BusinessMagazin

Tag: finante

  • Alexandru Nazare, fostul ministru al finanţelor, critică rectificarea bugetară: Rectificarea nu reduce deficitul, ci îl creşte cu 3,7 mld. lei, bani care trebuie împrumutaţi suplimentar până la finalul anului. Tot ce a îndesat premierul sub preş la această rectificare va ieşi la suprafaţă rapid, în octombrie-noiembrie

    Alexandru Nazare, numit ministru de finanţe în decembrie 2020 şi remaniat de premierul Florin Cîţu în iulie 2021,fără multe explicaţii, consideră că rectificarea bugetară adoptată de guvern nu respectă în totalitate recomandarea consiliului minştrilor de finanţe (ECOFIN), aceea în care destinaţia veniturilor excepţionale ar trebui să meargă către reducerea deficitului, ci din contră, rectificarea creşte deficitul cu 3,7 mld. lei, bani care vor trebui împrumutaţi suplimentar.

    “Rectificarea bugetară adoptată ieri nu respectă intocmai recomandarea consiliului ECOFIN din 17-18 iunie a.c. prin care traiectoria de consolidare fiscala a Romaniei a fost validata. În respectiva recomandare destinatia veniturilor exceptionale era reducerea deficitului. Aceasta rectificare nu reduce deficitul, ci il creste nominal cu 3.7 miliarde lei, bani care trebuie imprumutati suplimentar pana la sfarsitul anului peste cuantumul stabilit la aprobarea bugetului de stat”, spune Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.

    De asemenea, veniturile suplimentare de la aceasta rectificare (plus 17,6 miliarde lei) trebuiau redirectionate pentru acoperirea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii (salarii, asistenta sociala, dobanzi la datoria publica), pe care statul e obligat sa le onoreze in lunile noiembrie si decembrie, riscand astfel ca la urmatoarea rectificare tinta de deficit sa fie semnificativ depasita si in termeni procentuali, adaugă Alexandru Nazare.

    “Consecinte? Masuri suplimentare fie pe venituri, fie pe cheltuieli la discutiile de prezentare a raportului Romaniei in procedura de deficit excesiv pe 15 octombrie si la elaborarea bugetului pentru 2022. În concluzie, tot ce a îndesat premierul sub pres la aceasta rectificare va iesi la suprafata rapid, in octombrie-noiembrie. Decontul? Dupa congres, in sarcina integrala a PNL”.

     

    Vedeţi mai jos postarea integrală a lui Alexandru Nazare pe Facebook:

    La prezentarea bugetului de stat pentru anul in curs opinia Consiliului Fiscal a fost preponderent pozitiva.

    Reactiile Comisiei Europene pe aceasta tema au fost pozitive. In acest context am reusit, dupa negocieri complicate, sa convingem S&P sa schimbe perspectiva asupra Romaniei de la “negativ” la “stabil”.

    La rectificare, situatia este diametral opusa. Este acelasi aviz al profesionistilor, dar de data aceasta premierul nu mai posteaza nimic pentru ca il dezavantajeaza.

    Consilul Fiscal considera ca rectificarea “slabeste consolidarea” si prezinta “derapaje” in zona de cheltuieli. Comisia Europeana nu va reactiona acum, dar nu ma astept la reactii prea bune atat timp cat premierul a omis sa discute despre PNDL3 inainte de aprobarea in Guvern a Ordonantei.

    Rectificarea bugetara adoptata ieri nu respecta intocmai recomandarea consiliului ECOFIN din 17-18 iunie a.c. prin care traiectoria de consolidare fiscala a Romaniei a fost validata.

    In respectiva recomandare destinatia veniturilor exceptionale era reducerea deficitului. Aceasta rectificare nu reduce deficitul, ci il creste nominal cu 3.7 miliarde lei, bani care trebuie imprumutati suplimentar pana la sfarsitul anului peste cuantumul stabilit la aprobarea bugetului de stat.

    Deja avem si reactii ale agentiilor de rating pe aceasta tema, avertismente ca traiectoria pozitiva de revenire la “perspectiva stabila” este perturbata.

    Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată de Fitch pe 22 octombrie.

    De asemenea, veniturile suplimentare de la aceasta rectificare (+17,6 miliarde lei) trebuiau redirectionate pentru acoperirea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii (salarii, asistenta sociala, dobanzi la datoria publica), pe care statul e obligat sa le onoreze in lunile noiembrie si decembrie, riscand astfel ca la urmatoarea rectificare tinta de deficit sa fie semnificativ depasita si in termeni procentuali.

    Consecinte? Masuri suplimentare fie pe venituri, fie pe cheltuieli la discutiile de prezentare a raportului Romaniei in procedura de deficit excesiv pe 15 octombrie si la elaborarea bugetului pentru 2022.

    In concluzie, tot ce a îndesat premierul sub pres la aceasta rectificare va iesi la suprafata rapid, in octombrie-noiembrie. Decontul? Dupa congres, in sarcina integrala a PNL.

    PS: Intre timp de la Guvern, premierul anunta intarzieri in implementarea E-facturare.

    Proiectul nu mai este gata nici la 1 Septembrie, cum promisese la investirea actualului ministru de finante, nici in decursul lunii Septembrie, ci in Octombrie si incepand cu 2022. Si atunci cum de E-facturare constituie sursa de venit suplimentara dupa cum prevede Nota de Fundamentare a OUG privind PNDL3?!

     

  • Noua gafă a ministrului de Finanţe: „Salariul minim net e de peste 1.600 de lei.” În România salariul minim net pe economie este 1.386 de lei şi sunt circa 1,25 milioane de salarii minime

    Dan Vîlceanu, noul ministru de finanţe, a spus, în cadrul unei conferinţe  de presă organizată de Ministerul Finanţelor, că salariul minim pe economie este de peste 1.600 de lei. Salariul minim pe economie în România este de 1.386 de lei net lunar şi circa 1,25 mil. de persoane sunt angajate pe salariul minim.

    „Da (salariul minim – n. red.), este în jur de 1.600 şi ceva”, a spus Dan Vîlceanu.

    Corectat de un reporter, care i-a spus ministrului că salariul minim net în România este de 1.386 de lei, ministrul a spus că salariul minim brut este de 2.380 de lei şi nu ar avea cum sa fie 1.300  net

    „E 2.380 cred salariul minim brut, deci nu are cum să fie 1.300 (net – n. red).”

    Salariul minim brut în România este însă de 2.300 de lei brut şi 1.386 de lei net.

     

  • Robinhood, platforma de tranzacţionare care vrea să „democratizeze finanţele”, caută să obţină o evaluare de 35 mld. dolari în una dintre cele mai anticipate listări pe bursele americane din 2021

    Aplicaţia de trading Robinhood a declarat că ar putea strânge până la 2,3 miliarde de dolari în urma ofertei publice iniţiale (IPO), estimată de companie la circa 35 de miliarde de dolari, conform CNN.

    Robinhood, care plănuieşte să se listeze pe Nasdaq sub simbolul bursier „HOOD”, anticipează că va vinde acţiuni cu un preţ cuprins între 38 şi 42 de dolari, ceea ce se traduce într-o valoare de piaţă de 27 de miliarde până la 35 de miliarde de dolari. Astfel, Robinhood ar valora mai mult decât două treimi din total companiilor incluse în Nasdaq.

    În ciuda unor serii recente de controverse, IPO-ul are şanse să câştige popularitate în rândurile investitorilor din retail, care au profitat în ultimele luni de recordurile atinse de piaţa americană de capital. Veniturile Robinhood au crescut cu 245% la 959 milioane de dolari anul trecut, ceea ce i-a permis firmei să înregistreze un mic profit.

    IPO-ul îi va lăsa pe cofondatorii Vlad Tenev şi Baiju Bhatt cu un grad ridicat de influenţă în cadrul Robinhood.

    Platforma plănuieşte să vândă 52,4 milioane de acţiuni. Tenes şi Bhatt vor oferi spre vânzare 2,6 milioane de acţiuni.

