BusinessMagazin

Tag: financiar

  • ASF a inventat românul “mediu”. Pe un site nou lansat al Institutului de Studii Financiare cu “articole de popularizare”, se calculează cât a câştigat la pensia privată un român “mediu”. Articolul e nesemnat

    În ultimii 15 ani, un român “mediu” a câştigat 5.900 lei, la o sumă brută contribuită de 22.406 lei, aceasta fiind mediei tuturor fondurilor de Pilon II, în timp ce câştigul net al persoanei pentru aceeaşi sumă depusă în depozite bancare este de 3.206 lei, iar faţă de actualizarea contribuţiilor brute doar cu inflaţia este dublu, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul nou lansat de Institutul de Studii Financiare (ISF).

    “În cei 15 ani, suma contribuţiilor brute virate în Pilonul II ajunge la 22.406 lei, în timp ce suma acumulată (media tuturor fondurilor) se ridică la 28.305 lei. Diferenţa o reprezintă un câştig mediu de 5.900 lei, net de toate comisioanele, mai mult decât dublu faţă de actualizarea contribuţiilor brute doar cu inflaţia şi net superior acumulării prin depozite bancare sau cumpărarea monedei euro”, susţin reprezentanţii Asociaţiei pentru Pensii Administrate Privat (APAPR).

    Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un randament mediu anual de 7,16% pe întreaga sa durată de funcţionare (20 mai 2008 – 31 decembrie 2022), comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,19% pe aceeaşi perioadă,. În toată această perioadă, fondurile de pensii din Pilonul II au făcut plăţi în valoare totală de peste 1,1 miliarde lei către 88.202 de participanţi şi beneficiari (moştenitori).

    La finele lui 2022, activele administrate de Pilonul II au atins valoarea de 96,4 miliarde RON, record istoric pentru sistem, în condiţiile în care şi contribuţia medie a atins maxime istorice. În aproape 15 ani de activitate, în Pilonul II au fost virate contribuţii brute în valoare de 79 miliarde lei. Diferenţa dintre activele nete la zi şi contribuţiile brute, ajustate cu plăţile deja realizate (ieşiri din sistem), o reprezintă un câştig în beneficiul participanţilor de 18,5 miliarde lei (cca. 3,8 miliarde euro), net de toate comisioanele percepute de administrator.

  • Studiu Revolut: Românii şi britanici sunt cei mai preocupaţi de economisire în 2023; doar 1% dintre români spun că vor să ia un credit ipotecar în acest an, sub media europeană de 3%

    Europenii adoptă în 2023 un comportament financiar prudent, fiind sunt preocupaţi să îşi protejeze bunurile şi proprietăţile imobiliare, sănătatea sau chiar viaţa, mai degrabă decât să investească în noi instrumente financiare sau să îşi crească nivelul de îndatorare prin împrumuturi şi credite, arată un sondaj realizat de Revolut şi Dynata în rândul a 8.032 de respondenţi din opt ţări europene, din care 1.000 de români

    Puţin peste un sfert din europeni (27%) intenţionează să economisească, iar britanicii şi românii sunt cei mai interesaţi să pună bani deoparte (36%), urmaţi de francezi (35%).

    În România, şi bărbaţii şi femeile manifestă un interes ridicat pentru economisire, depozitele de economii fiind pe primul loc în opţiunile lor privind instrumentele financiare luate în calcul în 2023, cu 35% dintre respondenţi, în rândul femeilor, respectiv 36% dintre bărbaţi.

    În ceea ce priveşte topul pe regiuni al românilor orientaţi spre economisire, pe primul loc se află sud-estul ţării (42%), urmat de Bucureşti-Ilfov (39%) şi sud-vestul ţării, inclusiv Oltenia (38%).

    În schimb, apetitul pentru credite ipotecare s-a redus considerabil, doar 3% dintre intervievaţi fiind interesaţi de obţinerea unui astfel de produs, cu cea mai scăzută intenţie de cumpărare în Franţa (0,6%) sau România (1%) şi cea mai ridicată în Lituania sau Spania (5,4%).

