BusinessMagazin

Tag: fashion

  • Fashion Days a încheiat anul trecut cu afaceri de peste 325 milioane lei, în creştere cu 30%, ritm pe care vrea să îl menţină şi în 2020

    Retailerul online Fashion Days a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 325 milioane lei, în creştere cu 30%, iar în ultimele şase luni din 2019 a trecut în premieră pe profit.

    Ţinta pentru 2020 a companiei este menţinerea ritmului de creştere, de peste 30%, şi consolidarea profitabilitaţii.

    Clienţii sitelui au plasat peste 1,7 milioane comenzi în 2019, cu peste 20% mai multe decât în 2018, iar coşul mediu a păstrat, de asemenea, trendul pozitiv şi a ajuns la aproximativ 350 lei.

     „Îmbunătăţirea serviciilor de livrare şi stocul ofertant au dus la creşterea numărului de comenzi şi a valorii medii a coşului de cumpărături, un mix de elemente care a generat vânzări cu 30% mai mari faţă de 2018. Avem în portofoliu în jur de 400 de branduri şi gama de produse este extrem de largă, iar pentru anul care tocmai s-a încheiat tendinţa a fost de creştere a categoriei de articole sportive şi a interesului faţă de produsele premium, direcţie care ne-a ajutat serios la creşterea veniturilor”, a menţionat Robert Berza, General Manager Fashion Days.

    Trendurile în materie de fashion au determinat o atenţie mai mare a clienţilor asupra categoriei de produse sportive, motiv pentru care aceasta a reprezentat  aproximativ 40% din stocul Fashion Days. Vânzările diviziei Sport au crescut cu 56% faţă de anul precedent.

    Anul 2019 este şi anul în care Fashion Days şi-a schimbat strategia de achiziţie de branduri, gamele de top având acum o pondere mai mare în mixul de branduri comercializate. În acelaşi timp, Easybox a devenit opţiunea de livrare cea mai rapidă şi cu cea mai mare creştere, 25% dintre comenzile Fashion Days plasate în Bucureşti şi Ilfov fiind livrate în cele peste 130 de lockere.

    Fashion Days este deţinut de Dante International, companie care administrează şi retailerul online eMAG. 

     

  • Polonezii de la LPP merg spre afaceri de 100 milioane de euro şi îşi fac loc în prima ligă a modei româneşti

    Grupul de modă LPP din Polonia şi-a majorat vânzările în primele trei luni din an cu aproape 50% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, men­ţi­nând astfel ritmul rapid de creştere impus în anii anteriori.

    Ţinând cont că trimestrul patru este de departe cel mai bun pentru retail, indiferent de tipul său, busines­sul companiei în România ar putea să se apropie de 100 mil. euro, astfel ca polonezii să ajungă în liga mare a modei româneşti, arată esti­mările ZF.

    LPP are în România în prezent peste 50 de magazine dintre care 15 sub mar­ca Sinsay, 12 sub brandul Reserved, 9 ce poartă sigla Cropp şi câte 8 House şi Mohito, potrivit infor­maţiilor publice pe site-urile fiecărui brand în parte.

    În ultimul an (de la 1 octombrie 2018 la 30 septembrie 2019) compania a deschis peste 15 unităţi, conform datelor ZF, astfel că avansul puternic a fost susţinut în bună parte şi de deschideri.

    De altfel, oficialii grupului polonez au anunţat anterior că vor să se extină pu­ternic, loc de creştere pe piaţa din România existând.

    Piaţa de îmbrăcăminte din Româ­nia este dominată clar de trei giganţi in­ter­na­ţionali, respectiv Inditex (pro­prietarul Zara), H & M şi Pepco, care au împreună peste 400 de magazine şi afaceri de peste 3,5 mld. lei (760 mil. euro) anual, conform estimărilor ZF.

    În eşalonul secund, pe o piaţă de haine evaluată la 14 mld. lei (peste 3 mld. euro), la care se adaugă 4,6 mld. lei (1 mld. euro) cheltuiţi pe pantofi, se dezvoltă însă peste 100 de branduri locale şi internaţionale.

  • Black Friday 2019: Fashion Days va încheia cu o creştere de aproximativ 50% a vânzărilor

    Cel mai mare eveniment de sale al anului la Fashion Days, Black Friday, a început miercuri dimineaţă şi se va încheia diseară, la finalul zilei de 15 noiembrie, cu o valoare a comenzilor de aproximativ 70 de milioane de lei, o creştere de aproape 50% faţă de anul precedent.
     
    Potrivit companiei, aproape 120.000 de produse au fost deja expediate către destinatari până în seara zilei de joi, 14 noiembrie, în grafic cu planificarea realizată de către Fashion Days.
     