    Cine este bulgarul Vladimir Tenev, cel care a înfiinţat Robinhood, platforma care a democratizat tranzacţionarea la bursă în America, aflată acum în fruntea micilor investitori care se luptă cu marii miliardari de pe Wall Street

    După închiderea IPO-ului, toate acţiunile din Clasa B vor fi deţinute de Tenev şi Bhatt. CEO-ul Tenev va controla aproximativ 7,9% din acţiunile aflate în circulaţie şi 26,2% din puterea de vot pentru acţiunile aflate în circulaţie.

     

  • Premierul Florin Cîţu a anunţat care sunt obiectivele lui ca ministru interimar la Finanţe: reforma companiilor de stat, modernizarea administraţiei fiscale, e-Facturare şi înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare

    Premierul Florin Cîţu s-a întâlnit ieri cu o delegaţie a Băncii Mondiale condusă de Anna Bjerde, vicepreşedinte pentru Europa şi Asia Centrală, oficialul român prezentând cu această ocazie priorităţile lui ca ministru interimar de Finanţe, printre care se află şi înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare.

    În plus, lista de obiective include şi reforma companiilor de stat, modernizarea administraţiei fiscale şi e-Facturare.

    Banca Naţională de Dezvoltare este un proiect menţionat şi în programul de guvernare, dar şi în PNRR – Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Astfel, această bancă ar trebui să poată acorda credite de circa 300 mil. euro anual, începână cu primul semestru (S1) din  2026, după ce personalul de la BND, de la Ministerul Finanţelor şi cel preluat de la Eximbank va fi instruit, potrivit informaţiilor publicate în PNRR.

    Proiectul de înfiinţare a acestei bănci are o vechime de peste şase ani, ideea fiind menţionată încă din timpul guvernării lui Dacian Cioloş, în 2015, şi reluată ulterior de Liviu Dragnea.

    În timpul întâlnirii cu reprezentanţii Băncii Mondiale, prim-ministrul Florin Cîţu a mai precizat că prin proiectele din PNRR se va pune accent pe digitalizarea sectorului public, dar şi pe economia verde. Totodată, Florin Cîţu a apreciat sprijinul Băncii Mondiale pentru cele două proiecte din PNRR.

  • Fiscul va folosi roboţi creaţi de UiPath pentru a reduce timpul de aşteptare al contribuabililor

    Ministerul Finanţelor şi UiPath au încheiat un acord de colaborare pentru operaţionalizarea activiăţilor din cadrul Centrului de Excelenţă RPA (Robotic Process Automation) din cadrul ministerului.

    ”În baza acordului, reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cei ai UiPath vor identifica procesele software repetitive la nivelul sistemelor informatice ale Ministerului de Finanţe şi vor dezvolta roboţi software de automatizare a acestor procese. Implementarea soluţiilor de automatizare va ajuta la diminuarea timpului de aşteptare în cazul solicitărilor de informaţii fiscale venite din partea contribuabililor, precum şi la creşterea gradului de securitate a informaţiilor procesate”, se arată în comunicatul ministerului.

    Acordul are ca scop identificarea şi implementarea la scară largă a soluţiilor de digitalizare în cadrul ministerului, ”fiind orientat către tehnologii inovatoare, precum Blockchain, soluţii Cloud, BigData / Analytics şi Robotic Process Automation”.

    “Împreună cu reprezentanţii UiPath, aducem în administraţia fiscală din România cele mai noi tehnologii de automatizare a proceselor repetitive, precum eliberarea anumitor certificate fiscale, care necesită un timp de lucru îndelungat din partea inspectorilor fiscali. Automatizarea acestor procese scade încărcarea aferentă task-urilor repetitive şi permite funcţionarilor să-şi utilizeze expertiza pentru activităţi complexe, cu valoare adăugată mai mare.”, a declarat ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare.

    UiPath este un start-up fondat în România în 2015 de o echipă condusă de Daniel Dines – un fost angajat al Microsoft care s-a întors în Bucureşti pentru a-şi înfiinţa propria firmă – care construieşte roboţi software care înlocuiesc oamenii în realizarea activităţilor repetitive din companii. UiPath a fost listată anul acesta la Bursa de la New York, cea mai mare din lume, şi are în prezent o capitalizare de peste 32 de miliarde de dolari.