    Segmentul de vârstă 25-34 este cel mai dispus să ia un credit în 2023, cu o medie de 5,1% la nivel european, aceeaşi categorie care înregistrează un procent superior mediei pieţei şi în România (1,50% faţă de 1%). Potrivit sondajului, acest interes scăzut este întreţinut atât de regimul proprietăţii, cât şi de costul finanţării achiziţiei de locuinţe. România este ţara europeană cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe (95%, în 2021, conform Eurostat), în timp ce Germania are cea mai scăzută rată de proprietari (49,5% faţă de 50,5% chiriaşi), media europeană fiind de 70% proprietari vs. 30% chiriaşi.

    În acelaşi timp, europenii sunt mult mai preocupaţi în 2023 de protejarea averii prezente decât de sporirea acesteia prin investiţii cu risc ridicat sau de satisfacerea unor nevoi. De asemenea, 18% dintre respondenţii europeni iau în calcul să ţină mai degrabă banii în numerar, la îndemână, decât să îi plaseze în diverse instrumente financiar-bancare.

    Patru din zece europeni intenţionează să achiziţioneze asigurări de casă şi maşină în noul an. Asigurările de locuinţe (18%) alături de asigurările auto (22%) sunt pe locurile doi, respectiv trei, în lista produselor financiare pentru care consumatorii se pregătesc să aloce fonduri, în 2023. În ceea ce priveşte finanţarea unor nevoi imediate, cardul de credit este, în continuare, cel mai atractiv produs pentru europeni (cu 13% dintre respondenţi). Acest produs se bucură de o mare popularitate printre italieni (19%) şi britanici (18%) şi este preferat de Generaţia Z (17%, al treilea produs financiar ca intenţie de cumpărare în 2023, după conturile de economisire – 33% şi criptomonede 22%).

    În România, femeile sunt mai degrabă adeptele unui comportament precaut şi axat pe prevenţie (17% optează pentru asigurările de casă şi 16% pentru asigurările auto), în timp ce bărbaţii sunt mai atraşi de risc.

    Asigurările auto (26%) şi cardurile de credit (19%) sunt devansate de criptomonede (27%) în topul instrumentelor financiare avute în vedere de bărbaţii români, în 2023, potrivit Revolut.

    Românii, cu 21%, sunt europenii cu cea mai favorabilă atitudine faţă de criptomonede, în 2023, urmaţi de polonezi şi italieni (11%). 

    O altă caracteristică a pieţei locale este orientarea tot mai accentuată spre instrumente financiare fără cash, media la nivel naţional privind intenţia de a deţine numerar fiind inferioară celei europene – 13% dintre respondenţi români iau în calcul să ţină banii la saltea, faţă de 18% la nivel european.

    Cel mai mare procent al răspunsurilor favorabile acestui comportament se înregistrează în Germania (26%), iar cel mai mic în Regatul Unit (11%).

    La nivel european, femeile preferă economiile în cash mai mult ca bărbaţii (19% faţă de 17%), iar opţiunea „banilor ţinuţi la saltea” este, cum era previzibil, influenţată de vârstă – procentul creşte de la 15,6% (18-24 de ani) la aproape 20% (peste 45 de ani).

    În România, diferenţa dintre cele două genuri în această privinţă este şi mai mare (16% la femei faţă de 10% la bărbaţi), dar mediile sunt inferioare celor înregistrate în rândul consumatorilor europeni, pentru fiecare gen.

    ”Surprinzătoare este inversarea preferinţei pentru numerar la segmentele de vârstă, unde, contrar trendului european, cei mai tineri (18-24 de ani) preferă să ţină banii la saltea într-o proporţie mai mare (18%) decât cei peste 55 de ani (11%). O explicaţie posibilă este aceea că segmentele mai mature de populaţie sunt mai preocupate de economisire şi mai familiarizate cu produsele financiar-bancare sau cu instrumentele de investiţii”, se mai arată în comunicat.

