BusinessMagazin

Tag: fond

  • Presa internaţională stă cu ochii pe BNR: Majorarea dobânzilor ia o pauză pe fondul inflaţiei care dă semne de ameliorare

    Se aşteaptă ca BNR să ia o pauză de la politica de majorare a dobânzilor în contextul în care factorii de decizie se aşteaptă ca inflaţia să înregistreze cea mai rapidă scădere din ultimele două decenii, scrie Bloomberg.

    Factorii de decizie de la Bucureşti vor menţine miercuri dobânda de referinţă la 7%, potrivit tuturor economiştilor intervievaţi într-un sondaj Bloomberg. Banca a oprit un ciclu de înăsprire a politicii monetare după ce 11 majorări au ajutat la limitarea costurilor de împrumut care au atins cel mai ridicat nivel din 2010. 

    Creşterea preţurilor este aşteptată să încetinească la aproximativ 7% la sfârşitul acestui an, de la 14,5% în martie. Cu toate acestea, Banca Naţională a României s-a abţinut de la a anunţa un final ferm al ciclului de înăsprire, pe fondul incertitudinilor declanşate de războiul din Ucraina şi de preţurile energiei.

    Banca va aproba, de asemenea, o prognoză actualizată a inflaţiei, care va fi prezentată în zilele următoare.

    În timp ce Banca Centrală Europeană a semnalat că nu a terminat cu creşterile de rate, invocând inflaţia de bază încă ridicată, factorii de decizie din mai multe naţiuni est-europene, care au majorat costurile de împrumut mult mai devreme, au adoptat o atitudine prudentă şi aşteaptă să vadă efectul deciziilor luate în economie.

     

  • Starup-ul românesc Pluria atrage o investiţie de 2 milioane de dolari din partea fondului Eleven Ventures

    Startup-ul tech Pluria, lansat în septembrie 2020 în România şi Spania de către antreprenorul Andrei Creţu şi prezent acum în 10 ţări de pe două continente, a anunţat o rundă de investiţie de 2 milioane de dolari condusă de Eleven Ventures, una dintre cele mai importante firme de capital de risc din Europa de Sud-Est. Pariul celor de Eleven Ventures a fost completat de investiţii din partea Phoenix Venture Fund (SUA), Croton Capital (Germania) şi WIT Angels Club (România), se arată într-un comunicat de presă.

    Platforma a fost deja adoptată de către 150 de lideri din industrie din România, Europa şi America Latină, fiind preferată de companii din industria de IT, banking şi servicii profesionale.

    Conceptul din spatele Pluria este acela de a inova modul de lucru hibrid, oferindu-le companiilor posibilitatea de a pune la dispoziţia echipelor remote spaţii de birouri şi săli pe care angajaţii le pot rezerva direct din aplicaţia mobilă. Angajatorii au astfel un avantaj în a reţine şi a atrage talente, oferindu-le libertatea de a lucra din spaţii flexibile, complementar la munca de acasă şi cea de la birou.

    „Vom folosi investiţia pentru a ajuta mai multe afaceri să rezolve dilema muncii hibride – a aduce echipele împreună şi a le oferi un model de lucru flexibil. Estimăm să ajungem la 600 de spaţii de lucru până la finalul anului 2023, din care peste 100 în România”, a comentat Andrei Cretu, CEO şi co-fondator al Pluria.

    Reţeaua include peste 500 de spaţii flexibile în Europa şi LATAM (România, Bulgaria, Spania, Portugalia, Columbia, Mexic, Brazilia, Peru, Argentina şi Bolivia) care sunt accesate printr-o aplicaţie mobilă. În România, companiile care folosesc Pluria pot rezerva spaţii flexibile în 12 oraşe din ţară (Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara), accesând birouri individuale, birouri private şi săli de şedinţe în peste 500 de spaţii de lucru din toată reţeaua internaţională.
     