     

     

  • Românul care a facut 85 de milioane de lei de pe canapea

    ♦ Aceştia au plătit impozite de 202 mil. lei. ♦ Cel mai mare impozit plătit, 8,5 mil. lei, adică un profit net de 85 mil. lei. ♦ Profit mediu, 65.000 de lei.

    Circa 33.000 de persoane fizice, care investesc la Bursă pe cont propriu sau care sunt clienţi ai fon­durilor mutuale, au plă­tit impozite de 202 mil. lei pe baza tranzacţiilor bursiere din anul 2020, ceea ce înseamnă că, apli­cat impozitării de 10% pe câştig, aceşti investitori au făcut 2 mld. lei profit în anul pandemiei.

    „Numărul de contribuabili per­soa­ne fizice care au obţinut venituri din transferul titlurilor de valoare şi alte operaţiuni – 33.156. Valoarea im­po­zitului pe venitul aferent acestor de­claraţii unice înregistrate de către con­tribuabilii care au obţinut ve­ni­turi din transferul titlurilor de va­loare şi alte operaţiuni – 201,94 mil. lei“, a transmis ANAF la solicitarea prin care ZF a cerut informaţii doar despre persoanele fizice care au com­pletat, depus şi plătit declaraţia unică, pentru tranzacţiile bur­sie­re din 2020, până în termenul limită de 25 mai 2021.

    Circa 71.000 de investitori sunt în ringul bursier de la Bucureşti în timp ce 386.000 in­ves­titori sunt clienţi ai fondurilor mutuale din Româ­nia. Desigur, orice in­ves­titor direct pe Bursă poate fi şi client al fondurilor mutuale şi viceversa, şi de aceea o propor­ţie a numărului celor care au plă­tit impozit este dificil de estimat.

    „Având în vedere că la finalul anu­lui tre­cut valoarea acţiu­nilor listate pe piaţă prin­ci­pală şi ATS era de circa 160 de miliarde de lei, profitul mar­cat de investitori de 2 mi­liar­de de lei pa­re destul de mic, anul 2020 fiind un an destul de slab, în care indicii Bursei au în­chis pe mi­nus. Probabil sunt investitori care au marcat şi pierderi destul de mari anul trecut, nu numai câştiguri, în contextul scă­derilor din debutul anului 2020 generate de pandemie“, spune Adrian Cojocar, di­rector general adjunct al Patria Asset Management.

    Pe de altă parte cel mai mare impozit plătit de o persoană fizică pentru tranzacţiile bursiere realizate în anul 2020, atât cele pe cont propriu la Bursa de la Bucureşti sau pe alte burse, cât şi cele prin intermediul fondu­rilor mutuale, a fost de 8,45 milioane de lei.

    Cu alte cuvinte, raportat la impozitul de 10% pentru câştigurile de pe piaţa de capital, un investitor persoană fizică a reuşit ca în anul 2020 să obţină un profit net, respectiv diferenţa dintre câştigurile şi pier­derile din portofoliu, de aproape 85 de milioane de lei (17,4 mil. euro).

    Cel mai probabil acest profit realizat în anul pandemiei provine din partea unui antreprenor de la bursa de la Bucureşti, mai ales în contextul în care unele companii antreprenoriale au înregistrat raliuri în 2020 susţinute şi de un context de piaţă favorabil pentru sectorul în care activează: medical, materiale construcţii, IT&C, agricultură.

    Ca şi instrument cu care a fost realizat profitul de 17 mil. euro – acţiuni, obligaţiuni, fonduri mutuale, produse structurate, este dificil de identificat, putând fi vorba fie de unul singur – chiar şi o acţiune, fie de toate.

  • Răspunsul european la Robinhood, platforma americană de tranzacţionare care vrea să democratizeze finanţele, încheie o rundă de finanţare de 900 mil. euro, la o evaluare de 5,3 mld. euro

    Aplicaţia germană de tranzacţionare Trade Republic a declarat că a obţinut 737 de milioane de euro prin intermediul unei runde de finanţare care evaluează startup-ul la 4,34 miliarde de euro, conform CNBC.