    La nivel regional, românii din vestul ţării sunt mai degrabă susţinătorii banilor pe card sau la bancă, doar 8% indicând banii la saltea drept una dintre variantele de a-şi gestiona fondurile în 2023. La polul opus se află, cu 14%, respondenţii din nord-estul ţării şi Muntenia.

     

  • Analiştii financiari CFA spun că inflaţia va rămâne exprimată în două cifre pe tot parcursul anului viitor, cursul va atinge valoarea de 5,1 lei pentru un euro în următoarele 12 luni, iar indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 8,22%

    Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,1021 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 10,68%, în creştere uşoară faţă de exerciţiul din luna octombrie, când analiştii prognozau că  inflaţia va atinge o valoare medie de 10,56%.

    “Anticipatiile inflationiste au reintrat pe trendul crescator, acestea aratand o inflatie exprimata in doua cifre pentru intreg anul urmator”, spune Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    Datele colectate de CFA în luna noiembrie mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 5,0279 lei/euro.

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA, acesta a crescut marginal la valoarea de 33,7 puncte, influenţat pe de o parte de majorarea cu 2,2 puncte a componentei de conditii curente, iar pe de alta parte de scăderea cu 0,5 puncte a componentei de anticipatii.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2022 a atins valoarea medie a anticipatiilor de 6,6%, în timp ce evoluţia în termeni reali a PIB în anul 2022 este estimată la 3,3% în scădere de la 4,5% în prognoza anterioară.

    Pentru 2023, valoarea anticipată de creştere a PIB real este de 1,3%

    “Reducerea puterii de cumparare datorata inflatiei isi va pune amprenta asupra consumului anul viitor. In aceste conditii si anticipatiile de crestere economica pentru anul 2023 s-au redus, acestea inregistrand o valoare de 1,3%”, adaugă Adrian Codirlasu.

    Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 8,22% în următoarele 12 luni, în scădere uşoară, de la 8,39% în exerciţiul anterior.

    Datoria publica in PIB este anticipată sa se majoreze la 56% in urmatoarele 12 luni.

    (Sursa: CFA Romania)

    Sondajul Asociatiei CFA Romania reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

     

     


     

     

  • Analiştii financiari CFA prognozează că inflaţia va atinge o valoare medie de 10,56% în 12 luni, cursul va fi de 5,06 lei pentru un euro, iar indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 8,39%

    Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0652 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 10,56%, în creştere faţă de exerciţiul din luna septembrie, când analiştii prognozau că  inflaţia va atinge o valoare medie de 9,59%.

    Datele colectate de CFA în luna octombrie mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 5,0000 lei/euro.

    (Sursa: CFA)

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA, acesta a scăzut la valoarea de 33,3 puncte, influenţat de scăderea cu 0,3 puncte a componentei de anticipaţii şi cu 3,4 puncte a componentei de condiţii curente. 

    “Pe fondul anticipatiilor de incetinire puternica a economiei globale, indicatorul de incredere macroeconomica si-a continuat scaderea, inregistrand valori apropiate de minimele istorice, evolutie in concordanta cu scaderea la minime istorice a indicatorilor de incredere la nivel global.”, explică Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2022 a atins valoarea medie a anticipatiilor de 6,6%, în timp ce evoluţia în termeni reali a PIB în anul 2022 este estimată la 4,5%, în creştere de la 4% faţă de prognoza anterioară. Pentru 2023, valoarea anticipată de creştere a PIB real este de 1,6%

    “În concordanta cu scaderea increderii in economie, si anticipatiile de crestere economica s-au redus de la 4,5% in 2022 la 1,6% in 2023”, adaugă  Adrian Codirlasu.

    Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 8,39% în următoarele 12 luni, în creştere de la 7,39% în exerciţiul anterior.

