BusinessMagazin

Tag: fashion

  • Când dă Fashion Days, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de fashion online, startul la reducerile de Black Friday

    Fashion Days, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de fashion online, anunţă că startul evenimentului de Black Friday de anul acesta se va da miercuri dimineaţă, pe 11 noiembrie, urmând ca perioada de reduceri să se întindă pe 3 zile.

    Potrivit estimărilot reprezentanţilor businessului, anul acesta în piaţa locală de fashion vor fi plasate în cadrul evenimentului de Black Friday 502.000 de comenzi, iar în ce priveşte brandul Fashion Days, aşteptările companiei sunt de a atinge un număr de 200.000 de comenzi, în creştere cu 50% faţă de anul precedent.

    Anul acesta, potrivit datelor companiei, aproape 60% dintre românii care ştiu de acest eveniment intenţionează să cumpere de Black Friday. La nivelul pieţei locale de fashion, numărul comenzilor plasate în săptămâna de Black Friday a evoluat, de la 268.000 de comenzi plasate în 2017, la 372.000 în 2019, cu o estimare de 502.000 în acest an.

    „Dacă anul trecut am înregistrat aproximativ 150.000 de comenzi pe parcursul celor 3 zile de Black Friday, anul acesta estimăm că vom avea o creştere de 50% a numărului de comenzi. Contextul pandemic a adus o schimbare evidentă în comportamentul de consum al românilor şi a redefinit segmentul e-commerce, ducând la o creştere semnificativă a ponderii  online din totalul pieţei de fashion – estimăm noi la peste 30% în acest final de an şi început de 2021. De asemenea, estimăm că până în seara zilei de joi, 12 noiembrie, vor fi predate curierilor pentru livrare zeci de mii de produse şi comenzi” a declarat Robert Berza, general manager Fashion Days.

    Reprezentanţii afacerii anunţă reduceri de până la 80% pentru peste 1,5 milioane de produse de încălţăminte, îmbrăcăminte şi accesorii pentru femei, copii şi bărbaţi, de la circa 400 de branduri, printre care Calvin Klein, Pepe Jeans London, UGG, Diesel, EA7, Moschino sau Furla, 85% dinte produse urmând a avea, în cele trei zile de reduceri, cel mai bun preţ din an, în cazul articolelor de peste 100 de lei.
    „Anul acesta estimăm cumpărături de la peste 170.000 de clienţi în perioada 11-15 noiembrie, respectiv o creştere de aproape 50% comparativ cu anul trecut. De asemenea, peste 70% din valoarea comenzilor va fi generată prin aplicaţia mobilă, procent în continuă creştere în fiecare an, dar cu precădere în 2020. Pandemia a accelerat tranziţia de la magazinele clasice spre e-commerce şi românii au descoperit beneficiile clare: câştigi timp, ai mult mai multe opţiuni de produse şi, mai ales de Black Friday, un preţ extrem de competitiv”, notează Robert Berza, General Manager Fashion Days.

    Anul acesta, aproape 60% dintre românii care ştiu de acest eveniment intenţionează să cumpere de Black Friday, spun reprezentanţii companiei.

    Şi pentru că zilele de Black Friday nu vin doar cele mai mari reduceri, ci reprezintă şi cea mai aglomerată perioadă pentru companie, clienţii vor avea opţiunea de a alege livrarea în cele 900 lockere easyBox răspândite la nivel naţional. „În plus, mai bine de 150.000 dintre clienţii care au un istoric bun de retur şi care achită cu cardul au parte de un serviciu exclusiv: în cazul unui retur îşi vor primi banii înapoi în cont în doar 30 de minute de la predarea produsului returnat, chiar şi în easyBox. Pentru a beneficia de acest serviciu, dar şi pentru ca totul să fie mai simplu şi mai rapid, clienţii sunt încurajaţi să plătească online prin opţiunea Pay by Click, care permite salvarea datelor cardului pentru ca plata comenzii să poată fi efectuată instant”, spun reprezentanţii companiei.

  • Eleganţa, mereu la modă

    Ideea lansării Consiglieri, brandul de vestimentaţie masculină la comandă, care acoperă o gamă largă de ţinute pentru segmentul business, ceremonie şi smart-casual, a venit ca o extensie a brandului de rochii şi vestimentaţie feminină pentru ocazii speciale Cristallini, cofondat de Cristian Cîrstea în urmă cu 11 ani, la Bucureşti, şi prezent astăzi în ţări precum Italia, Elveţia, China, Singapore sau Arabia Sudită. Proiectul fondării Consiglieri a demarat în 2014 dar a fost lansat abia în vara anului 2015, în urma unei investiţii iniţiale de 100.000 de euro, mare parte provenind din fonduri proprii.

    Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,55 milioane de lei şi un profit de 82.000 de lei. Pentru anul în curs, previziunile iniţiale vizau o creştere cu 15-20% a cifrei de afaceri, însă în noul context de piaţă „ajustările prezente sunt într-o corecţie de minus 40%”, deoarece zona de ceremonii şi evenimente speciale, care reprezintă aproximativ 70-75% din veniturile brandului, a înregistrat o scădere drastică în urma amânării sau anulării a peste 80% dintre evenimentele programate anul aceasta. „Impactul pandemiei s-a resimţit în scăderea puternică a numărului de clienţi, în primă fază, urmată de o creştere uşoară. Specificul businessului este dat de interacţiunea fizică în showroom cu clientul, pentru partea de măsurători tehnice care se efectuează de către un maestru croitor şi care presupune o întâlnire. Aici s-a resimţit o uşoară reticenţă a clienţilor, cel puţin în primele 2-3 luni după lockdown”, notează fondatorul businessului. Spune însă că le-a fost de ajutor conceptul de showroom privat, „în care întâlnirile au loc pe bază de programare şi astfel putem asigura intimitatea şi un spaţiu rezervat fiecărui client”.

    Anual, compania înregistrează o medie de 650 de clienţi, cu preponderenţă din „top management, professionals şi proprietari de businessuri”, cu vârste cuprinse între 40 şi 55 ani şi venituri mari. Deşi nu au clienţi din afara ţării, Cîrstea spune că deservesc în schimb „expaţi din mediul business sau diplomaţi, cu un gust format pentru vestimentaţia la comandă, cărora le-am câştigat încrederea şi au devenit clienţi fideli”. Potrivit lui, cei care apelează la serviciile Consiglieri se împart în două categorii: clienţii care cumpără un produs făcut pe măsură pentru un eveniment special, şi clienţii care investesc în garderoba personală din raţiuni profesionale sau pur şi simplu pentru a-şi cultiva stilul personal. „Fiecare client beneficiază de consultanţă specializată din partea unui consultant dedicat, astfel produsele realizate respectă proporţiile corpului, iar clienţii sunt consiliaţi să aleagă cele mai potrivite ţesături şi opţiuni de design în funcţie de anumiţi factori specifici şi respectând regulile codului vestimentar masculin. Cel mai important lucru referitor la o ţinută este să fie făcută pe măsura purtătorului, iar acest lucru este tot mai apreciat şi de bărbaţii din România. Şi aici mă refer la Bucureşti în mod special. Poate mai mult decât oricând, bărbaţii îşi doresc ţinute care să li se potrivească perfect şi în care să se simtă confortabil.”

    În prezent, Consiglieri are şase linii dedicate de producţie: costume (sacouri, pantaloni, veste), cămăşi, paltoane, jeans, încălţăminte şi accesorii, prin intermediul cărora poate fi creată o gamă de peste 20-30 de produse de bază, definitorii pentru brand. „În primii ani de la înfiinţarea businessului, produsul principal a fost costumul la comandă, cu un preţ mediu de 700-1.000 de euro. Preţul poate varia în funcţie de alegerile clientului în ceea ce priveşte modul de construcţie a sacoului (tradiţional/semi-tradiţional), ţesătură sau detaliile de personalizare. Clienţilor care îşi doresc costume exclusiviste le oferim o selecţie de ţesături de la branduri de lux, precum şi elemente de personalizare manuală a vestimentaţiei. Preţul unui astfel de costum poate ajunge la câteva mii de euro”, explică Cristian Cîrstea. În ultimii doi ani, brandul a dezvoltat liniile de producţie şi pe partea de smart casual, toate produsele fiind în continuare custom made (realizate la comandă): jeans, cu un preţ mediu de 250 de euro, pantaloni chinos (250 de euro), paltoane, trenciuri şi jackete (600 de euro), sneakers sau pantofi sport (250 de euro) şi pantofi (450 de euro).

