BusinessMagazin

Tag: farmacii

  • Cererea pentru produse antibacteriene a explodat în luna februarie. Vânzările de soluţii de dezinfectare au ajuns la 375.000 de euro în decembrie 2019 doar în farmacii şi spitale, plus 46% faţă de aceeaşi lună din 2018

    Grande Gloria Production, producător de soluţii şi geluri dezinfectante din Galaţi: „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie faţă de ianuarie, încă este cerere şi încercăm să facem faţă“.

    Creşterea spectaculoasă la produsele pentru dezinfectare se vede şi în cifre, vânzările în farmacii şi spitale crescând cu 46% în decembrie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, după cum arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, la solicitarea ZF. Datele se referă la vânzările din farmacii şi din spitale. Aceste produse se vând însă şi în magazine alimentare.

    Mai mult, producătorii de geluri şi soluţii de dezinfectat spun că cererile au „explodat” în ultimele săptămâni.

    „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie decât în lunile precedente, în continuare este cerere, încercăm să facem faţă. Avem geluri, spray pentru multisu­prafeţe, pentru mâini cu 70% alcool. Creşterea vine din geluri, noi onorăm mai întâi comenzile din România, acestea au prioritate“, a spus pentru ZF Asil Yildirir, acţionar, directorul general al Grande Gloria Production din Galaţi, unul dintre cei mai mari producători locali de şerveţele umede, geluri dezinfectante şi cosmetice.

    El a explicat că încearcă şi educarea clienţilor pentru a folosi produse anti­bacteriene, mai ales că produsele realizate în fabrica proprie din Galaţi sunt certificate de Ministerul Sănătăţii.

    Brandurile companiei, printre care se numără Hygenium, ajung în farmacii, spitale, retaileri alimentari din zonă.

    „Cererea a crescut încă de la mijlocul anului trecut în mod continuu, cu paşi mici, până la sfârşitul anului trecut. De la începutul acestui an însă, a dat semne de creştere mare, apoi în luna februarie a explodat“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei Sarah Farm, o specializată în importul şi distribuţia de produse parafar­maceutice din Ilfov.

    Compania aduce pe piaţa locală brandul de gel antibacterian Touch, cu o prezenţă de 20 de ani pe piaţă, iar reprezentanţii companiei spun că au crescut cererile pe toate segmentele de produse din portofoliul companiei. Un gel antibacterian Touch costă între 8 şi 11 lei. În retail cererea a fost cu 65% mai mare la începutul anului, în vreme ce în farmacii cererea a crescut cu 35%, din datele Sarah Farm pentru produsele companiei.

     

    Cum arată vânzările produselor de dezinfectare în România?

    Un român a cumpărat în medie patru recipiente cu soluţii pentru dezinfectare în decembrie 2019, iar o lună mai târziu, în ianuarie 2020, consumul mediu a crescut până la 11 recipiente cumpărate per capita în România, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, una dintre cele mai mari companii care se ocupă de furnizarea de consultanţă avansată şi servicii de cercetare de piaţă.

    Evoluţia estimată în număr de unităţi în februarie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 262%, potrivit estimărilor IQVIA, ceea ce înseamnă că un român a cumpărat în februarie 2020 în medie în jur de 11 astfel de recipiente, din calculele ZF.

    Valoarea pieţei de soluţii pentru dezinfectare a fost de 375.000 de euro în luna decembrie 2019, cea mai recentă pentru care compania de cercetare de piaţă a colectat datele. Cifrele despre volumele şi valoarea pieţei de produse pentru dezinfectare se referă doar la vânzările din farmacii şi spitale. Aceste produse se vând însă şi în retailul alimentar, acolo unde există rafturi întregi cu astfel de soluţii.

    Spre comparaţie, în China, ţara unde a apărut primul focar de coronavirus, consumul mediu de produse per cap de locuitor a fost de sub două recipiente în decembrie 2019, iar în Germania, de exemplu, s-au vândut în medie 11 recipiente pentru dezinfectare per cap de locuitor în decembrie 2019. În Italia, doar în decembrie s-au cumpărat 32 de recipiente în medie per cap de locuitor, mai arată datele furnizate de IQVIA.