  • Statul român a decis cum împarte profitul istoric de 4,4 miliarde de lei al Hidroelectrica: 3,1 mld. lei ia Ministerul Energiei, iar 781 mil. lei Fondul Proprietatea. Vin dividende şi din rezerve

    Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România şi care a în luna iunie ar urma să deruleze oferta de vânzare de acţiuni (IPO) la Bursa de Valori Bucureşti, va distribui 90% din profitul istoric de 4,4 mld. lei din 2022 către cei doi acţionari – Ministerul Energiei cu o deţinere de 80% şi Fondul Proprietate cu 20%.

    Cu alte cuvinte 3,9 miliarde de lei din rezultatul net al anului 2022 merg către cei doi acţionari, astfel că statul român va încasa 3,1 mld. lei iar Fondul Proprietatea aproximativ 781 mil. lei, se arată în decizia acţionarilor publicată pe site-ul companiei. Fondul a votat împotriva acestei decizii.

    Pe lângă această sumă, cei doi acţionari vor primi şi 435 mil. lei sub forma rezultatului reportat reprezentând surplus din reevaluare. Pentru cea din urmă decizia dividendele trebuie plătite până la 29 septembrie 2023. Ambii acţionari au fost de acord.

    Pentru dividendele de 3,9 miliarde de lei termenul de plată este până la 16 iunie 2023. Pe ordinea de zi a AGA figura şi un punct cu privire la repartizarea în tranşe a dividendelor, respectiv 70% până pe 15 mai iar restul până pe 29 iulie, însă a fost respins de Ministerul Energiei.

    Cât despre profitul net al companiei, acesta este cel final, de 4,4 mld. lei, în creştere cu 400 mil. lei faţă de cel anunţat în raportul anual al Fondului Proprietatea. 

    Raportul pe 2022 al companiei de stat încă nu a fost publicat până la ora redactării acestei ştiri.
    Fondul Proprietatea, prin KPMG, evaluează deţinerea de 20% la Hidroelectrica la aproximativ 11 mld. lei ceea ce înseamnă că întrega societate de stat este evaluată la aproximativ 55 mld. lei. ZF a scris recent că IPO-ul Hidroelectrica, prin care FP va vinde o parte din deţinere, ar urma să înceapă în această vară.

  • Tranzacţie surpriză: Digi a încheiat o contract de investiţii cu fondul de investiţii arbdn pentru un proiect de 300 milioane euro în Spania, pentru cablarea a 2,5 milioane gospodării

    Operatorul de telecomunicaţii Digi Communications (simbol bursier DIGI) a încheiat un contract de investiţii cu fondul arbdn pentru derularea unei investiţii de 300 milioane euro în dezvoltarea unei reţele de fibră optică în Spania.

    Tranzacţia este incheiată de filiala DIgi Spania cu Aberdeen Standard Core Infrastructure III SC Sp., un fond administrat de abrdn, care în prezent desfasoară activităţi de colectare de fonduri şi investiţii în infrastructura pan-europeană în piata medie, precizează un anunţ publicat de DIGI la BVB.

    Investiţia vizează conectarea a până la 2,5 milioane locuinţe în provinciile Almeria, Cadiz, Cordoba, Granada, Huelva, Malaga si Sevilla.

    ”In timp ce o parte a Retelei este deja dezvoltata si acopera aproximativ 1.000.000 de locuinte deservite, dezvoltarea restului Retelei, care va acoperi 1.500.000 de locuinte deservite, va avea loc gradual pe parcursul unei perioade estimate de trei ani”.

    Investiţia va  fi suportată în mod egal de către Digi Spania şi arbdn, putând implica şi potenţiale investiţii bancare.

    Finalizarea tranzacţiei este supusă îndeplinirii anumitor condiţii, se arată în anunţul DIGI.

    DIGI a ieşit anul trecut de pe piaţa ungară şi se concentrează acum pe dezvoltarea reţelei din Spania.