    De-a lungul timpului, executivul spune că principala provocare pe care a întâmpinat-o în dezvoltarea businessului a fost găsirea „factorului uman”. „La baza modelului nostru de business stă un serviciu de consiliere vestimentară şi îndrumare a clientului pe parcursul procesului de configurare a oricărei piese vestimentare sau a oricărui accesoriu, de la luarea măsurilor şi până la alegerea ţesăturii sau a detaliilor de stil – tipul reverului, al nasturilor,  detaliile de personalizare. Tocmai pentru că ne-am propus să oferim clientului o experienţă în jurul creării vestimentaţiei sale de zi cu zi sau a celei pentru un eveniment important, formarea echipei de consultanţi vestimentari profesionişti a durat destul de mult.” În prezent, echipa Consiglieri numără cinci membri.

    În ceea ce priveşte concurenţa, el spune că în ultimii ani au apărut în Bucureşti tot mai multe servicii de croitorie la comandă, pe partea de vestimentaţie business şi ceremonie, însă Cîrstea îi consideră competitori doar pe aceia care au reuşit să treacă testul timpului şi al consecvenţei. „Am căutat în permanenţă să creăm avantaje competitive pentru a ne diferenţia de concurenţă. Astfel, a apărut linia de vestimentaţie şi accesorii casual croite pe măsură, de pildă jeans sau sneakers. Iar faptul că strategia noastră este aplicată şi de competiţie într-o anumită măsură nu poate fi decât o validare a alegerilor noastre în ceea ce priveşte dezvoltarea businessului.”

    Dată fiind impredictibilitatea actuală din mediul economic şi social, antreprenorul a decis să amâne deschiderea a două noi showroomuri Consiglieri, evenimente programate iniţial pentru acest an. „Rămânem atenţi la schimbările din comportamentul de consum şi încercăm să ne adaptăm serviciile şi produsele astfel încât să ne consolidăm poziţia pe piaţă. Fidelizarea clienţilor este, de asemenea, una dintre strategiile pe care mizăm.”

  • Povestea unei legende a modei care a transformat 200 de dolari într-un imperiu de peste 140 de milioane de dolari şi care a murit din cauza COVID-19

    Kenzō Takada s-a născut pe 27 februarie 1939 în Himeji, în prefectura Hyōgo din Japonia. Încă de la o vârstă fragedă şi-a descoperit pasiunea pentru modă, după ce a început să citească revistele de fashion ale surorii sale. După terminarea liceului s-a înscris la Universitatea din Kobe, dar dar în primul an s-a retras, după ce tatăl său a murit.

    În 1958, el s-a înscris la Bunka Fashion College din Tokyo, unde a şi câştigat o primă competiţie de design vestimentar. În timpul pregătirii pentru Jocurile Olimpice de vară din 1964, guvernul a demolat apartamentul lui Takada, oferindu-i în schimb unele compensaţii financiare. La sfatul mentorului său, unul dintre profesorii de la Bunka, care îi insuflase dragostea pentru moda franţuzească, a folosit aceşti bani ca să plece la Paris.

    Pe 1 ianuarie 1965 a ajuns în Gare de Lyon. Prima impresie pe care a avut-o despre Paris a fost că pare „dezgustător şi sumbru”, însă când a trecut cu taxiul pe lângă Notre-Dame de Paris şi-a schimbat impresia, descriind ulterior faimoasa catedrală ca fiind „magnifică”. În primii ani petrecuţi în Franţa a trecut prin multe greutăţi, vânzându-şi schiţele către diferite case de modă pentru sume modice, de 25 de franci francezi (monedă scoasă din circulaţie odată cu adoptarea monedei euro).

    După o perioadă a vrut să se întoarcă în Japonia, dar şi-a propus să nu facă asta până nu crează o colecţie şi în Franţa, obiectiv care l-a determinat să îşi deschidă un mic butic de modă într-o galerie unde nu avea încă niciun competitor. Astfel, în 1970, a închiriat un spaţiu comercial în interiorul Galeriei Vivienne. Cu o investiţie iniţială de 200 de dolari, necesari pentru a cumpăra diverse stofe dintr-o piaţă din Montmartre, designerul a creat o primă colecţie îndrăzneaţă, pe care a prezentat-o la primul său show, susţinut în aceeaşi galerie care îi găzduia atelierul. În luna iunie a aceluiaşi an avea să culeagă primele roade ale muncii de până atunci: revista Elle a decis să prezinte pe copertă una dintre creaţiile sale.