    Runda a fost condusă de grupul american de venture capital Sequoia, cu susţinere din partea unor investitori precum TCV şi Thrive Capital. Acţionarii deja existenţi – Accel, Founders Club şi Creandum – şi-au mărit astfel participaţiile.

    Trade Republic reprezintă răspunsul Europei la Robinhood, platforma de tranzacţionare care vrea să democratizeze finanţele. Aplicaţia face bani prin intermediul unor comisioane flat de 1 euro pe care le percepe la fiecare tranzacţie.

    La început anului, Trade Republic a adăugat un serviciu dedicat criptomonedelor, lansându-l în momentul în care Bitcoin-ul şi alte active digitale înregistrau creşteri din ce în ce mai mari.

    La fel ca Robinhood, Trade Republic a câştigat popularitate în urma creşterii dobânzilor investitorilor de retail prezenţi în piaţa de capital. În primele luni ale anului, folosirea platformelor online de tranzacţionare a provocat creşteri spectaculoase pentru lanţul de magazine GameStop şi alte acţiuni promovate pe grupul de Reddit WallStreetBets.

    Trade Republic spune că europenii îşi îndreaptă atenţia asupra pieţelor financiare pe măsură ce încearcă să beneficieze de pe urma ratelor extrem de mici ale dobânzilor. Compania gestionează acum active de 6 miliarde de euro.

     

  • Ether depăşeşte în premieră pragul de 4.000 de dolari şi ajunge la o valoare de piaţă de peste 470 mld. dolari. Traderii speră că reţeaua Ethereum va deveni un jucător central al fenomenului DeFi

    Moneda digitală Ether a depăşit luni pragul de 4.000 de dolari, stabilind un nou record pentru a treia sesiune consecutivă, scrie agenţia de ştiri Reuters.

    Bitcoin-ul a ajuns la maximul ultimelor trei săptămâni, în timp ce Dogecoin – creată iniţial pentru a parodia frenezia criptomonedelor – şi-a revenit în urma declinului generat de apariţia lui Elon Musk din cadrul emisiunii Saturday Night Live.

    Ether, tranzacţionat cu ajutorul blockchain-ului Ethereum, a crescut astăzi cu circa 16% la 4.127 dolari. La ora redactării ştirii (12:50), Bitcoin şi Dogecoin au ajuns la 58.221 dolari şi, respectiv, 54 de cenţi.

    Bitcoin-ul s-a dublat, Ether a crescut de aproape cinci ori anul acesta şi Dogecoin a înregistrat un plus de aproximativ 11.000%, pe măsură ce euforia generată de Bitcoin s-a revărsat asupra altor active digitale. În prezent, Ether înregistrează o valoare de piaţă de 476,4 miliarde de dolari.

    „Cred că sectorul crypto prezintă un interes instituţional mult mai mare decât ar crede oamenii care nu au urmărit piaţa”, spune Chris Weston, şeful diviziei de cercetare a firmei de brokeraj Pepperstone.

    Recent, blockchain-ul Ethereum a fost actualizat, traderii crezând că reţeaua ar putea deveni un jucător central al trendului „DeFi”, sau finanţe descentralizate, prin intermediul căruia platformele digitale reduc din dominanţa exercitată de bănci asupra tranzacţiilor financiare.

    În total, suma criptomonedelor Ether aflate în circulaţie este de 477 de miliarde de dolari, faţă de 1.100 miliarde pentru Bitcoin şi 69 de miliarde de dolari pentru Dogecoin. Per total, întreaga piaţă a criptomonedelor valorează circa 2.500 de miliarde de dolari, potrivit CNBC.

    Totuşi, există investitori care nu au încredere în mania monedelor virtuale. Michael Hartnett, strateg de investiţii al Bank of America Securities, spune că raliul Bitcoin reprezintă „mama tuturor bulelor”, în timp ce Stephen Isaacs, preşedintele comitetului de investiţii al companiei de consultanţă financiară Alvine Capital, crede că „nu există fundamente în spatele acestui produs, punct”.