    Soluţiile pentru dezinfectare pe baza cărora compania de cercetare de piaţă IQVIA a realizat calculele au la bază mai multe ingrediente – agenţi antimicrobieni.

     

  • Cererea pentru produse antibacteriene a explodat în luna februarie. Vânzările de soluţii de dezinfectare au ajuns la 375.000 de euro în decembrie 2019 doar în farmacii şi spitale, plus 46% faţă de aceeaşi lună din 2018

    Grande Gloria Production, producător de soluţii şi geluri dezinfectante din Galaţi: „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie faţă de ianuarie, încă este cerere şi încercăm să facem faţă“.

    Creşterea spectaculoasă la produsele pentru dezinfectare se vede şi în cifre, vânzările în farmacii şi spitale crescând cu 46% în decembrie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, după cum arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, la solicitarea ZF. Datele se referă la vânzările din farmacii şi din spitale. Aceste produse se vând însă şi în magazine alimentare.

    Mai mult, producătorii de geluri şi soluţii de dezinfectat spun că cererile au „explodat” în ultimele săptămâni.

    „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie decât în lunile precedente, în continuare este cerere, încercăm să facem faţă. Avem geluri, spray pentru multisu­prafeţe, pentru mâini cu 70% alcool. Creşterea vine din geluri, noi onorăm mai întâi comenzile din România, acestea au prioritate“, a spus pentru ZF Asil Yildirir, acţionar, directorul general al Grande Gloria Production din Galaţi, unul dintre cei mai mari producători locali de şerveţele umede, geluri dezinfectante şi cosmetice.

    El a explicat că încearcă şi educarea clienţilor pentru a folosi produse anti­bacteriene, mai ales că produsele realizate în fabrica proprie din Galaţi sunt certificate de Ministerul Sănătăţii.

    Brandurile companiei, printre care se numără Hygenium, ajung în farmacii, spitale, retaileri alimentari din zonă.

    „Cererea a crescut încă de la mijlocul anului trecut în mod continuu, cu paşi mici, până la sfârşitul anului trecut. De la începutul acestui an însă, a dat semne de creştere mare, apoi în luna februarie a explodat“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei Sarah Farm, o specializată în importul şi distribuţia de produse parafar­maceutice din Ilfov.

    Compania aduce pe piaţa locală brandul de gel antibacterian Touch, cu o prezenţă de 20 de ani pe piaţă, iar reprezentanţii companiei spun că au crescut cererile pe toate segmentele de produse din portofoliul companiei. Un gel antibacterian Touch costă între 8 şi 11 lei. În retail cererea a fost cu 65% mai mare la începutul anului, în vreme ce în farmacii cererea a crescut cu 35%, din datele Sarah Farm pentru produsele companiei.

     

    Cum arată vânzările produselor de dezinfectare în România?

    Un român a cumpărat în medie patru recipiente cu soluţii pentru dezinfectare în decembrie 2019, iar o lună mai târziu, în ianuarie 2020, consumul mediu a crescut până la 11 recipiente cumpărate per capita în România, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, una dintre cele mai mari companii care se ocupă de furnizarea de consultanţă avansată şi servicii de cercetare de piaţă.

    Evoluţia estimată în număr de unităţi în februarie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 262%, potrivit estimărilor IQVIA, ceea ce înseamnă că un român a cumpărat în februarie 2020 în medie în jur de 11 astfel de recipiente, din calculele ZF.

    Valoarea pieţei de soluţii pentru dezinfectare a fost de 375.000 de euro în luna decembrie 2019, cea mai recentă pentru care compania de cercetare de piaţă a colectat datele. Cifrele despre volumele şi valoarea pieţei de produse pentru dezinfectare se referă doar la vânzările din farmacii şi spitale. Aceste produse se vând însă şi în retailul alimentar, acolo unde există rafturi întregi cu astfel de soluţii.