    Ulterior, Takada şi-a mutat atelierul în Passage Choiseul. La un an distanţă, colecţiile sale erau prezentate la New York şi Tokyo, iar în 1972 a câştigat premiul Fashion Editor Club al Japoniei. În octombrie 1976, şi-a deschis primul magazin Kenzo, în Place des Victoires.

    În 1993, brandul Kenzo, care la vremea aceea atinsese vânzări de 144 de milioane de dolari, a fost achiziţionat de grupul LVMH, într-o tranzacţie de 80 de milioane de dolari. Şase ani mai târziu, Takada a anunţat că se retrage din industria modei pentru a urma o carieră în arte. În paralel cu designul vestimentar, creatorul a lansat, de asemenea, un prim parfum în 1988, urmat, în 2001, de o linie de produse cosmetice şi de un nou brand de amenajări interioare, K3, la începutul acestui an.

    Pe 2 iunie 2016, Kenzō Takada a fost numit cavaler al Legiunii de Onoare. Creatorul a murit pe 4 octombrie 2020, la vârsta de 81 de ani, din cauza unor complicaţii apărute în urma infectării cu COVID-19, în timp ce era internat la spitalul american din Paris.

    Potrivit companiei de analiză financiară Dun & Bradstreet, în 2019 brandul Kenzo a înregistrat venituri de circa 300 de milioane de dolari şi un număr de peste 3.000 de angajaţi. Grupul LVMH, din portofoliul căreia face parte, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 53,67 de miliarde de dolari.

  • Un retailer online de fashion aduce un nou brand în piaţa locală. „Estimăm că noul brand va ajunge să reprezinte 10% din vânzări”

    Luna aceasta, brandul Answear lansează în piaţa locală un nou brand, answear.LAB, care debutează cu o colecţie vestimentară în ediţie limitată, inspirată din moda şi cultura anilor ’30, însă reinterpretată pentru femeile din prezent.

    „Noua colecţie vine ca un răspuns la nevoile noii generaţii de femei, care îşi doresc să poarte outfituri autentice, cu un design deosebit, haine, încălţăminte şi accesorii elegante şi feminine, adaptate prezentului, dar şi la preţuri accesibile. Ne aşteptăm ca brandul answear.LAB să fie adaptat şi cerinţelor femeilor românce şi să fie bine primit de acestea. Estimăm că noul brand va ajunge să reprezinte 10% din vânzările de pe Answear.ro”, spune Georgiana Pană, marketing manager Answear România.

    În portofoliul noului brand sunt incluse articole vestimentare precum: cămăşi, bluze, pantaloni chino, jachete din piele şi fuste, paltoane, rochii de seară şi de cocktail, alături de o serie de accesorii: mănuşi, eşarfe şi genţi.

     

  • Croşetatul a devenit cool

    Croşetatul poate fi asociat cu steoreotipul că este practicat de femeile în vârstă, cu bunicile care stau pe un balansoar, pregătind poate un cadou pentru nepoţi. Ei bine, în secolul XXI, croşetatul a devenit „cool” şi – în vremuri de pandemie – chiar popular. 

    Astfel, a devenit un obicei al influencerilor de pe pe Instagram, dar şi al noilor generaţii de designeri, care transformă obiceiul vechi într-o nouă formă de artă. Printre ei se numără designeri de fashion cunoscuţi în lumea modei precum Yan Yan, Hazar Jawabra sau Katya Zelentsova. 

  • A lucrat încă de mic în aprozarul părinţilor, iar acolo a învăţat tot ce i-a trebuit pentru gigantul pe care îl conduce acum. A început tot cu un aprozar, iar acum brandul său este cunoscut în toată lumea

    Bernard Lewis a avut ocazia încă din copilărie să ia contact cu lumea businessului prin prisma micii afaceri pe care o aveau părinţii săi, astfel că s-a îndrăgostit rapid de ideea de antreprenoriat.  Compania pe care a fondat-o în urmă cu şapte decenii a ajuns astăzi unul dintre cele mai cunoscute branduri britanice de fashion – River Island – cu venituri anuale de aproape 1 miliard de euro.

    Bernard Lewis s-a născut pe 10 februarie 1926 în Marea Britanie. Antreprenorul a urmat  Jewish Free School din Londra şi, ulterior, University of North London Northern Polytechnic Institute. În copilărie, obişnuia să îşi ajute părinţii la aprozarul acestora, dobândind astfel experienţa şi abilităţile necesare unui comerciant. În 1944 – 1945 a activat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul Forţelor Aeriene Regale ale Regatului Unit.