    Numărul de comenzi estimat până la finalul zilei şi, implicit, al campaniei de Black Friday este de 150.000, iar preţul mediu al unui produs achiziţionat ajunge la 225 lei, o creştere remarcabilă în ultimii 2 ani, cu aproape 100 de lei/produs, ceea ce confirmă interesul clienţilor pentru produse de calitate la un deal bun, respectiv pentru produse premium la cele mai bune preţuri din an. 
     
    Valoarea coşului mediu de cumpărături se menţine, pe parcursul evenimentului, la 460 lei, iar categoriile de produse cele mai achiziţionate rămân cizmele şi pantofii sport pentru femei, urmate de genţi şi pantofi sport pentru bărbaţi. Gecile de iarnă au fost, de asemenea, unele dintre cele mai căutate produse pe parcursul întregului eveniment.
     
    Cele mai căutate produse:
    – Cizme femei
    – Pantofi sport femei 
    – Pantofi sport bărbaţi
    – Genţi
    – Geci & jachete femei
     
    Cele mai achiziţionate branduri:
    – UGG
    – Nike
    – Guess
    – Puma   
    – Trespass

  • Black Friday 2019: Vânzări peste aşteptări în primele trei ore pentru Fashion Days

    Cele mai vândute categorii de produse vândute în primele trei ore au fost cizmele pentru femei, pantofii sport pentru bărbaţi şi pantofii sport pentru femei.

    Pentru prima dată, Black Friday ţine nu mai puţin de 3 zile la Fashion Days. Decizia vine ca urmare a dorinţei de a livra cât mai multe comenzi, într-un timp cât mai scurt, astfel că primele colete comandate din Bucureşti şi Ilfov sunt deja în drum spre easybox şi vor putea fi ridicate imediat după prânz. 
    La nivel naţional, comanda cu cele mai multe produse a inclus 50 de articole, iar cea mai scumpă valorează 11.392 de lei (29 de produse achiziţionate). Top 5 al judeţelor cu cele mai multe articole achiziţionate în primele 3 ore sunt Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Cluj şi Timiş.
    Cifrele celui mai mare Black Friday:
     
    -Peste 34.000 de comenzi plasate în primele 3 ore de la startul celor 3 zile de campanie
    -Comenzi în valoare de peste 15,8 milioane de lei
    -Peste 80% din vânzări provin din aplicaţie
    -Aproximativ 70.000 de produse vândute  
    -Comanda cu cele mai multe produse: 50 produse
    -Cel mai scump produs vândut: Marella, haină de lână – 2389.99 Ron
    -Comanda cea mai scumpă: 11.392 de lei (29 de produse, din Bucureşti)
    -Primele comenzi din Bucureşti şi Ilfov sunt livrate chiar acum în easybox
    -Top 5 judeţe: Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Cluj, Timiş
     

  • Magazinul online de fashion Answear.ro, creştere de 20% în perioada de Black Friday de anul acesta

    Answear.ro lansează astăzi campania de Black Friday, începând cu ora 12:00. În acest an, magazinul online dă startul campaniei de reduceri mai devreme, astfel încât clienţii pasionaţi de fashion să aibă mai mult timp la dispoziţie pentru cumpărăturile online, dar şi pentru ca produsele comandate să ajungă mai devreme către aceştia.

    În perioada 12-17 noiembrie, Answear.ro vine în întâmpinarea clienţilor cu reduceri de până la 70% pentru produsele care intră în campanie, atât de pe site-ul answear.ro, cât şi direct din aplicaţie.

    Printre brandurile care intră în promoţie se numără Tommy Hilfiger, Guess Jeans, Michael Kors, adidas Originals, New Balance, UGG si multe alte branduri populare la nivel internaţional, cu peste 33.000 de piese vestimentare, încălţăminte şi accesorii.

    Dacă în 2018, de Black Friday compania a înregistrat de patru ori mai multe comenzi decât într-o zi normală, pentru anul acesta echipa Answear România estimează creşteri cu 20% faţă de anul anterior.

    „De 5-6 luni ne pregătim intens pentru Black Friday. Am pregătit cele mai bune discounturi ale colecţiilor noi de la brandurile de top pe care le comercializăm. În acest an, începem campania de Black Friday mai devreme pentru a putea asigura in timp util livrările către clienţii noştri. Am prelungit perioada ofertelor întrucât ne dorim să minimizăm eventualele întârzieri de livrare la care ne aşteptăm cu toţii”, spune Raluca Radu, country manager Answear România.