    Este de remacat faptul ca in jur de 79% dintre participantii la sondaj anticipeaza scaderea preturilor proprietatilor rezidentiale din marile orase (nefiind inregistrata nicio opinie de majorare a preturilor), in timp ce peste 83% dintre participanti considera aceste preturi supraevaluate (nefiind inregistrata nicio opinie de sub-evaluare).

    Datoria publica în PIB este anticipată sa se majoreze la 57% in urmatoarele 12 luni.

     

    Sondajul Asociatiei CFA Romania reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

    Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET si conditiile macroeconomice globale.

     


     

     

  • Cine este Sam Bankman-Fried, omul care a cutremurat lumea crypto cu lansarea FTX, şi apoi a prăbuşit piaţa prin cel mai de răsunet faliment din industrie. El a pierdut 94% din avere peste noapte, după ce active de 15 miliarde de dolari s-au evaporat odată cu destrămarea imperiului FTX

    Pe 11 noiembrie 2022, FTX, deţinută de Sam Bankman-Fried, a cerut intrarea în faliment în conformitate cu capitolul 11 în SUA, potrivit unui comunicat al companiei postat pe Twitter. De asemenea, Bankman-Fried a demisionat din funcţia de director general şi a fost înlocuit de John J. Ray III, deşi şeful demisionar va rămâne în funcţie pentru a ajuta la tranziţie.

    Samuel Bankman-Fried s-a născut pe 6 martie 1992 în campusul Universităţii Stanford, fiul Barbarei Fried şi al lui Joseph Bankman, ambii profesori de drept la Stanford Law School. Când avea aproximativ 14 ani, mama sa a observat că acesta a dezvoltat spontan un interes pentru utilitarism. Mai târziu, a participat la Canada/USA Mathcamp, un program de vară pentru liceeni talentaţi la matematică.

    Între 2010 şi 2014, Bankman-Fried a urmat cursurile Institutului de Tehnologie din Massachusetts. Acolo, a locuit într-o casă de grup coeducaţională numită Epsilon Theta. În 2012, a scris pe blog despre utilitarism, baseball şi politică. În 2014, a absolvit cu o diplomă în fizică şi o specializare în matematică.

    Cunoscut şi după iniţialele SBF, este un antreprenor american, fiind fondatorul şi directorul executiv al FTX, de asemenea, el gestionează active prin intermediul Alameda Research.

    Cariera

    În vara anului 2013, Bankman-Fried a început să lucreze la Jane Street Capital, tranzacţionând ETF-uri internaţionale. Iniţial stagiar, s-a întors acolo cu normă întreagă după absolvire.

    În septembrie 2017, Bankman-Fried a renunţat la Jane Street şi s-a mutat la Berkeley, unde a lucrat pentru scurt timp la Centre for Effective Altruism în calitate de director de dezvoltare din octombrie până în noiembrie 2017. În noiembrie 2017, a fondat Alameda Research. Începând cu 2021, Bankman-Fried deţinea aproximativ 90% din Alameda Research. În ianuarie 2018, Bankman-Fried a organizat o tranzacţie de arbitraj, mutând până la 25 de milioane de dolari pe zi, pentru a profita de preţul mai mare al bitcoinului în Japonia în comparaţie cu cel din America. După ce a participat la sfârşitul anului 2018 la o conferinţă despre criptomonede în Macao, s-a mutat la Hong Kong. A fondat FTX, o firmă specializată în instrumente financiare derivate, specializate în industria cripto, în aprilie 2019, care a fost lansată în luna următoare.

    La 8 decembrie 2021, Bankman-Fried, împreună cu alţi directori din industrie, a depus mărturie în faţa Comisiei pentru Servicii Financiare în legătură cu reglementarea industriei criptomonedelor.

    Pe 12 mai 2022, a fost dezvăluit faptul că Emergent Fidelity Technologies Ltd., deţinută majoritar de Bankman-Fried, a cumpărat 7,6% din acţiunile Robinhood Markets Inc.