    După război, Lewis şi-a deschis o mică afacere cu fructe şi legume în nordul Londrei, pe  Holloway Road. Trei ani mai târziu a decis să intre în industria de retail vestimentar, lansând în 1948 un magazin în care a vândut iniţial ţesături, iar apoi haine, în special bluze, fuste şi rochii. Cunoscut sub numele Lewis Separates, businessul ajunsese, în 1955, la nouă unităţi. În 1965, compania, având 70 de magazine, este redenumită Chelsea Girl. Mult timp, Leonard, fiul cel mare din primul mariaj al antreprenorului, i-a fost mână dreaptă la cârma afacerii (el are cinci copii, din trei căsnicii).

    În 1982 a deschis primul magazin al companiei destinat bărbaţilor, sub brandul Concept Man. Nouă ani mai târziu, în 1991, Chelsea Girl & Concept Man sunt integrate într-un nou business, River Island. După doi ani, compania se extinde în afara graniţelor, cu un prim magazin în Irlanda.

    În 2015 este lansată linia River Island Kids, destinată copiilor, urmată la trei ani distanţă de cea pentru amenajarea locuinţei, River Island Home. În 2018, businessul a înregistrat venituri de 877,7 milioane de lire sterline. Până anul trecut, grupul, prezent printr-o reţea de francize nu doar în Europa, ci şi în Asia şi Orientul Mijlociu, a fost condus de nepotul fondatorului, Ben Lewis, ales CEO în 2010. În 2019, el i-a cedat conducerea lui Will Kernan.
    Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, Bernard Lewis are în prezent o avere de 1,2 miliarde de dolari. 

  • La shopping, din izolare

    „Answear a previzionat în acest an o creştere de 30% faţă de 2019 şi până în 10 martie eram peste obiectiv. Acum ne aşteptăm să fie o perioadă de scădere, nu ştim dacă se va putea recupera ulterior. Ne-am adaptat însă rapid contextului actual plin de incertitudine şi încercăm să creştem rata de flexibilitate a companiei”, spune Raluca Radu, country manager al platformei de fashion Answear.ro. În 2019, compania a înregistrat în plan local o cifră de afaceri de 22 de milioane de euro. Momentan, businessul nu şi-a ajustat obiectivele în privinţa cifrei de afaceri pentru anul în curs, deoarece, spune Raluca Radu, „în prezent este greu să facem previziuni pe termen lung”.

    În contextul răspândirii pandemiei cauzate de coronavirus, Raluca Radu notează că, aşa cum era de aşteptat, compania a înregistrat o scădere procentuală de 10% a vânzărilor, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2019, dar această scădere a fost înregistrată doar în ultimele două săptămâni din luna martie. „Suntem în continuare a doua piaţă din punctul de vedere al cifrei de afaceri pentru Answear.ro, imediat după Polonia, iar scăderile se pot observa pe întreg portofoliul nostru de ţări.”

    În ciuda scăderii înregistrate la nivelul volumelor de vânzări, un lucru interesant, spune executivul, este faptul că valoarea medie a comenzii a crescut în medie cu 7%. Astfel, în ultimele săptămâni, valoarea medie a comenzii a fost de 330 de lei, în creştere cu 7% faţă de perioada anterioară. „Nu am observat însă fluctuaţii din punctul de vedere al brandurilor din topul vânzărilor – sunt aceleaşi branduri în top 10 cele mai vândute, aşa cum era şi înainte de perioada distanţării sociale.”

    Country managerul Answear spune că noul context a adus totuşi modificări în comportamentul clienţilor companiei. „Ce am observat, în primul rând, a fost apetenţa pentru alte categorii de produse. Sunt categorii pe care înregistrăm creşteri semnificative, de peste 50% faţă de anul trecut, şi mă refer aici la tricouri, pantaloni, hanorace, haine sport, dar şi pijamale, pantaloni scurţi, lenjerie intimă, eşarfe, fulare şi bijuterii. Din categoria surprize, segmentul de rochii şi-a dublat vânzările atât ca volum, cât şi din punctul de vedere al numărului de comenzi.

    Am observat o creştere a apetenţei pentru tricourile cu mesaje motivaţionale, hanorace cu mesaje pozitive, dar şi creşteri pe categoria de geci, jachete şi sneakers.” O scădere se observă însă, per total, pe categoria de pantofi, mai ales în zona de pantofi cu toc, adaugă executivul. Brandurile de top din punctul de vedere al vânzărilor au fost Tommy Hilfiger, Adidas Originals, Guess Jeans, brandul propriu Answear, Tommy Jeans, brandul propriu Medicine, Calvin Klein Jeans, Karl Lagerfeld şi Levi’s. 