    Compania a raportat venituri de 1,5 mld. euro în 2022 – anul vânzării operaţiunilor din Ungaria, în creştere de la 1,28 mld. euro în anul precedent, potrivit raportului rezultatelor publicat recent la BVB. Profitul din exploatare a fost de 149 mil. euro faţă de 186 mil. euro în anul precedent. Digi are 3,3 mld. lei capitalizare după o apreciere de 5% în anul acesta.

    Acţiunile DIGI s-au apreciat cu 5% de la începutul anului, pe un rulaj de 28 milioane de lei. Compania are o capitalizare de 3,3 miliarde lei.

    Abrdn plc, fostul Standard Life Aberdeen plc, este o companie de investiţii cu sediul central în Edinburgh, Scoţia, listată la  London Stock Exchange şi parte a indexului FTSE 100.

     

     

  • Fondul Suveran de pensii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de pensii din lume, care are investiţii şi la Bursa de Valori Bucureşti, avea o expunere de 735 mil. dolari în obligaţiuni Credit Suisse la final de 2022. Acum aceste bonduri nu mai au nicio valoare după salvarea băncii de către UBS

    Fondul Suveran de Pensii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de pensii din lume, cu active de aproximativ 1.300 de miliarde de dolari, adică de patru ori cât PIB-ul României, este printre marii pierzători ai salvării Credit Suisse de către UBS.

    La final de 2022 Fondul avea obligaţiuni Credit Suisse de 735 mil. dolari, iar dacă nu a modificat din această poziţie atunci a încasat o lovitură extrem de dură întrucât odată cu salvarea Credit Suisse de către UBS aceaste bonduri sunt fără nicio valoare.

    Credit Suisse a spus că 16 miliarde de franci elveţieni (17,24 miliarde de dolari) din datoria sa de nivel 1 suplimentar vor fi reduse la zero la ordinul autorităţii elveţiene de reglementare, ca parte a fuziunii de salvare cu UBS, ceea ce a provocat duminică furia deţinătorilor de obligaţiuni, scrie agenţia Thomson Reuters.

    FINMA, autoritatea de reglementare elveţiană, a declarat că decizia va consolida capitalul băncii. Măsura reflectă dorinţa autorităţilor de a vedea investitorii privaţi împărţind durerea provocată de problemele Credit Suisse.

    Preşedinta Marlene Amstad a declarat că FINMA a respectat cadrul bancar “prea mare pentru a da faliment” al ţării în luarea acestei decizii.

    Aceasta înseamnă că deţinătorii de obligaţiuni AT1 vor rămâne cu nimic, în timp ce acţionarii, care se află sub obligaţiuni pe scara de prioritate pentru rambursare în cadrul unui proces de faliment, vor primi 3,23 miliarde de dolari în cadrul acordului cu UBS.

    Create în urma crizei financiare mondiale, obligaţiunile AT1 sunt o formă de datorie de rang inferior, care contează pentru capitalul de reglementare al băncilor. Ele au fost concepute ca o modalitate de a transfera riscurile către investitori şi de a le îndepărta de contribuabili în cazul în care o bancă are probleme.

    Obligaţiunile pot fi convertite în acţiuni sau pot fi amortizate atunci când rezervele de capital ale unui creditor se erodează dincolo de un anumit prag.

    “Este uimitor şi greu de înţeles cum pot inversa ierarhia dintre deţinătorii de AT1 şi acţionari”, a declarat Jerome Legras, şeful departamentului de cercetare de la Axiom Alternative Investments, un investitor în datoria AT1 a Credit Suisse.

    Reuters a relatat mai devreme duminică că autorităţile elveţiene au luat în considerare impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni ca parte a acordului de salvare.

    Directorul general al UBS, Ralph Hamers, a declarat analiştilor că decizia de reducere la zero a obligaţiunilor AT1 a fost luată de FINMA, astfel că nu va crea o datorie pentru bancă.

    Datoria AT1 a Credit Suisse a crescut mai devreme duminică, pe fondul informaţiilor potrivit cărora acţionarii vor primi ceva în cadrul unui acord cu UBS, ceea ce a ridicat speranţa că deţinătorii de obligaţiuni vor fi protejaţi.