     

  • Romania,cel mai redus grad de educaţie financiară în UE:70% dintre femei, stresate din cauza banilor

    O altă anxietate accentuată de pandemie a fost creată de bani, arată ultimul studiu al companiei americane de servicii financiare Fidelity Investments.

    Femeile spun că nu au suficiente economii pentru un trai confortabil, iar 71% dintre ele sunt nesigure pe capacitatea lor de a pune bani deoparte.

    Cristina Chiriac este antreprenor. Spune că femeile au fost mult mai expuse acestei crize sanitare, iar ea este una dintre ele.

    „Mă regăsesc în acest procent de 70%. Şi-am să dau şi o explicaţie economică, şi anume că marea majoritate a femeilor fie ele antreprenoare, fie angajate, activează în zona de servicii sau de comerţ sau de textile uşoare (…) zone extrem de afectate din puncte de vedere economic. Aşadar, presiunea financiară a fost fantastică, este în continuare, fie că eşti angajat sau antreprenor, ne-am confruntat cu aceste scăderi ale veniturilor. Sunt convinsă că presiunea a lăsat urme în psihicul fiecărei femei, inclusiv în ceea ce mă priveşte pe mine”, a spus Cristina Chiriac, preşedinte fondator CONAF.

    Deşi stabilă financiar, Cristina spune că pandemia a făcut-o să-şi limiteze cheltuielile.

    „Am renunţat la să mai merg atât de des la coafor, am încercat să iau lecţii de pe Youtube în ceea ce priveşte machiajul. 2020 ne-a forţat, pe lângă faptul că am tăiat vacanţe, cosmetice”, a afirmat aceasta.

  • Alin Chitu, Ministerul Finanţelor Publice: Principala problemă în atragerea fondurilor europene este adaptarea instituţiilor, inclusiv a celor private, la noile obiective asumate prin planul de rezilienţă

    Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spus, în cadrul conferinţei ZF/NNDKP CELF: Dispute fiscale la vreme de pandemie, că principala problemă în atragerea fondurilor europene este adaptarea instituţiilor, inclusiv cele private, la noile obiective asumate prin planul de rezilienţă.

    „Ministerul Finanţelor este implicat prin diversele departamente care fac legătura între minister şi cei de la Comisia Europeană. Principalele probleme sunt cele de adaptarea instituţiilor româneşti, inclusiv mediul privat, la noile obiective asumate prin acest plan de rezilienţa. Vorbim de obiective din zona de mediu, de digitalizare, nişte obiective cuantificabile şi va trebui ni cu toţii să facem trecerea de la vechiul sistem de finanţare prin fonduri europene.”, a spus Alin Chitu.

    ZF şi NNDKP, prin echipa Centrului de Excelenţă în Litigii Fiscale (NNDKP CELF), organizează astăzi, 17 februarie, videoconferinţa „Disputele fiscale la vreme de pandemiei”.

    Ce a mai spus Alin Chitu la Conferinţa ZF/NNDKP CELF: Dispute fiscale la vreme de pandemie:

    De ani de zile impozităm foarte mult muncă şi mai deloc capitalurile. Mă întreb dacă este eficientă această abordare din perspectiva bugetară, dacă din perspectiva economică este viabil şi dacă societăţile româneşti s-au capitalizat în modul accelerat pe care ni l am dorit sau nu, accesul la finanţare s-a îmbunătăţit sau nu.

    Am un an de răgaz să facem o analiză sistemului legislativ fiscal şi lucrul acest se poate susţine atât timp cât previziunile economie nu vor implica nişte măsuri bruşte de a aduce bani la buget. Dacă se păstrează acest trend de revenire economică, avem acest an în care putem analiza lucrurile şi le putem aşeza în mod firesc.

    La atenuarea căderii economice din 2020 au contribuit plăţile la timp făcute care constructori, accelerare acestora, programele de tipul IMM Invest, miza a fost pe o pompare masivă de cash în economie. A fost o soluţie care produce efecte.