    Spre comparaţie, în China, ţara unde a apărut primul focar de coronavirus, consumul mediu de produse per cap de locuitor a fost de sub două recipiente în decembrie 2019, iar în Germania, de exemplu, s-au vândut în medie 11 recipiente pentru dezinfectare per cap de locuitor în decembrie 2019. În Italia, doar în decembrie s-au cumpărat 32 de recipiente în medie per cap de locuitor, mai arată datele furnizate de IQVIA.

    Soluţiile pentru dezinfectare pe baza cărora compania de cercetare de piaţă IQVIA a realizat calculele au la bază mai multe ingrediente – agenţi antimicrobieni.

     

  • Farmaceutica Remedia dă cu capul de tavanul bursei după ce a anunţat că a vândut 52 de farmacii către HelpNet: acţiunile urcă cu 14,5%

    Acţiunile Farmaceutica Remedia (RMAH) se apreciază cu 14,5% miercuri la ora 13:00, aproape de limita superioară de 15% permisă de operatorul pieţei de capital din România, ca o reacţie pozitivă a investitorilor la vânzarea anunţată de companie. Compania ajunge la 45 mil. lei capitalizare.

    Astfel Farmaceutica Remedia a anunţat la jumătatea săptămânii că a vândut 52 de farmacii către HelpNet, reţea controlată de grupul german Phoenix, într-o tranzacţie de până la 8,5 mil. euro. Investitorii au tranzacţionat circa 18.400 de lei până la ora redactării acestei ştiri.

    “Urmând direcţiile şi obiectivele aprobate de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din 4 decembrie 2019, Farmaceutica Remedia a semnat contractul pentru vânzarea fondului de comert aferent a 52 farmacii către Help Net Farma pentru suma de până la 8,5 mil. euro”, transmit reprezentanţii Remedia într-un anunţ pe bursă. Tranzacţia este supusă analizei din partea Concurenţei.

    „Cel mai important lucru în dezvoltarea unei afaceri este să ai viziune,determinare şi resursele necesare. Ştiu că Help Net ţinteşte sus şi sunt convins că cele 52 de farmacii ale noastre vor contribui la viziunea Help Net de a se dedica nevoilor pacienţilor din România şi de a le oferi angajaţilor noştri un mediu de lucru excelent”, spune Valentin – Norbert Ţăruş, CEO şi acţionar principal al companiei.

     

  • Valoarea medicamentelor vândute în farmacii sau distribuite prin spitale s-a ridicat anul trecut la 17,82 mld.lei, în creştere cu 10,9%. Topul companiilor este condus de Sanofi, Merck şi Novartis

    Valoarea medicamentelor vândute în farmacii sau eliberate prin spitale s-a ridicat anul trecut la  17,82 miliarde lei, la preţ de distribuţie, cu 10,9% mai mult faţă de anul 2018, fiind distribuite în total 625 milioane de cutii, în creştere cu 2,1%, potrivit analizei Cegedim Customer Information.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu 3,4%.

    Din vânzările totale, medicamentele pe bază de reţetă din farmacii s-au ridicat la 377,4 milioane cutii (+0,5%), cel al medicamentelor fără prescripţie din farmacii (OTC) la 217,8 milioane cutii (+5,5%), iar volumul medicamentelor din spital la 30,3 milioane cutii (-1,8%)

    Din punct de vedere valoric, vânzările de medicamentele pe bază de reţetă în farmacii au atins 11,48 miliarde lei (+7,8 %), cele ale medicamentelor fără prescripţie (OTC) 4,03 miliarde lei (+14,1%), iar segmentul de spital a atins 2,3 miliarde lei (+22,1%).