    De Black Friday, pe Answear.ro, cele mai multe cumpărături online se fac la miezul nopţii (00:00). O altă serie de cumpărături masive se realizează după prânz, la ora 14:00.

    Coşul mediu de cumpărături în perioada Black Friday este 300 lei. Anul trecut, de Black Friday, cea mai mare sumă alocată de o persoană pe Answear.ro a fost de 10.900 lei.

  • La cumpărături cu inteligenţa artificială

    Acesta este proiectul la care Fashion Days – cel mai mare retailer online de modă din România, cu afaceri de peste 250 milioane lei anul trecut – a început să lucreze intens de anul acesta, iar primele implementări au fost deja făcute în primăvara acestui an, când retailerul a introdus funcţia More like this (Mai multe ca acesta – n. red.) în platforma sa online. Bazată pe tehnologia AI (inteligenţă artificială), funcţia More like this le recomandă clienţilor o plajă largă de produse similare cu cele pe care le vizualizează, ţinând cont de atributele vizuale ale acelora. Practic, atunci când apasă butonul More like this din dreptul unui produs, clienţii văd produsele similare aceluia din punct de vedere vizual.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte mult pe listinguri. Am implementat deja o soluţie de AI, mai exact funcţionalitatea More like this, care îţi arată produse similare, şi urmează să introducem şi funcţia Less like this (Mai puţine ca acesta – n. red.) – practic, dacă nu îţi place un model afişat, apeşi pe acest buton ca să elimine şi restul produselor de acel gen şi astfel poţi ajunge la o listă cu cele mai potrivite produse pentru tine”, explică Robert Berza, CEO-ul retailerului online Fashion Days, parte din grupul eMAG.

    Cele două funcţii sunt extrem de utile în procesul de shopping online, în condiţiile în care gamele de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte accesorii de modă devin tot mai mari, iar consumatorii au nevoie de o serie de filtre pentru a ajunge la produsele dorite. „Pe unele categorii de produse avem 1.000 unităţi pentru femei. Iar dacă foloseşti cele două funcţii, poţi ajunge la cele 20-40 de perechi relevante pentru tine”, a punctat el.

    Astfel, avantajul online-ului de a pune la dispoziţie o gamă de produse mult mai mare decât magazinele fizice, limitate de spaţiu, care se putea transforma într-un dezavantaj pe măsura lărgirii ofertelor unui retailer online, va rămâne în continuare un avantaj. În plus, acesta va uşura şi mai mult procesul de selecţie pentru cumpărători, afişându-le doar produsele relevante pentru ei, ceea ce într-un magazin fizic nu este posibil.

    Ca atare, fiecare client al Fashion Days va avea în viitor propria sa ofertă personalizată din gama retailerului pe măsură ce se vor implementa şi alte soluţii tehnologice de ultimă oră, ceea ce practic va însemna că fiecare utilizator va avea în buzunar, pe aplicaţia mobilă dedicată de pe smartphone, propriul magazin online de fashion.

    Pe lângă acest aspect, serviciile de livrare, extrem de importante în industria comerţului online pentru a combate concurenţa din offline, unde produsele sunt disponibile imediat, au fost îmbunătăţite substanţial de către Fashion Days. Astfel, acum clienţii retailerului online de modă au posibilitatea de a primi produsele comandate în 24 h sau chiar mai puţin – prin intermediul serviciului special de livrare în aceeaşi zi sau prin intermediul lockerelor.

    În prezent, clienţii Fashion Days pot alege între a primi produsele comandate prin curier, livrare standard sau într-un anumit interval orar, prin poştă, în reţeaua de lockere Easybox dezvoltată de grupul eMAG (disponibilă în prezent în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi) şi în showroomurile eMAG. Practic, dacă vei comanda seara pe Fashion Days, a doua zi dimineaţă îţi poţi ridica produsele din lockere sau showroom, iar dacă dai comanda dimineaţa, o poţi ridica după-amiaza sau seara.

    În luna iulie, 5% din comenzile înregistrate de Fashion Days pe plan local au fost livrate în lockere, procentul acestora crescând lună de lună începând cu lansarea serviciului în luna februarie. Din luna august se va introduce inclusiv returnarea produselor în lockerele Easybox, ceea ce va simplifica cu mult procesul de retur. 

    Prin îmbunătăţirea serviciilor de livrare, retailerul online şi-a redus şi rata comenzilor care nu mai sunt ridicate de către clienţi şi sunt trimise înapoi („back to sender”) pentru că au ajuns după câteva zile, perioadă în care aceştia şi-au cumpărat deja ce aveau nevoie dintr-un magazin fizic.