    În septembrie 2022, a fost dezvăluit faptul că Bankman-Fried i-a oferit lui Elon Musk miliarde de dolari pentru a finanţa achiziţia Twitter. Potrivit mesajelor publicate în cadrul procesului dintre Twitter şi Musk în timpul propunerii de achiziţie a Twitter de către acesta din urmă, la 25 aprilie 2022, bancherul Michael Grimes a scris că Bankman-Fried ar fi dispus să se angajeze până la 5 miliarde de dolari.

    Bankman-Fried este vegan. Locuieşte într-un penthouse în Bahamas cu aproximativ 10 colegi de cameră. Are o pasiune pentru jocul video League of Legends, iar compania sa, FTX, a investit în organizaţia esports TSM, ceea ce a inclus schimbarea numelui TSM în TSM FTX.

    Potrivit Forbes, valoarea netă a lui Sam Bankman-Fried era de 8,7 miliarde de dolari în mai 2021. Acest lucru îl făcea să fie a 274-a cea mai bogată persoană din lume. Forbes precizează că marea majoritate a averii lui Bankman-Fried se află în acţiuni FTX şi în jetoane FTT.

    În februarie 2021, Bankman-Fried era al doilea cel mai bogat antreprenor cunoscut din spaţiul criptomonedelor, după Brian Armstrong, potrivit Forbes. La acel moment, averea netă a lui Bankman-Fried era de 4,5 miliarde de dolari, în timp ce cea a lui Armstrong era de 6,5 miliarde de dolari.

    Valoarea netă a lui Bankman-Fried a atins un vârf de 26 de miliarde de dolari. Înainte de criza de lichidităţi a companiei sale, Bankman-Fried avea o valoare estimată la 15,2 miliarde de dolari, dar, potrivit Bloomberg, 14,6 miliarde de dolari au fost şterse peste noapte. Ascensiunea rapidă a lui Bankman-Fried către succesul financiar, combinată cu relativa sa tinereţe şi cu personalitatea sa excentrică, inclusiv presupusa sa înclinaţie de a dormi pe un beanbag în biroul său, a făcut din SBF unul dintre cei mai îndrăgiţi oameni din industria cripto.

     

  • Pregătiţi-vă pentru explozia euro: Cât va ajunge moneda europeană în următoarele luni. Avertismentul analiştilor

    Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0797 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 9,59%.

    “Anticipatiile inflationiste au continuat sa scadă indicand posibilitatea ca rata inflatiei sa treacă sub 10% incepand cu luna octombrie 2023” , spune Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    Datele colectate de CFA în luna septembrie arată că, pentru orizontul de 6 luni,  majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 5,0117 lei/euro.

    (Sursa: raport CFA)

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA, acesta a scăzut la valoarea de 34,7 puncte, influenţat de scăderea cu 12,5 puncte a componentei de anticipaţii şi cu 8 puncte a componentei de condiţii curente. 

    “Pe fondul anticipatiilor de incetinire puternica a economiei globale, indicatorul de incredere macroeconomica a inregistrat o scadere semnificativa, evolutie in concordanta cu scaderea la minime istorice a indicatorilor de incredere la nivel global” , explică Adrian Codirlasu.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2022 a atins valoarea medie a anticipatiilor de 6,1%, în timp ce evoluţia în termeni reali a PIB în anul 2022 este estimată la 4%, în scădere uşoară faţă de prognoza anterioară.

    Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 7,39% în următoarele 12 luni.

    Este de remacat faptul ca in jur de 72% dintre participantii la sondaj anticipeaza scaderea preturilor proprietatilor rezidentiale din marile orase, in timp ce 78% dintre participanti (valoare maxima de la initierea sondajului) considera aceste preturi supraevaluate.

    Sondajul Asociatiei CFA Romania reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

    Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET si conditiile macroeconomice globale.