    O altă tendinţă pe care o remarcă este o evoluţie semnificativă a procentului de plăţi online cu cardul, de la 20%, cât era înainte de criza coronavirusului, la 50% în prezent. În plus, Raluca Radu spune că şi durata deciziei de cumpărare s-a scurtat: „Observăm mai multe decizii de cumpărare luate în aceeaşi zi de la prima vizită şi un număr mai mic de afişări înainte de a comanda, deci probabil cumpărătorii fac mai mult cumpărături de necesitate şi mai puţin de impuls”. Nu în ultimul rând, presiunea din punctul de vedere al termenelor de livrare a scăzut. „Noi am anunţat că vor putea apărea mici întârzieri şi că extindem termenul de livrare de la 3 zile la unul realist de 4-5 zile, iar numărul de telefoane legate de termenul de livrare a scăzut drastic faţă de situaţia precedentă.”

    Potrivit Ralucăi Radu, deşi mulţi specialişti din retail şi oameni de afaceri spun că industria modei va fi afectată întrucât nu face parte din categoria de bunuri de primă necesitate, acest lucru depinde foarte mult de efectele pe termen mediu şi lung ale crizei prezente şi de impactul ei economic. În opinia sa, zona de e-commerce va avea de câştigat după această criză, în România aducând plusuri mai ales la numărul cumpărătorilor din online.

    Din acest punct de vedere, executivul consideră că fashion e-commerce-ul nu va fi afectat sau este posibil chiar să cunoască o creştere per ansamblu, mai ales la nivelul pieţei locale, unde exista un număr mare de oameni care nu cumpăraseră niciodată de pe platformele online de fashion. „Sunt convinsă că e-commerce-ul poate fi afectat pe termen scurt şi mediu din punctul de vedere al supply chain-urilor sau al relaţiilor legate de distribuţie, precum şi de puterea de cumpărare a clienţilor, dar cred că per total va cunoaşte o creştere pe termen lung.”

    Care este, în opinia executivului de la Answear, soluţia pentru ca retailerii de fashion să iasă cu bine din această criză? „Cred că online-ul este o posibilă salvare pentru retailerii care nu activau până acum pe acest canal şi există numeroase platforme de tip magazin online la cheie (SaaS) sau marketplace de care pot profita pentru a-şi pune rapid în vânzare produsele. Se tot discută despre digital transformation şi acum am fost forţaţi, ca mediu de afaceri, să punem lucrurile în practică într-un ritm rapid.” Alte variante de a minimiza pierderile în aceste luni de incertitudine, crede ea, ţin de punerea în comun a serviciilor. „Online-ul va cunoaşte o creştere şi va fi nevoie de personal în zona de livrare şi fulfillment sau logistică a comenzilor, iar retailerii offline care nu au acum activitate îşi pot pune serviciile la dispoziţia retailerilor online care au nevoie de ele. Cred că va fi nevoie de parteneriate între firmele din retail pentru ca întregul mediu să se poată adapta şi să funcţioneze rapid în aceste noi condiţii de piaţă.”

    La nivelul companiei pe care o coordonează, Raluca Radu spune că a fost nevoie să revizuiască rapid bugetele de promovare şi alte investiţii şi să amâne o parte dintre investiţiile care nu erau de imediată necesitate. „Pentru noi este totuşi o prioritate să păstrăm echipa unită şi relaţiile de parteneriat pe care le-am construit în atâţia ani de existenţă pe piaţă şi vom face tot posibilul să nu afectăm relaţiile pe care le avem cu furnizorii, ci să găsim împreună cu aceştia planuri win-win pentru noile condiţii. De asemenea, ne interesează foarte mult să continuăm să ţinem unită comunitatea clienţilor Answear şi să le aducem acestora noile colecţii ale brandurilor de top, produse care să le facă viaţa mai frumoasă sau mai uşoară în condiţiile de incertitudine pe care le trăim în aceste zile.”

    Pentru a păstra siguranţa angajaţilor, a colaboratorilor şi a clienţilor, echipa din depozitul central al companiei, din Polonia, de unde sunt livrate zilnic comenzile, „a luat toate măsurile de igienă în depozit şi în privinţa personalului care lucrează în zona de fulfillment şi logistică. Măsurile ţin de dezinfectarea tuturor suprafeţelor, folosirea de echipamente de protecţie şi produse de dezinfectare, dar şi de transportul angajaţilor la lucru şi de organizarea lor în depozit”, explică country managerul Answear.