    „În luna mai spre exemplu, rata produselor neridicate de clienţi a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Acesta este un indicator care are legătură cu viteza de livrare. Dacă livrezi peste 3-4 zile, procentul clienţilor care nu ridică comanda este mai mare pentru că între timp poate au ajuns la un mall, spre exemplu. În schimb, dacă livrezi a doua zi, clienţii nu vor mai avea motiv să nu ridice comanda”, a menţionat el.

    Majoritatea comenzilor de pe Fashion Days – 80% – sunt realizate prin intermediul dispozitivelor mobile, în special din aplicaţia mobilă dedicată, care generează aproape 70% din vânzări în prezent.

    „Ai magazinul online deschis 24/24 h în buzunar, iar ce lipsea era şi livrarea 24/24 h. De aceea proiectul cu lockerele este strategic, pentru că acestea permit ridicarea comenzilor 24/24 h”, a punctat Robert Berza.

    Retailerul de fashion online va continua să investească în îmbunătăţirea platformei sale de shopping, atât pentru desktop, cât şi pentru mobil, prin introducerea de noi filtre şi funcţionalităţi şi va lucra de asemenea şi la îmbunătăţirea serviciilor.

    „Pagina de produs este foarte importantă, la fel şi serviciile. Spre exemplu, pentru livrarea prin intermediul lockerelor vom afişa mesaje de genul «Comandă până în ora 13 pentru a mai prinde livrarea de seară». Pentru a face însă acest lucru, noi trebuia întâi să avem puse la punct toate fluxurile logistice pentru a ne putea ţine de promisiune. Vom începe să scoatem în faţă încet-încet serviciile noi oferite.”

    În afară de îmbunătăţirea platformei online de shopping şi a serviciilor oferite, Fashion Days şi-a schimbat anul trecut şi strategia de achiziţie de branduri, cele din gamele medie şi de top având acum o pondere mai mare în rândul brandurilor comercializate de retailer, ceea ce explică şi creşterea coşului mediu de cumpărături la 335 lei în 2018.

    „În online, clienţii vor un «deal» mai bun. Ne-am axat pe strategia de a oferi produsele pe care clienţii şi le doresc la nivel de statut fiindcă în România, fashionul încă face parte din categoriile care îţi oferă statut – să se vadă un brand recognoscibil la ochelari, ceas, haine etc. Aşadar, ne-am îndreptat către volume mai mari de la astfel de branduri.”

    Ca atare, dacă în 2017 în top 5 cele mai vândute branduri pe Fashion Days intră spre exemplu United Colors of Benetton, care este considerat un brand de volum, acum în locul lui intră Guess, care este poziţionat mai sus. Astfel, printre cele mai vândute branduri comercializate de Fashion Days se numără Guess, Guess Jeans, Diesel, Pepe Jeans, plus brandurile dedicate de sport – Nike, Puma, Adidas, New Balance. În total, retailerul online achiziţionează produse de la circa 300 de branduri pe sezon – primăvară/vară şi toamnă/iarnă, având active zilnic în magazinul online între 35.000 şi 45.000 de produse.

    Totodată, Fashion Days şi-a schimbat şi strategia privind aprovizionarea stocurilor, achiziţionând 60% din produsele dintr-un sezon cu 9 luni înainte, iar restul în timpul sezonului respectiv.

    „Începem să aducem branduri cu care să putem lucra în timpul sezonului, comandăm din nou produse care s-au vândut – acolo unde furnizorii permit restocarea”, a menţionat CEO-ul Fashion Days, adăugând că această abordare a ajutat foarte mult retailerul în atingerea obiectivului de profitabilitate.
    „Când un client vedea un produs şi apoi nu mai era în stoc ca să îl comande, pierdeam o comandă. Şi nu mai vrem să pierdem nicio comandă.”

    Toate aceste schimbări de strategii şi introducerea de noi funcţionalităţi şi servicii fac parte din planul Fashion Days pentru a-şi atinge obiectivul de profitabilitate.

    „Acum noi ne axăm pe profitabilitate, ceea ce ne-a determinat de altfel să ne schimbăm strategia”, a subliniat Robert Berza. El a menţionat că în a doua jumătate a anului trecut Fashion Days a înregistrat mai multe luni pe profit în România.

    „Anul acesta vom fi pe muchie, însă pierderile vor fi sub 2% pentru Fashion Days România, ceea ce înseamnă aproape atingerea obiectivului. De anul viitor, vom trece însă cu siguranţă pe plus.”