     

     


     

     

  • CSR 2022. Şcoala de Bani, ediţia 2022 – Banca Comercială Română

     

    Motivaţie:

    În România, nivelul educaţiei financiare este cel mai scăzut din Europa; în 2018, conform Băncii Mondiale, România ocupa ultimul loc din 127 de ţări. Iar un studiu BCR din 2016 a arătat că românii se aşteaptă ca băncile şi specialiştii financiari să ofere educaţie financiară. Programul, dezvoltat local de BCR, vine ca răspuns la nevoile şi aşteptările românilor şi îi are ca public ţintă pe românii de toate vârstele care vor o relaţie mai bună cu banii: copii, părinţi, adolescenţi şi adulţi. Nivelul scăzut al educaţiei financiare îi face pe români vulnerabili, iar alegerile greşite le afectează calitatea vieţii. Şcoala de Bani urmăreşte o intervenţie amplă prin care să ofere românilor de toate vârstele acces la educaţie financiară.

     

    Descrierea proiectului:

    Programul Şcoala de Bani, lansat în 2016, cuprinde cursuri online pe scoaladebani.ro, ateliere săptămânale, newsletter, blog, ateliere pentru părinţi şi copii, acţiuni ample cu ocazia Lunii Educaţiei Financiare şi a Zilei Educaţiei Financiare, acţiuni pentru şcoli (Şcoala banilor bine-crescuţi – carte de poveşti pentru educaţie financiară), resurse gratuite pentru profesori, dar şi un program-pilot de educaţie financiară interdisciplinară în şcoli (LifeLab). În Şcoala de Bani sunt implicaţi peste 1.500 de angajaţi ai companiei. BCR colaborează în program cu Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare, ONG-uri, consultanţi în educaţie, şcoli şi licee din toată ţara, precum şi cu autorităţi locale şi companii private.

     

    Rezultate:

    Aproape 600.000 de români au participat la cursuri şi au interacţionat direct cu profesorii din BCR. În următorii 5 ani, BCR îşi propune să educe financiar 1 milion de români şi să introducă educaţia financiară în şcoli.

    • 80% dintre cei care au văzut mesajele Şcolii de Bani au reţinut regulile principale: 20/50/30 şi plăteşte-te pe tine prima dată;

    • Beneficiarii au devenit mai conştienţi de importanţa gestionării corecte a banilor; au început să pună bani deoparte, să investească şi să-şi împartă bugetul după regula 20/50/30;

    • Adulţii declară că au început să meargă la cumpărături cu listă, să gândească pe termen lung şi să-şi împartă bugetul ţinând cont de nevoi şi abia apoi de dorinţe.

  • Băncile Centrale din Europa scot toate armele pentru a evita colapsul economic: Banca Angliei anunţă o extindere semnificativă a programului de achiziţie de obligaţiuni şi avertizează asupra riscului crescut la adresa stabilităţii financiare

    Banca Angliei şi-a extins programul de cumpărare de obligaţiuni de urgenţă în cea mai nouă încercare de a opri „vânzările de incendiu” ale fondurilor de pensii, care au creat un „risc material pentru stabilitatea financiară” a Regatului Unit, scrie Business Lend.

    Instituţia financiară centrală a menţionat mărţi că este gata să acorde până la 5 miliarde de lire sterline pe zi în obligaţiuni indexate, deoarece a avertizat cu privire la o serie de „disfuncţii” pe piaţa dolarilor. Noua sa intervenţie marchează prima dată când au fost cumpărate datorii indexate ca parte a schemelor sale de cumpărare de obligaţiuni.

    Cele mai noi măsuri, care au fost introduse pur şi simplu înainte de deschiderea pieţelor la Londra, vin la doar o zi după ce BoE a dezvăluie un nou program de finanţare pe termen scurt, care spera că va acţiona ca o supapă de lansare a forţei pentru schemele de pensii care au fost prinse într-un cerc vicios, după ce bugetul „mini” al cancelarului Kwasi Kwarteng a fost anunţat pe 23 septembrie.