    La Bursa de la Bucureşti Fondul şi-a înjumătăţit participaţiile la BRD SocGen (BRD) şi Banca Transilvania (TLV), dar şi-a triplat expunerea pe OMV Petrom (SNP) în 2022, rămânând pe poziţii la Transport Trade Services (TTS) şi MedLife (M). Singurul exit a fost cel de la Electrica (EL).

     

  • Indicele BET „sângerează” după ce marile burse din vest continuă să reacţioneze la prăbuşirea Silicon Valley Bank

    Cu 1% se deprecia indicele BET al Bursei de la Bucureşti spre sfârşitul primei şedinţe de tranzacţionare a săptămânii, tras în jos de evoluţiile înregistrate de Transgaz (-2,7%), Aquila (-3,3%), Transelectrica (-2,8%), TTS (-3,4%), Electrica (-3,1%), Nuclearelectrica (-2,7%), Digi Communications (2,1%), Purcari (-2,1%) şi OMV Petrom (-2%), conform datelor BVB. 

    Doar două companii incluse în benchmark erau pe plus: One United Properties (0,9%) şi Fondul Proprietatea (1,4%). Acţiunile Erste Group Bank (simbol bursier EBS), proprietarul BCR, afişau un declin de 4%, pe fondul unor tranzacţii de 2,35 milioane de lei. Patria Bank (PBK) era pe minus cu 1,87%. De altfel, toţi indicii de la BVB erau în teritoriu negativ, de la minus 0,4% pe BET-FI la minus 2% pe BET-NG.

    La nivel european, indicele Stoxx 600 se deprecia cu 2,5%, în vreme ce Stoxx 600 Banks pierdea 6%. Indicele FTSE MIB al bursei milaneze era pe minus cu 4%, iar IBEX 35 din Madrid scădea cu 3,3%. La Frankfurt, DAX se deprecia cu 3%, urmat de un minus de 2,9% pe indicele francez CAC 40. FTSE 100 din Londra afişa un declin de 2,2%, potrivit MarketWatch. Acţiunile gigantului bancar Deutsche Bank erau pe minus cu 5,8%, în vreme ce Intesa Sanpaolo pierdea 6,1%, iar HSBC 4%.

    Crédit Agricole şi Banco Santander se depreciau cu 3,7%, respectiv 7,5%. În ritmul actual, acţiunile europene pot încheia cea mai slabă sesiune de trading de aproape trei luni, în vreme ce acţiunile bancare continuă să înregistreze scăderi chiar dacă autorităţile din Statele Unite au anunţat măsuri de urgenţă pentru a atenua temerile că deponenţii şi-ar retrage banii de la creditorii mai mici, ca urmare a prăbuşirii Silicon Valley Bank de săptămâna trecută. Evenimentul a trimis unde de şoc de-a lungul pieţelor financiare din întreaga lume, amintind de colapsul Lehman Brothers din 2007 şi startul crizei financiare globale din 2008. De asemenea, oficialii americani au declarat ieri că au preluat controlul asupra Signature Bank, una dintre principalele bănci din SUA pentru companiile din industria crypto.

    Deponenţii băncii urmează să fie despăgubiţi. „Investitorii încă sunt afectaţi de evenimentele din ultimele zile şi aşteaptă cu răsuflarea tăiată să vadă dacă repercusiunile din sectorul financiar se vor răsfrânge asupra altor sectoare şi vor crea o nouă serie de probleme”, spune grupul de servicii financiare Hargreaves Lansdown, citat de agenţia de ştiri Reuters. Cu declinurile menţionate mai sus, indicii Stoxx 600 şi Stoxx 600 Banks se pregătesc de cele mai slabe evoluţii din decembrie 2022, respectiv de la declanşarea războiului ruso-ucrainean în februarie anul trecut. 

    La începutul şedinţei de pe Wall Street, indicii Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq Composite erau pe plus cu 0,1%-0,4%.