    De la înfiinţarea Fashion Days în 2009 de către un grup de investitori din Elveţia şi până în prezent, retailerul online nu a raportat profit în niciun an, conform datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe, până în 2017, când businessul a fost integrat în cadrul Dante International, compania care gestionează şi eMAG – cel mai mare retailer online din România.

    Anul trecut, Fashion Days România a înregistrat afaceri de 250 milioane lei, cu circa 30% mai mari faţă de 2017, avansul fiind generat de creşterea numărului de comenzi primite şi de majorarea valorii medii a coşului de cumpărături ca urmare a schimbărilor realizate. Veniturile nu includ şi vânzările realizate de Fashion Days şi în Bulgaria sau Ungaria şi nici cele realizate prin intermediul platformei eMAG marketplace.

    Pentru anul acesta, ţinta retailerului online de fashion este de a-şi menţine creşterea de 30% a afacerilor locale, aceasta fiind cu mult peste avansul pieţei de profil. Piaţa de fashion online din România este estimată la circa 250-300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 9-10% din întreaga industrie de profil. Cu un an în urmă însă, ponderea vânzărilor online era de circa 7-8% din întreaga industrie de modă.

  • Antreprenoarea care mănâncă zilnic acelaşi fel de mâncare pentru a nu PIERDE TIMPUL cu alegeri fără importanţă

    Ea se autonumeşte un „strateg al inovaţiei” şi se focusează pe tehnologie şi pe cum să dobândească ceea ce ea numeşte „fericirea digitală”.

    Annei Akbari îi place să ducă o viaţă simplă, mâncând aceleaşi feluri de mâncare la toate mesele de peste zi, în fiecare zi. „Mai multe decizii necesită mai mult timp şi mai multă energie şi prefer să mă concentrez pe lucruri care contează.”

    Ea crede, de asemenea, că există o strânsă legătură între fashion  şi statutul social. „Fashionul este un instrument social puternic, şi orice persoană ar trebui să reflecte la modul în care ar putea să obţină din modă un avantaj.”

  • Facebookul fashionului

    RedCarpet este aplicaţia mobilă axată pe fashion dezvoltată de românii Adrian Mazilu, Cosmin Ionica, Alexandru Emanuel Zainea, Andrei Cosmin Fifiita, Alexandru Farcaş şi Laurenţiu Murgu. Aceasta este practic o reţea de socializare dedicată pasionaţilor de modă, care în decurs de câteva luni – din noiembrie anul trecut şi până în prezent – a atras peste 10.000 de utilizatori, ţinta echipei fiind de a depăşi 250.000 de utilizatori la finalul lui 2019.

    Dar cum a pornit acest proiect? „O putem numi noroc, o putem numi inspiraţie… Încă nu m-am hotărât! Lucrurile au decurs în felul următor: eram cu logodnica mea în vacanţa de revelion 2016-2017, iar după vizionarea unui film mi-a spus că dacă ea ar fi să dezvolte o aplicaţie, aceasta ar fi una de fashion care să acorde note utilizatorilor în funcţie de cât de bine sunt îmbrăcaţi. Ideea mi s-a părut interesantă, însă ce nu mi-a plăcut era faptul că aplicaţia dădea aceste note utilizatorilor, iar calificativele mici i-ar fi făcut să renunţe. În acelaşi timp, a evalua cât de bine sau mai puţin bine se îmbracă o persoană este imposibil deoarece ţine de mai multe aspecte: gusturi, vârstă, cultură ş.a.m.d.”, a povestit Adrian Mazilu, cofondator şi CEO al RCAPPS Limited (Cipru), compania care administrează aplicaţia RedCarpet. Ideea dezvoltării unei aplicaţii în zona de fashion i-a rămas însă în minte, iar la câteva luni după aceea Adrian Mazilu, de profesie economist şi cu o vastă experienţă în vânzări, a găsit conceptul pentru a pune în practică proiectul.

    „La câteva luni după, într-o noapte, ascultând un anumit interviu, mi-am dat seama că acea idee se poate transforma într-o reţea de socializare axată pe fashion. Am deschis calculatorul şi am căutat două lucruri: 1. Reţele sociale de fashion, dar nu am găsit nimic important; câteva încercări şi 2-3 exemple relativ mici. 2. Am căutat website-uri de shopping online care au părţi de social network integrate, însă nu am găsit niciunul. Mi-am dat seama că este posibil să existe o nişă care nu a fost speculată încă: o reţea socială axată pe fashion şi care are posibilitatea să devină un hub de shopping online.”