    Izolând impactul semnificativ al programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi într-o măsură mai mică cost-volum (CV) din retail, ce totalizează cca 1,87 miliarde lei, piaţa de medicamente cu reţetă fără contract din farmacii a crescut faţă de anul 2018 cu 6,7%, însumând 9,61 miliarde lei.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate de vânzările de antineoplazice şi imunomodulatoare (+18,9%), urmate de cele  destinate sistemului musculo-scheletic (+15,8%) şi de cele pentru sistemul digestiv şi metabolism (+14,7%). Sub media pieţei s-au situat medicamentele pentru sistemul nervos (+7,1%), sistemul respirator (+6,4%), anti-infecţioasele sistemice (+4,7%) cât şi cele pentru sistemul cardiovascular (+4,5%).

    Topul companiilor de pe piaţa farma, în funcţie de volumele vândute, nu s-a modificat anul trecut, pe primul loc rămânând Sun Pharma (inclusiv Terapia), urmată de Zentiva şi Servier (inclusiv Egis).

    Din punct de vedere al valorii, cele mai mari vânzări au fost raportate de Sanofi, cu 930,1 mil. lei, urmată de Merck & Co. cu 910,6 mil. lei şi Novartis (inclusiv Sandoz) cu 809,5 mil. lei.

  • Unde merge România? În mediul rural sunt 15.000 de agentii de pariuri sI jocuri de noroc, de trei ori mai multe decat farmacii

    In mediul rural numarul de agentii de pariuri sI jocuri de noroc a crescut cu 2.000 intre 2015 sI 2018, pana la circa 15.000 de unitatI, in schimb numarul de farmacii a scazut cu 200, pana la circa 4.500.

    Chiar daca par doua subiecte total diferite, evolutia comparativa pentru perioada 2015 – 2018 a numarului punctelor de desfacere din domeniul vanzarilor cu amanuntul a produselor farmaceutice si a numarului unitatilor avand ca obiect de activitate jocurile de noroc scoate in evidenta caracteristici interesante.

    Chiar daca perioada este scurta, din analiza seriilor de date se observa evolutii relativ diferite a celor doua domenii la nivelul mediul urban si rural, atat la nivel national dar si pe judete. Intrebarea este: cine determina aceste evolutii? Cererea sau oferta produselor oferite.

    Pe parcursul acestei prezentari vor fi oferite date statistice pentru caracterizarea dinamicii a doi indicatori importanti pentru cele doua domenii: numarul intreprinderilor, dar si numarul punctelor de desfacere. Datele vor fi urmarite atat la nivel national si pe judete, pe total dar si pe cele doua medii, urban si rural. Pentru a evalua, chiar si cu o precizie mai mica, cererea pentru cele doua produse, datele ce caracterizeaza cele doua domenii sunt evaluate impreuna cu date referitoare la dinamica si structura populatiei.

    Evolutii diferite in mediul urban si rural. Oferta sau cererea celor doua produse reprezinta cauza celor doua dinamici diferite?

    In cele ce urmeaza sunt prezentate datele privind evolutia numarului de intreprinderi si a punctelor de desfacere cu amanuntul pentru produsele farmaceutice. Conform datelor din tabelul 1, la nivel national in anul 2018 au fost inregistrate 4097 intreprinderi avand ca obiect principal de activitate comertul cu amanuntul a produselor farmaceutice. Numarul acestora s-a redus in 2018 cu aproape 16%, reprezentand o scadere cu 774 intreprinderi in raport cu anul 2015. In schimb, numarul punctelor de desfacere s-a redus intr-un ritm mult mai incet, cu numai 2,7%, reprezentand o scadere cu aproximativ 300 in aceasta perioada. Urmare a acestor tendinte a avut loc o crestere a numarul mediu al punctelor de desfacere pe o intreprindere, de la 2.2 unitati/intreprindere in anul 2015, la 2,6 in anul 2018.