    Schema de cumpărare de obligaţiuni de urgenţă a BoE, care a fost lansată pe 28 septembrie, a ajutat iniţial la calmarea pieţelor. Dar promovarea a crescut puternic luni, deoarece analiştii şi cumpărătorii sunt nervoşi cu privire la datele de încheiere a programului de vineri.

    În urma intervenţiei BoE, vânzarea a atras o cerere puternică, cu toate acestea, DMO a plătit cea mai bună valoare a împrumuturilor ajustate în funcţie de inflaţie pentru orice datorie din 2008, cu preţul obligaţiilor lor la un randament real de 1,55%. Pieţele au fost mai stabile mărţi, cu randamentul gilt-ului pe 10 ani, legat de inflaţie, scăzând din nou cu 0,16.

    BoE a ridicat luni restricţia privind activităţile zilnice de obligaţiuni la 10 miliarde de lire sterline, de la 5 miliarde de lire sterline în prealabil. A stocat acest plafon total intact marţi, dar a menţionat că ar putea cumpăra la 5 miliarde de lire sterline pe zi în gilt-uri standard şi 5 miliarde de lire sterline în gilt-uri indexate până vineri când programul expiră. Până acum, instituţia financiară centrală a folosit doar o mică parte din totalul de 65 de miliarde de lire sterline pe care i-a alocat pentru achiziţiile de obligaţii.

  • (P) Investeşte în 5,000+ acţiuni cu deţinere şi ETF-uri prin CAPEX.com

    Compania oferă acum clienţilor săi acces la principalele burse de valori din lume prin noul produs CAPEX Invest.

    CAPEX.com, broker global multi-licenţiat cu sucursală înregistrată la Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (ASF), şi-a extins gama de produse oferite clienţilor săi din întreaga lume.

    Prin CAPEX Invest, investitorii pot alege din peste 5,000 de acţiuni şi ETF-uri listate la 10 dintre cele mai mari burse de valori din SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, Spania, Italia, Olanda sau Belgia.

    CAPEX Invest vine cu o promoţie de lansare disponibilă inclusiv clienţilor din România:  o acţiune gratuită, la alegere, dintr-o listă de companii cunoscute precum Dell, Cisco, Pfizer, Intel, sau HP.

    În funcţie de tipul de cont ales, tranzactiile efectuate pot avea un comision de 0%. Clienţii pot accesa întreaga ofertă de acţiuni cu deţinere şi ETF-uri dintr-un singur cont de investiţii.

    Octavian Pătraşcu, antreprenor român şi fondator al CAPEX.com, declară: “În ultimii doi ani, obiectivul nostru principal a fost acela de a dezvolta o aplicaţie care să se potrivească nevoilor financiare ale investitorului de retail modern. Lansarea CAPEX Invest este cel mai recent pas în acestă direcţie. Suntem pe deplin conştienţi de faptul că investiţiile în acţiuni reprezintă angajamente financiare semnificative, tocmai de aceea oferim investitorilor noştri cele mai bune oportunităţi de diversificare a portofoliilor de investiţii.” 

    Directorul sucursalei CAPEX.com România, Horia Păcurar afirmă că “Pe măsură ce un număr tot mai mare de oameni realizează care sunt beneficiile implicării active în pieţele financiare, se conturează şi nevoia unei aplicaţii uşor de utilizat, cu soluţii eficiente de tranzacţionare. CAPEX.com oferă oportunităţi de investiţii în peste 7000 mii de active disponibile în CAPEX WebTrader.”

    “Noua ofertă pentru acţiuni va atrage interesul atât al clienţilor noi, cât şi al celor existenţi, permiţându-ne să creştem şi să ne consolidăm poziţia pe piaţă la nivel global”, a adăugat Horia Păcurar.

