 de euro net pe lună în şapte sectoare. Cine plăteşte cel mai bine în România

    Spre comparaţie, în urmă cu zece ani, în niciun sector de activitate salariul mediu nu depăşea 1.000 de euro net pe lună.

    „Din 2008 şi până în prezent, atât în criză, cât şi după această perioadă, businessurile din România au de­venit din ce în ce mai complexe, iar multinaţionalele au adus pe piaţa locale mai multe tipuri de roluri, care pro­duc o valoare adăugată mult mai mare prin com­paraţie cu acum zece ani. La creşterea complexităţii se adaugă şi con­curenţa mai mare pe candidaţii bine pregătiţi, având în vedere că numărul acestora nu a crescut cu acelaşi ritm cu care au crescut cerinţele din partea companiilor“, a expli­cat Anca Puiu, market leader în cadrul Korn Ferry Hay Group, com­panie de executive search.

    Citeşte continuarea articolului aici