    De asemenea, echipele de Customer Support şi Marketing dedicate Answear România lucrează de acasă din data de 9 martie şi funcţionează în parametrii de dinainte. În privinţa livrării, Raluca Radu spune că, împreună cu partenerii de la FAN Courier, compania face tot posibilul să asigure livrarea în aceleaşi condiţii ca şi până acum, dar măsurile luate în depozit au îngreunat logistica. „Ne confruntăm şi cu timpi mai mari de aşteptare la graniţa cu România şi momentan avem 1-2 zile de întârziere în livrare. Depinde foarte mult şi de ce măsuri se vor lua mai departe.”

    Deşi nu vor introduce în portofoliul de produse articole de protecţie împotriva coronavirusului, echipa companiei a fabricat, în cadrul unităţii de producţie din Polonia, măşti din materiale certificate pe care compania le-a donat spitalelor. 
    În opinia Ralucăi Radu, după încheierea pandemiei, creşterea preţurilor în rândul retailerilor vestimentari „nu va fi o soluţie viabilă în niciun scenariu pe care îl estimăm”. În încheiere, executivul spune că „este un context plin de provocări de toate tipurile şi cea mai mare provocare pentru întregul mediu de afaceri este impredictibilitatea”.

  • Primul lanţ uriaş de magazine care se pregăteşte de INSOLVENŢĂ din cauza pandemiei de COVID-19

    Retailerul britanic de fashion Debenhams e pregăteşte de insolvenţă din cauza coronavirusului, potrivit unui articol The Guardian.

    Compania, care are 22.000 de angajaţi şi a fost salvată recent de administratorii săi speciali doar cu un an în urmă, este acum pe punctul de a aplica din nou pentru insolvenţă săptămâna care vine.

    Printre posibilii administratori ai companiei se numără KPMG; care au ajutat la restructurarea Debenhams în luna mai a anului trecut.
    „La fel ca toţi retailerii, facem planuri de contingenţă în aceste circumstanţe neobişnuite. Proprietarii şi creditorii noştri ne susţin şi orice acţiuni vom fi nevoiţi să întreprindem va fi pentru a proteja businessul în situaţia curentă”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

    Se înţelege astfel că potenţiala măsură de intrare în insolvenţă ar proteja businessul astfel încât acesta să funcţioneze în continuare.

    Grupul Debenhams a închis 22 de magazine, dintre care 19 au fost închise în ianuarie şi au cauzat pierdera a mai mult de 700 de locuri de muncă. Alte 28 din cele 141 de magazine rămase vor fi închise permanent anul care vine.

    Debenhams are datorii mai mari de 600 de milioane de lire sterline, iar reprezentanţii afacerii ar fi solicitat o amânare a plăţii chiriilor de cinci luni, iar furnizorilor o întârziere de o lună pentru efectuarea plăţilor.

    Debenhams este unul dintre mulţii retaileri aflaţi în prezent în dificultăţi financiare din cauza închiderii activităţii cauzate de coronavirus. Richard Hyman, un analist independent de retail, spune că acesta ar fi primul din multe lanţuri fashion care are probleme din cauza unei cantităţi mari de produse rămase în piaţă, ca urmare a prăbuşirii vânzărilor din cauza COVID-19.

  • Cine este Viggo Fashion International, firma care a câştigat două contracte de 88 mil. lei pentru furnizarea de combinezoane şi viziere de protecţie

    Viggo Fashion International SRL, producător de costume şi haine made to mesure pentru bărbaţi, un brand lansat de Ionuţ Marin şi Cătălin Botezatu, a câştigat un contract de 54 mil. lei pentru furnizarea a 500.000 de combinezoane şi un altul în valoare de 33 mil. lei pentru 1,75 milioane de viziere de protecţie, livrarea urmând a se face etapizat pe parcursul a 45 de zile calendaristice.

    Viggo Fashion International SRL, producător de costume şi haine made to mesure pentru bărbaţi, un brand lansat de Ionuţ Marin şi Cătălin Botezatu, a câştigat un contract de 54 mil. lei pentru furnizarea a 500.000 de combinezoane şi un altul în valoare de 33 mil. lei pentru 1,75 milioane de viziere de protecţie, livrarea urmând a se face etapizat pe parcursul a 45 de zile calendaristice.