    Tabelul 1. Indicatori la nivelul anilor 2015 si 2018

     Indicator

    UM

    Urban

    Rural

    Total

    Numar de unitati de Farmacii (2015)

    Unitati

    6160

    4675

    10835

    Numar de unitati de Farmacii (2018)

    Unitati

    6079

    4466

    10545

    Numar de unitati de Jocuri de noroc (2015)

    Unitati

    30176

    13154

    43330

    Numar de unitati de Jocuri de noroc (2018)

    Unitati

    26724

    15086

    41810

    Populatia rezidenta (2015)

    Persoane

    10703051

    9172491

    19875542

    Populatia rezidenta (2018)

    Persoane

    10478744

    8993328

    19472072

    In mod evident, asa cum se observa din analiza datelor, exista diferente semnificative intre mediul urban si rural in raport cu numarul mediu al punctelor de desfacere gestionat de o intreprindere din domeniu: 1.7, respective 4.0 in 2015 si 2.0, respective 4.1 in anul 2018. Astfel, pe parcursul acestei perioade se observa la nivel national o crestere a numarului mediu a punctelor de desfacere gestionate de o intreprinderi, de la 2.2 puncte/intreprindere in anul 2015, la 2.6 puncte/intreprindere in anul 2018.

    Figura 1. Numarul unitatilor de farmacie si a jocurilor de noroc la nivel national in anii 2015 si 2018

    Intrebrea fireasca este: cum s-a realizat aceasta crestere a dimensiunii intreprinderilor din acest domeniu, prin sporirea numarului punctelor de desfacere sau prin reducerea numarului de intreprinderi? Calculele realizate si prezentate in graficul din figura 2 ne arata o scadere, atat a numarului de intreprinderi, dar si a punctelor de de desfacere, cu mentiunea ca aceasta scadere este mult mai pronuntata in cazul numarului de intreprinderi.

    Figura 2. Rata modificarii numarului de intreprinderi si unitati locale din domeniul vanzarilor cu amanuntul a produselor farmaceutice, pe total si pe cele doua medii, in 2018 fata de 2015

    In domeniul jocurilor de noroc serviciul catre populatie este realizat de un numar relative mic de intreprinderi, dar care au un numar relative mare de unitati de lucru. Tendinta la nivel national este de reducere a numarului de intreprinderi, de la 813 in 2015 la 675 in 2018. De asemenea, se observa o tendinta de descrestere a numarului unitatilor de lucru, de la 43330 in anul 2015 la 41810 in anul 2018. Pe fondul acestor evolutii se inregistreaza o crestere a dimensiunii intreprinderilor care ofera aceste servicii, daca avem in vedere numarul unitatilor de lucru: in anul 2015 valoarea indicatorului a fost 53.3 unitati de lucru/intreprindere, acesta inregistrand o crestere la 61.9 unitati de lucru/intreprindere in anul 2018.

    Figura 3. Rata modificarii numarului de intreprinderi si unitati locale din domeniul jocurilor de noroc, pe total si pe cele doua medii, in 2018 fata de 2015

     

    Daca in domeniul comertului cu amanuntul dinamica numarului de intreprinderi si puncte de desfacere pe cele doua medii, urban si rural, ne arata o scadere, in schimb in domeniul jocurilor de noroc evolutiile in raport cu cei doi indicatori ne arata un comportament diferit in mediul urban si rural (figura 3):

    ·         in mediul urban a scazul numarul unitatilor jocurilor de noroc cu 11.4%, dar in mediul rural s-a inregistrat o crestere cu 14.7%;

    daca in mediul urban s-a redus si numarul punctelor de lucru cu peste 11%, in mediul rural s-a inregistrat o crestere a punctelor de lucru, de la 13154 in anul 2015, la 15086 in anul 2018 (figura 4). In cifre relative cresterea numarului punctelor de lucru pentru jocurile de noroc a fost pe parcursul celor patru ani de 14.7%, cea ce echivaleaza cu o crestere anuala de 4.7%

    Figura 4. Modificarea numarului de unitati locale de farmacie si jocuri de noroc

    in anul 2018 fata de anul 2015

     