    Acţiunile cu deţinere completează o gamă deja extinsă de CFD-uri cu suport pe principalele clase de active: acţiuni, indici, fonduri, mărfuri, metale, bonduri, criptomonede sau perechi valutare.

    Vizitaţi www.capex.com şi urmăriţi conturile de Facebook, Instagram, Twitter şi LinkedIn pentru mai multe detalii şi informaţii.

    __________________________________________________________________________

    CAPEX.com este un brand fintech operat de Key Way Investments Ltd., companie autorizată şi reglementată la nivel european de Cyprus Securities and Exchange Commission (licenţa nr. 292/16), având sucursala din România înregistrată la Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (ASF).  Infrastructura tehnologică şi condiţiile de tranzacţionare transparente au propulsat CAPEX.com în topul celor mai respectaţi brokeri de pe scena internaţională.

     

  • BCR: 47% dintre români şi-au restrâns cheltuielile în ultimul an din cauza creşterii preţurilor; în medie, românii economisesc 351 lei pe lună, cu 42 de lei mai mult decât în 2021

    Românii şi-au adaptat comportamentul financiar în contextul creşterii accelerate a inflaţiei, a preţurilor şi a tarifelor la utilităţi din ultimele luni, aproape jumătate dintre ei (47%) reducându-şi cheltuielile, arată studiul “Money Matters” 2022 realizat de Erste Group.

    În medie, românii economisesc 351 lei pe lună, cu 42 de lei mai mult decât în 2021. Totuşi, doar 33% pun bani deoparte pentru bătrâneţe.

    Mai mult de jumătate dintre ei, respectiv 64%,  declară că au fost afectaţi de inflaţie, iar 38% cred că situaţia lor financiară s-a deteriorat în ultimul an, procent dublu faţă de 2019.

    Atunci când au nevoie de sfaturi despre economii şi investiţii,  48% se bazează pe familie şi prieteni, iar 19% chiar pe informaţiile din Social Media.

    Pentru 61% dintre respondenţi educaţia financiară intră în atribuţiile şcolii şi ale altor instuţii de învăţământ, 56% cred că este responsabilitatea părinţilor şi a familiei, iar 45% o plasează asupra băncilor şi altor instituţii financiare.

    Potrivit studiului, 77% dintre persoanele care au participat la cercetare au declarat că strâng bani pentru potenţiale urgenţe şi cheltuieli neprevăzute, în timp ce 74% economisesc pentru a avea o rezervă, ambele motive în creştere cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut.

    Cel mai mare avans în rândul motivelor pentru care românii pun bani deoparte îl are însă dorinţa de a investi în educaţie şi pregătire profesională, 25% indicând această schimbare de mentalitate, cu 9% mai mult decât în 2021.

    “Schimbarea a fost mereu o constantă în viaţa noastră, a românilor, mai ales în ultimii 30 de ani. Fie că vorbim de schimbarea de regim din ’89, tranziţia spre economia de piaţă, aderarea la structurile euro-atlantice, criza financiară, pandemia, războiul de la graniţe, schimbările ne-au marcat permanent existenţa. Şi ne-au insuflat o capacitate extraordinară de rezilienţă şi adaptare. De-a lungul acestor ani, cel mai important imbold s-a dovedit a fi încrederea că putem merge înainte, că putem avea o viaţă mai bună indiferent de provocări. Am învăţat cu toţii, pe parcurs, că ai nevoie întodeauna de un partener – personal, profesional sau financiar”, a declarat Ionuţ Stanimir, Director Marketing & Comunicare, BCR.

    Studiul Money Matters a fost realizat la cererea Erste Group şi a vizat ţările din Europa Centrală şi de Est – Austria, Ungaria, Croaţia, Cehia, Slovacia, România şi Serbia.

    Cercetarea a avut loc în lunile iunie şi iulie 2022, pe un eşantion de 507 de persoane, reprezentativ la nivelul populaţiei bancabile, cu vârsta de peste 15 ani.