    Piesa care îi lipsea erau însă exact cea legată de funcţionalităţiile aplicaţiei, practic ce anume ar trebui să facă utilizatorul în aplicaţie. „Am lăsat acest aspect deoparte şi m-am concentrat să găsesc un nume de proiect şi foarte rapid mi-a venit în minte sintagma «Red Carpet». Atunci am înţeles şi care trebuie să fie comportamentul utilizatorului: atunci când o vedetă păşeşte pe covorul roşu este întrebată, în general, două lucruri: ce designer i-a alcătuit ţinuta şi ce părere are despre evenimentul la care participă. Pe scurt, ce porţi şi unde te afli. Exact aceasta este întrebarea pe care RedCarpet.app o pune utilizatorului atunci când postează o poză”, a menţionat el, adăugând că totodată covorul roşu reprezintă un mediu festiv unde persoanele prezente au toată atenţia şi admiraţia publicului, iar în acel moment se fac poze.

    „Aceasta este «strălucirea» pe care ne dorim să o oferim fiecărui utilizator atunci când alege să posteze în RedCarpet.app.”
    Investiţia în dezvoltarea aplicaţiei RedCarpet a fost minimă, din resurse proprii. Procesul de dezvoltare a durat circa 10 luni, însă anterior, perioada de analiză a proiectului a fost de şase luni.

    „În momentul în care am putut să concentrez ideea într-un business plan, l-am prezentat partenerilor mei. Timp de şase luni am analizat împreună diverse variante, s-au făcut teste pe funcţionalităţile importante ale aplicaţiei, iar la începutul anului 2018 echipa de dezvoltare a început să lucreze la aplicaţie. Noi am avut capacitatea de a dezvolta totul în house: de la business plan la design, user experience şi, cel mai important, software development. Astfel ne-am permis să construim aplicaţia cu minimul de resurse financiare”, a explicat Adrian Mazilu. Cei şase antreprenori au ales să lanseze aplicaţia întâi în România şi să se extindă apoi treptat şi în alte ţări. Astfel, din cei peste 10.000 de utilizatori ai RedCarpet din acest moment, peste 90% sunt români.

    „Am ales să lansăm un proiect pilot în România, iar apoi să ne extindem organic şi în alte zone. Credem că România stă foarte bine la aceste două capitole: modă şi distracţie. Evident, ne este mult mai uşor şi plăcut să începem «de acasă». Din punctul de vedere al vârstei, predomină persoanele în jurul vârstei de 25 ani, majoritatea de sex feminin. Noi suntem încrezători că este doar o chestiune de timp până când ponderea celorlalţi va începe să crească.”

    Care sunt însă funcţionalităţile aplicaţiei şi cui se adresează? RedCarpet se adresează utilizatorilor pasionaţi de modă, care atunci când postează o poză în aplicaţie pot eticheta produsele vestimentare pe care le poartă, indicând brandul acestora. Astfel, ceilalţi utilizatori pot face clic pe brandul etichetat şi pot fi direcţionaţi către magazinele brandurilor pentru a face cumpărături online. „RedCarpet.app este creat astfel încât să devină un mediu de shopping online şi, de ce nu, cel mai dinamic în acest sens. Nu suntem încă acolo, dar aceasta este direcţia în care ne îndreptăm. Website-urile de shopping online nu implică utilizatorul din punct de vedere emoţional, nu au asemănare cu viaţa reală. Ai un catalog de produse, ai filtre şi alegi în funcţie de anumite criterii produsele pe care le cumperi. În RedCarpet.app ideea este să vezi un produs care îţi place la un prieten sau la o persoană pe care ai ales să o urmăreşti. Acest lucru are un impact emoţional şi creează o dinamică diferită; în al doilea rând, duce la o conversie mult mai eficientă. Ne propunem ca din momentul în care un utilizator a văzut ceva ce i-a plăcut până în momentul în care îl poate cumpăra să fie o diferenţă de un singur clic. Ai văzut, ţi-a plăcut, ai cumpărat, totul în interiorul aplicaţiei şi în cel mai scurt interval de timp”, a explicat el.

    Totodată, aplicaţia are o secţiune denumită My Closet, unde utilizatorii îşi pot urca articolele vestimentare şi accesoriile pe care le deţin, aceasta fiind o formă de „garderobă virtuală”. De asemenea, RedCarpet are şi secţiuni dedicate pentru locaţii şi evenimente, poză de profil şi live chat. Conform auditului intern al companiei, valoarea intrinsecă a proiectului se află acum la aproximativ 1,2 milioane euro, planurile pentru următorii ani fiind ambiţioase. „În următorii cinci ani vrem să atingem o cifră de afaceri anuală în jurul a 20 milioane euro, deci o valoare estimativă a proiectului de 40-60 milioane euro. Mai mult, am avut şi scenarii mai optimiste, dar am dorit să ne menţinem, cât mai mult posibil, într-o zonă de analiză pragmatică”, a punctat CEO-ul RedCarpet. Modelul de business al RedCarpet nu presupune afişarea de reclame intruzive, care să apară pe wallul utilizatorului, pe profilul personal sau în secţiunile de mesaje sau stories. Publicitatea va fi plasată însă în mod discret prin intermediul sugestiilor.