    Evolutia indicatorilor caracteristici celor doua domenii de activitate pe cele doua medii, urban si rural, se recomanda sa fie urmarita si in raport cu evolutia populatiei pe total si modificarea structurii populatiei pe cele doua medii. In graficul din figura 5 se prezinta dinamica populatiei, numarului unitatilor punctelor de desfacere cu amanuntul a produselor farmaceutice si a punctelor de lucru pentru jocurile de noroc, la nivel national si pe cele doua medii. In graficul din figura 6 se prezinta structurile pe cele mediul urban si rural pentru cele doua caracteristici la nivelul celor doi ani. Rezultatele obtinute permit formularea urmatoarelor comentarii:

    • populatia rezidenta a scazut pe parcursul acestei perioade cu 2%, modificarea fiind in valori relative egale pe cele doua medii;
    • numarul unitatilor farmaceutice a scazut intr-o proportie mai mica in mediul urban (-1.3%) in raport cu scaderea populatiei rezidente (-2.1%). In schimb, scaderea in mediul rural a numarul unitatilor farmaceutice (-4.5%) este mai accentuata decat scaderea populatiei rezidente (-1.9%);
    • numarul unitatilor locale pentru jocurile de noroc a scazut in mediul urban (-11.4%) cu mult mai mult decat a scazut populatia rezidenta din urban. In schimb, in mediul rural cresterea unitatilor locale pentru jocurile de noroc a crescut cu aproape 14.7%;
    • asa cum este firesc structura populatiei rezidente pe o perioada scurta de timp ramane neschimbata sau aceste modificari sunt de dimensiuni reduse, ceea ce s-a intamplat si in cazul Romaniei. Totusi, trebuie precizat ca in cazul Romaniei ponderea populatiei rezidente din mediul rural este una mult mai mare decat in cazul celorlalte tari din Uniunea Europeana;
    • schimbarile structurale din domeniul comertului cu amanuntul de produse farmaceutice sunt nesemnificative pe parcursul celor patru ani;
    • in schimb modificarea distribuirii unitatilor de lucru din domeniul jocurilor de noroc intre urban si rural in anul 2018 in raport cu 2015 este semnificativa. Pe parcursul a patru ani, pe fondul cresterii numarului unitatilor de lucru din domeniul jocurilor de noroc din mediul rural cu 14.7%, a crescut semnificativ pondrea activitatii acestor activitati desfasurate in mediul rural, de la 30.4% in anul 2015 la 36.1% patru ani mai tarziu.

    Figura 5. Indicii de crestere a Populatiei, Numarului de farmacii si a Numarului de unitati de jocuri de noroc in 2018 in raport cu anul 2015 pe total si cele doua medii

    Figura 6. Structura populatiei rezidente, numarului unitatilor de farmacie si a jocurilor de noroc pe mediul urban si rural la nivelul anilor 2015 si 2018

    O analiza socioeconomic cu privire la cauzele extinderii retelei unitatilor de lucru din domeniul jocurilor de noroc in mediul rural va scoate, cu siguranta  concluzii interesante. Tinand seama de evolutiile din perioada 2015 – 2018 intrebarea fireasca este cat de mult se poate dezvolta practica jocurilor de noroc si cat de mult va afecta valorile persoanelor, mai ales a celor din colectivitati de dimensiuni mici specifice mediului rural. 

     

  • De vocaţie alchimist

    „Brandul Al-Kimiya s-a născut în Cluj-Napoca, din pasiunea noastră pentru natură, uleiuri esenţiale, inovaţie şi cercetare”, spune Loredana Maria Nemeş, una dintre proprietarele brandului. Alături de ea, ca acţionar, în această primă încercare în lumea antreprenoriatului se află Mihaela Liora Colobăţiu. Loredana Nemeş are o experienţă multidisciplinară în domeniul bancar, iar Liora Colobăţiu este de profesie farmacist, doctor în farmacie şi cadru didactic universitar, desfăşurând activităţi de cercetare din anul 2011.