     

  • Fondul suveran al Turciei va aloca cel puţin 1 miliard de dolari pentru a stimula marii jucători de pe piaţa bursieră

    Fondul suveran de investiţii al Turciei intenţionează să canalizeze numerar către principala bursă de valori a ţării prin intermediul fondurilor tranzacţionate la bursă, într-o încercare deschisă de a împiedica scăderea pieţei de acţiuni, raportează Bloomberg.

    Fondul, cunoscut după iniţialele sale turceşti TVF, va aloca iniţial cel puţin 1 miliard de dolari în ETF-uri (fonduri tranzacţionate la bursă) gestionate de o bancă de stat, potrivit unor persoane familiare cu această chestiune.

    Măsura diferă de încercările anterioare de a susţine acţiunile de când Borsa Istanbul şi-a reluat tranzacţionarea după tragedia cutremurelor. Iniţial, guvernul a canalizat banii fondurilor de pensii către piaţa bursieră pentru a inversa prăbuşirea de după dezastrul natural.

    Planul este de a utiliza ETF-uri gestionate în prezent de Ziraat Portfoy, divizia de gestionare a activelor a creditorului de stat T.C. Ziraat Bankasi A.S., au declarat persoanele respective, care au cerut să nu fie identificate din cauza caracterului sensibil al problemei. Fondurile urmăresc performanţa diferiţilor indici legaţi de Borsa Istanbul. 

    Indicele Borsa Istanbul 100 a redus pierderile de până la 1,6% după aflarea veştii, pentru a se tranzacţiona cu puţine modificări la ora 13:20 la Istanbul. Indicele a crescut cu peste 12% de la redeschiderea sa pe 15 februarie, după o închidere de o săptămână în urma cutremurelor.

    Sprijinul acordat de fondul suveran de investiţii va eclipsa ca mărime măsurile anterioare, venind înaintea alegerilor programate pentru luna mai. Investitorii naţionali au devenit forţa dominantă la Borsa Istanbul în ultimii ani, deoarece au căutat protecţie împotriva inflaţiei galopante, o evoluţie care a făcut ca micii investitori locali să devină, de asemenea, influenţi din punct de vedere politic.

  • Credit Suisse, ale cărei acţiuni au o prăbuşire de 63% în ultimul an, raportează pierderi de 1,5 mld. dolari în T4/2022 pe fondul unor retrageri de miliarde de dolari din administrarea investiţiilor

    Credit Suisse, banca elveţiană cu o capitalizare de 14 mld. dolari şi cu o prăbuşire de 63% a preţului acţiunilor în ultimul an, a înregistrat a cincea pierdere trimestrială consecutivă în ultimele trei luni din 2022, după ce clienţii au retras miliarde de dolari din divizia de administrare a activelor şi a semnalat o nouă pierdere pe întregul an 2023.

    Cea de-a doua mare bancă din Elveţia a raportat joi o pierdere netă de 1,39 miliarde de franci elveţieni (1,51 miliarde de dolari) în trimestrul al patrulea, comparativ cu o pierdere de 2,9 miliarde de franci elveţieni în aceeaşi perioadă din 2021, în condiţiile în care veniturile au scăzut cu 33% faţă de anul precedent, la 3,06 miliarde de franci elveţieni, scrie publicaţia MarketWatch.

    Banca a semnalat în noiembrie aşteptări privind o pierdere înainte de impozitare de 1,5 miliarde de franci elveţieni, după ce scăderea depozitelor şi a activelor gestionate a dus la reducerea veniturilor nete din dobânzi şi a comisioanelor şi taxelor recurente, În cele din urmă, pierderea înainte de impozitare a ajuns la 1,32 miliarde CHF.

    Aceasta a survenit după ce banca din Zurich a înregistrat în octombrie ieşiri de depozite şi active nete, în condiţiile în care rapoartele din social media şi o creştere a swapurilor pe riscul de credit au provocat o frenezie în legătură cu poziţia financiară a băncii.