    „De exemplu, când un utilizator dă clic pe un articol vestimentar care îi place, îi va apărea o secţiune cu respectivul produs şi datele relevante despre acesta – mărime, culoare, preţ etc. Sub această secţiune vor apărea «produse similare», iar pentru a fi prezente în aceste spaţii publicitare, brandurile vor plăti”, a punctat el, adăugând că sub acea secţiune vor apărea de asemenea şi sugestii de ţinute care se pot construi plecând de la articolul respectiv şi noi produse de la diferite branduri, aceste spaţii fiind la rândul lor plătite. „Pe scurt, noi analizăm produsul şi nu utilizatorul pentru a plasa sugestii în spaţiile publicitare.” De asemenea, publicitatea sub formă de sugestii va fi plasată şi în cadrul secţiunilor destinate locaţiilor şi evenimentelor. „În momentul în care un utilizator este interesat de ceva, va primii şi sugestii în funcţie de specificul alegerii sale.”

    Echipa RedCarpet, formată în prezent din 12 persoane, are în plan să introducă în perioada următoare noi funcţionalităţi în cadrul aplicaţiei, printre acestea numărându-se funcţiile „Outfits”, „Video”, „Outfit Video”, „Going to” şi „Covers”. „Outfits va fi o formă de story în care ţinuta este prezentată articol cu articol, Outfit Video va fi o combinaţie între poză şi video care este menită să evidenţieze şi mai mult o ţinută pe durata a 3 secunde. De asemenea, ne propunem să introduce şi funcţionalitatea Going to, prin care utilizatorul poate anunţa unde va fi într-un anumit moment (eveniment sau locaţie). De asemenea, Covers va fi o varietate de coperţi de profil, din care utilizatorul poate alege”, a explicat el. Totodată, echipa RedCarpet are în plan să implementeze şi mediul de shopping online. „Aici depinde mai mult de branduri, cât de repede aleg să ne devină parteneri; iar multe alte funcţionalităţi sunt încă în teste. Vom îmbunătăţi constant aplicaţia.”

  • Povestea antreprenorului care a revoluţionat corturile şi echipamentele de alpinişti

    Tompkins s-a născut în Conneaut, Ohio, pe 20 martie 1943, în familia unui vânzător de antichităţi, care lucra şi ca decorator. Şi-a petrecut primii ani din viaţă în New York City, iar apoi familia sa s-a mutat în Millbrook, New York. În perioada studiilor de liceu, în Connecticut, a fost exmatriculat pentru mai multe infracţiuni minore. Nu a absolvit liceul şi s-a întors acasă, în Millbrook.

    Între 1960 şi 1962 s-a concentrat pe competiţii de schi şi alpinism în Colorado, Europa şi America de Sud, iar un an mai târziu, a pus bazele serviciului de ghidaj montan California Mountaineering Guide Service.

    În această perioadă a cunoscut-o pe Susie Russell, o angajată la cazinou care s-a întâmplat să-l ajute cu transportul când făcea autostopul spre lacul Tahoe. S-au căsătorit în 1964 în San Francisco. La scurt timp după, Tompkins a luat un credit în valoare de 5.000 de dolari de la bancă pentru a pune bazele The North Face.

    Iniţial, cei doi soţi vindeau, prin intermediul comenzilor poştale, echipamente de căţărat şi de camping – saci de dormit, rucsacuri, corturi de munte. Familia Tompkins a făcut designul primelor corturi care evitau stâlpul central prin intermediul barelor flexibile introduse prin manşoane exterioare. Acest design creştea şi rezistenţa cortului deoarece forma de dom permitea vântului să treacă pe deasupra lui. Corturile lor au fost ulterior copiate în toată lumea. În 1966, au deschis primul magazin The North Face.

    Doi ani mai târziu, Douglas Tompkins şi-a vândut afacerea companiei Kenneth „Hap” Klopp pentru 50.000 de dolari şi a reinvestit profitul pentru a crea împreună cu soţia sa brandul de haine Esprit. Voia de asemenea să se concentreze pe producţia de filme de aventură: în 1968, a plecat într-o aventură de şase luni din California spre Patagonia, împreună cu alţi camarazi de expediţii. Au creat o nouă rută pe muntele Fitz Roy şi au făcut un film de aventură, Mountain of Storms (Muntele furtunilor), în care au descris experienţa lor. Filmul din 2010 180 Degrees South: Conquerors of the Useless (180 de grade sud: cuceritorii inutilului) descrie o zi modernă de recreere şi subliniază totodată şi munca de conservare pe care o ducea Tompkins.