    Firma figurează pe lista câştigătorilor pentru echipamente de protecţie care urmează să fie livrate în etape în contextul epidemiei de coronavirus.

    Viggo, un brand a cărui imagine este creatorul de modă Cătălin Botezatu, a îmbrăcat echipa naţională de fotbal la campionatul european de fotbal din 2016.

    Viggo Fashion International SRL, companie care a câştigat cele 2 contracte pentru echipamente de protecţie, este deţinută de Marin Ionuţ Marius, are un număr mediu de 20 de angajaţi, afaceri de 5,1 mil. lei şi o pierdere de 300.000 de lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice disponibile, potrivit platformei confidas.ro, care analizează riscul financiar al firmelor. Compania are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate. Viggo are magazine stradale în Bucureşti, Târgu-Mureş şi Chişinău şi mai multe unităţi în malluri în Bucureşti şi în ţară, potrivit datelor de pe site-ul propriu.

    Ionuţ Marin, 35 de ani, care figurează ca unic acţionar al Viggo Fashion International SRL este asociat şi în Crama Orheiul 1946 SRL, unde îi are ca parteneri pe Serghei Turcan, Ştefănescu Sorinel Vasile şi Constantin Gutu, potrivit platformei confidas.ro, dar şi în firme precum Rift Time SRL sau Ego Fashion, firme care figurează cu o cifră de afaceri zero.

    Unul dintre partenerii lui Ionuţ Marin în businessurile pe care le deţine este Ion Gheorghe, unul dintre acţionarii Companiei Industriale Griviţa. Cei doi sunt asociaţi în compania Roli Bina International SRL, cu activităţi de comerţ, dar o cifră de afaceri zero în 2018.

    În 2007, ZF scria că vânzarea unor active şi a terenului de şase hectare din zona Clăbucet deţinut in Bucureşti de Compania Industriala Griviţa îi făcea pe Ion Gheorghe şi Alexandru Haiduc, principalii acţionari ai companiei, mai bogaţi cu câte 20 de milioane de euro fiecare.

    Ionuţ Marin figurează ca acţionar direct sau administrat în opt companii, potrivit datelor de pe platforma confidas.ro.

     

     

  • Fashion Days a încheiat anul trecut cu afaceri de peste 325 milioane lei, în creştere cu 30%, ritm pe care vrea să îl menţină şi în 2020

    Retailerul online Fashion Days a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 325 milioane lei, în creştere cu 30%, iar în ultimele şase luni din 2019 a trecut în premieră pe profit.

    Ţinta pentru 2020 a companiei este menţinerea ritmului de creştere, de peste 30%, şi consolidarea profitabilitaţii.

    Clienţii sitelui au plasat peste 1,7 milioane comenzi în 2019, cu peste 20% mai multe decât în 2018, iar coşul mediu a păstrat, de asemenea, trendul pozitiv şi a ajuns la aproximativ 350 lei.

     „Îmbunătăţirea serviciilor de livrare şi stocul ofertant au dus la creşterea numărului de comenzi şi a valorii medii a coşului de cumpărături, un mix de elemente care a generat vânzări cu 30% mai mari faţă de 2018. Avem în portofoliu în jur de 400 de branduri şi gama de produse este extrem de largă, iar pentru anul care tocmai s-a încheiat tendinţa a fost de creştere a categoriei de articole sportive şi a interesului faţă de produsele premium, direcţie care ne-a ajutat serios la creşterea veniturilor”, a menţionat Robert Berza, General Manager Fashion Days.

    Trendurile în materie de fashion au determinat o atenţie mai mare a clienţilor asupra categoriei de produse sportive, motiv pentru care aceasta a reprezentat  aproximativ 40% din stocul Fashion Days. Vânzările diviziei Sport au crescut cu 56% faţă de anul precedent.

    Anul 2019 este şi anul în care Fashion Days şi-a schimbat strategia de achiziţie de branduri, gamele de top având acum o pondere mai mare în mixul de branduri comercializate. În acelaşi timp, Easybox a devenit opţiunea de livrare cea mai rapidă şi cu cea mai mare creştere, 25% dintre comenzile Fashion Days plasate în Bucureşti şi Ilfov fiind livrate în cele peste 130 de lockere.

    Fashion Days este deţinut de Dante International, companie care administrează şi retailerul online eMAG.