    Activele au scăzut cu 8% faţă de trimestrul anterior, în principal la divizia sa de gestionare a a investiţiilor, la 1.294 de miliarde de franci elveţieni, din cauza ieşirilor de capital, precum şi a impactului negativ al cursului de schimb valutar, parţial compensat de mişcările favorabile ale pieţei, a precizat banca.

    Banca a propus un dividend de 0,05 franci elveţieni pe acţiune pentru anul 2022.

    Credit Suisse a precizat că anticipează o pierdere semnificativă înainte de impozitare în 2023, din cauza cheltuielilor de restructurare, adăugând că se aşteaptă ca diviza sa de investiţii să raporteze o pierdere în acest an.

     

  • A ştiut sau nu Fondul Proprietatea când în urmă cu doar două săptămâni a vândut 3% din Petrom că urmează o OUG de suprataxare a profiturilor din energie? Dacă ar fi vândut astăzi ar fi încasat cu 50 de milioane de lei mai puţin de pe urma exit-ului de la cea mai mare companie listată la Bucureşti

    Dacă mai aştepta doar două săptămâni pentru a-şi vinde restul deţinerii de aproape 3% pe care o mai avea la OMV Petrom, Fondul Proprietatea ar fi încasat mai puţin cu 50 de milioane de lei de pe urma exitului de la cea mai mare companie de la Bursa românească din cauză scăderii puternice a preţului acţiunilor Petrom în şedinţa de miercuri.

    Cumpărătorii, în special fondurile de pensii Pilon II, au acum scădere faţă de preţul exitului FP, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza cotaţiei de ieri a acţiunilor SNP la care s-a aplicat discountul de 7,4% practicat de Fond la tranzacţia din 13 decembrie. Atunci Fondul a vândut aproape 3% din Petrom pentru 765 mil. lei. Astăzi, Fondul ar fi vândut pentru 713 mil. lei.

    Iar asta pentru că proiectul de OUG de suprataxare a profiturilor companiilor de petrol şi gaze a adus o reacţie puternică negativă pe cotaţia Petrom, cu o scădere chiar de până la 5%, şi o presiune la vânzare. A ştiut Fondul că urmează un astfel de „cadou” pe ultimele zile din 2022?

    Deşi, la nivel european, se discută încă din octombrie despre o suprataxare pe fondul facturilor mari la energie şi profiturilor record ale companiilor, Guvernul Ciucă a decis pe ultima sută de metri din 2022 să aducă în discuţie acest proiect. Investitorii au fost luaţi prind surprindere mai ales de nivelul mare de impozitare, de 60%, astfel că au încercat să iasă de la Petrom şi Romgaz punând presiune la vânzare.

    Astfel, în cercurile de investitori şi de analişti, s-a adus în discuţie dacă Fondul Proprietatea a ştiut sau nu despre ce a pregătit statul român, întrucât pe 13 decembrie, atunci când toţi se pregăteau de vacanţă, Fondul a luat prin surprindere investitorii, raportând că vrea să vândă restul deţinerii de aproape 3% pe care o mai avea la SNP printr-o tranzacţie fulger.

    „Fondul a fost vizionar”, spune un analist. „Însă să nu uităm că şi la Nuclearelectrica a ieşit la 17 lei pe acţiune în 2020, iar acum Nuclearelectrica se tranzacţionează la 43 de lei. Deşi este clar că cele doua operaţiuni sunt diferite ca perioadă şi valoare, exitul de la OMV Petrom a fost bine gândit, poate chiar norocos”.

    Fondul Proprietatea a vândut pachetul de 2,8% din Petrom la preţul de 0,43 lei pe unitate, adică la un discount de 7,4% faţă de preţul de tranzacţionare din piaţă, într-o tranzacţie fulger care a avut drept cumpărători fonduri de pensii Pilon II.

    Miercuri, acţiunile SNP se tranzacţionau la 0,43 lei pe unitate. Dacă Fondul Proprietatea ar fi aplicat acelaşi discount la preţul de acum al unei acţiuni OMV Petrom, ar fi însemnat un preţ de 0,4 şi o tranzacţie în valoare totală de 713 milioane de lei.