    A devenit mai târziu practicant de caiac pe râuri învolburate şi este recunoscut pentru că a avut primele coborâri pe unele râuri din California, Africa şi America de Sud. În plus, era un talentat pilot de avioane uşoare.

    În 1968, Tompkins, soţia lui, Susie, şi o prietenă a sa, Jane Tise, au început să vândă rochii, al căror design îl făceau pe masa din bucătărie. În 1971, afacerea deja înfloritoare a fost denumită Plain Jane, brand care avea să se transforme mai târziu în Esprit.

    Până în 1978, vânzările depăşeau 100 de milioane de dolari anual, iar compania avea parteneriate în Germania şi Hong Kong. Douglas Tompkins s-a autonumit „director de imagine”, dezvoltând propria abordare de marketing: el se ocupa de imaginea companiei, de la designul magazinelor până la layoutul cataloagelor, iar soţia sa era director de design.

    Compania a crescut şi şi-a extins operaţiunile în 60 de ţări. În 1989, publisherul japonez din domeniul artei Robundo a publicat „Esprit, principiul cuprinzător de design”.

    Îngrijorările lui Tompkins referitoare la impactul asupra mediului al industriei fashion l-au determinat însă să părăsească lumea businessului spre finalul anilor 1980. În 1989, şi-a vândut partea din companie lui Susie, de care s-a separat, iar majoritatea banilor câştigaţi i-a investit în conservarea pământului. În 1989 şi 1994 şi-a vândut deţinerile din afacerea Esprit şi din alte părţi ale lumii.

    După ce şi-a vândut partea din companie, şi-a concentrat eforturile înspre sudul Chileului, unde a petrecut mult timp făcând alpinism, caiac şi schi, concentrându-se pe activităţi de conservare a pământului şi alte acţiuni ecologiste. A pus bazele Foundation for Deep Ecology în 1990, care susţine activismul de mediu, şi The Conservation Land Trust în 1992, cu scopul de protejare a tărâmurilor sălbatice, mai ales din Chile şi din Argentina.

    În 1993, s-a recăsătorit, cu Kristine L. McDivitt, fost CEO al lanţului de retail Patagonia. Cei doi au lucrat împreună la proiecte de conservare. După ce au cumpărat suprafeţe mari de terenuri sălbatice, le-au transformat în parcuri naţionale (cum ar fi Pumalin Park, de 320.000 ha, în Chile, Ibera Project, de 553.000 ha, în Argentina).

    A dezvoltat de asemenea modele de ferme organice, axate pe menţinerea unui sol sănătos şi integrităţii ecologice simultan cu hrana pentru familii şi susţinerea economiei locale. În Argentina, a administrat şi ferme de bovine, axate pe dezvoltarea unor practici sustenabile. A primit, împreună cu soţia sa, numeroase recunoaşteri pentru activităţile lor de salvare a mediului.

    Pe 8 decembrie 2015, făcea caiac pe General Carrera Lake, în sudul Chileului, alături de cinci persoane, când valurile puternice le-au răsturnat caiacul. Tompkins a petrecut mai mult timp în apa rece, de 4 grade Celsius, şi a murit la câteva ore după ce a fost transportat cu elicopterul la spital din cauza hipotermiei.

  • Ce companie gigant l-a angajat pe tânărul care a dezvăluit cel mai mare SCANDAL în care a fost implicat Facebook

    Lanţul de magazine H&M l-a angajat pe Christopher Wylie, denunţătorul din scandalul Cambridge Analytica, pe baza unui contract de consultanţă. Wylie trebuie să folosească inteligenţa artificială şi analizele de date pentru a determina, cu o mai mare acurateţe, cerinţele clienţilor, potrivit celor de la Bloomberg.
     
    Pariul H&M vine ca urmare a unei creşteri record a inventarului din 2018. În ultimii ani, lanţul de magazine a încercat să se adapteze la mutarea pe zona online, fiind mereu cu un pas în urma rivalilor de la Inditex, care deţin magazinele Zara.
     
    În septembrie, CEO-ul H&M Karl-Johan Persson spunea că efectele noii strategii ar trebui să se vadă cât de curând în vânzări. Potrivit acestuia, compania dezvoltă în permanenţă noi metode de a estima trendurile şi preţurile corecte.