    În T3/2022, Fondul şi-a redus uşor participaţia prin vânzarea a aproximativ 40 de milioane de unităţi direct prin intermediul pieţei locale de capital, în urma unor tranzacţii în valoare de aproximativ 20 de milioane de lei, potrivit calculelor efectuate de ZF, bazate pe un preţ mediu de 0,47 lei pe unitate.

    Singurul producător local de petrol şi gaze şi-a triplat vânzările la 44 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în vreme ce profitul net a urcat de cinci ori la 9,2 miliarde de lei. Doar în T3/2022, grupul a avut vânzări de 19 miliarde de lei şi un rezultat net de 4,5 miliarde de lei.

    Acţiunile SNP au pierdut 5,8% în 2022, pe tranzacţii de 3,3 miliarde de lei, arată datele BVB. Prin comparaţie, indicele de referinţă BET este pe minus cu 9% în aceeaşi perioadă. Cu o capitalizare de 27 de miliarde de lei, OMV Petrom este cea mai mare companie de la Bursa de Valori Bucureşti.

     

     ​

  • În doar câteva ore Fondul Proprietatea a găsit cumpărători pentru pachetul de aproape 3% pe care îl mai avea din Petrom. Preţul stabilit a fost de 0,43 lei pe acţiune, cu 7% sub preţul de tranzacţionare. Valoarea tranzacţiei, 764 mil. lei şi cumpărători în special fondurile Pilon II

    0,43 lei pe acţiune este preţul prin care Fondul Proprietatea a vândut 2,8% din Petrom, într-o tranzacţie de aproximativ 764 mil. lei şi în urma căreia Fondul iese din acţionaritul celei mai mari companii de la Bursa de Valori Bucureşti, potrivit unui anunţ publicat miercuri dimineaţă la bvb.ro.

    Spre comparaţie, marţi seară – înainte de anunţul de demarare a oferti de vânzare – acţiunile SNP au închis la 0,46 lei, ceea ce înseamnă că Fondul a vândut la un discount de circa 7% faţă de preţul de tranzacţionare. Astfel de discounturi sunt prezente la pachete de asemenea valoare mai ales în contextul în care oferta a fost una fulger încheiată în doar câteva ore.

    Anunţată marţi seară la 18:10, deci după închiderea şedinţei bursiere, intenţia de vânzare a acţiunilor Petrom a ajuns miercuri la 8:29 la o concluzie: “1.777.067.726 acţiuni ordinare, reprezentând întreaga participaţie deţinută de Fondul Proprietatea la OMV Petrom S.A., au fost plasate investitorilor ca urmare a finalizării ofertei de plasament privat accelerat demarate în 13 decembrie 2022”.

    Fondul menţionează că veniturile de pe urma tranzacţiei “vor fi utilizate pentru implementarea Mecanismului de Control al Discount-ului Fondului, astfel cum este prevăzut în Declaraţia de politică investiţională a Fondului, prin finanţarea programului de răscumpărare, astfel cum a fost aprobat de acţionarii Fondului, şi / sau plata potenţialelor dividende către acţionarii Fondului, în absenţa unor condiţii sau circumstanţe excepţionale de piaţă şi sub rezerva oricăror restricţii impuse de reglementările legale sau fiscale din România şi a aprobării acţionarilor”.

    Erste Group şi Swiss Capital au fost joint global coordinators şi joint brookers în tranzacţia în care FP a lichidat la Petrom, iar BCR şi Auerbach Grayson and Company LLC au acţionat în calitate de joint bookrunners. FP are 12,4 mld. lei capitalizare iar Petrom aproximativ 29 mld. lei.

    Fondul Proprietatea a demarat în ultimi ani vânzări fulger la Petrom, cumpărători fiind în principal fondurile de pensii Pilon II care în ultimii trei ani şi-au dublat deţinerea la 14% din companie.