    „Suntem o echipă de tineri cu studii farmaceutice şi economice, pasionaţi de formulări pe bază de uleiuri esenţiale de grad terapeutic, extracte din plante şi ingrediente inovatoare. Cunoaşterea şi pasiunea noastră s-au împletit cu atracţia faţă de produsele cosmetice organice şi în acest fel, la începutul acestui an am demarat un proiect în acest domeniu, construind un brand în jurul acestuia, numit Al-Kimiya”, spune Loredana Nemeş. Proiectul a început prin intermediul unei linii de finanţare Start-Up Plus, dezvoltarea acestuia fiind susţinută şi prin contribuţia celor două acţionare.

    Până acum, valoarea investiţiei se ridică la 60.000 de euro, bani care au fost folosiţi pentru amenajarea şi autorizarea laboratorului de producţie, crearea identităţii de brand, optimizarea reţetelor de fabricaţie, dezvoltarea site-ului, dar şi pentru activităţile de marketing. „Da, este prima noastră încercare în antreprenoriat sub această formă. Eu am o experienţă de peste 13 ani în domeniul bancar, ocupând în tot acest timp mai multe funcţii de conducere. Liora este de profesie farmacist, desfăşurând atât activităţi didactice cât şi de cercetare în domeniul farmaceutic”, explică Loredana Nemeş.

    Pariul celor două antreprenoare se face pe o piaţă a cosmeticelor de circa 1 miliard de euro, sumă în care intră şi produsele de parfumerie şi de îngrijire personală. Sectorul este dominat de jucători străini, cu bugete de marketing şi forţe de vânzări uriaşe în spate. Potrivit datelor Euromonitor, citate de ZF, primii trei jucători, care au împreună un sfert din piaţă, sunt toţi străini. Liderul pieţei este gigantul francez L’Oréal, cu 10,3% din vânzările de cosmetice din România. Compania a ajuns lider de piaţă după ce a depăşit grupul de vânzări directe Avon, conform cifrelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Avon este pe locul secund, iar pe locul trei al pieţei de cosmetice vin nemţii de la Beiersdorf, proprietarii brandului Nivea. Ţinând cont de amploarea pieţei, ce le mână totuşi pe cele două antreprenoare în această luptă?

    „Comercializăm în principal produse cosmetice pentru îngrijirea tenului, pe bază de ingrediente organice: uleiuri esenţiale de grad terapeutic, extracte din plante, uleiuri vegetale. Intenţionăm de asemenea, ca în viitorul apropiat să ne extindem portofoliul de produse, prin elaborarea de formulări bazate pe ingrediente inovatoare”, explică Loredana Nemeş.

    Potrivit acesteia, marea majoritate a ingredientelor utilizate în formulele Al-Kimiya sunt achiziţionate în acest moment din Franţa. „Ne dorim să folosim în cât mai mare măsură ingrediente organice certificate, de puritate înaltă. O mică parte din ingredientele pe care le utilizăm sunt achiziţionate şi din România, de la furnizori atent selecţionaţi.” Mai departe, produsele sunt realizate în propria unitate/laborator de producţie, în Cluj-Napoca, cele mai multe fiind manufacturate. „În prezent, trei dintre angajaţii companiei sunt farmacişti (doctori în farmacie sau doctoranzi), pasionaţi de cercetare în domeniul farmaceutic.”

    Produsele sunt comercializate momentan în mediul online, însă vor fi disponibile şi în cadrul unor lanţuri de farmacii cu care antreprenoarele sunt în acest moment în discuţii avansate privind încheierea unor acorduri de colaborare. „De asemenea, intenţionăm să distribuim produsele şi prin intermediul unor magazine specializate în comerţul cu produse cosmetice naturale şi/sau organice.”

    Mai mult, cele două antreprenoare spun că iau în considerare şi posibilitatea de a deschide în viitor şi magazine proprii, estimând că vor avea la finalul acestui an încasări de 25.000 de euro. Şi mai este un plan, acela de a duce produsele magice fabricate în Cluj peste mări şi ţări. „Intenţionăm cu siguranţă să stabilim legături şi pe plan extern (având deja iniţiate unele discuţii în acest sens), în vederea comercializării produselor noastre atât pe teritoriul Uniunii Europene, cât şi în afara acestuia.”

  • Proprietarul Help Net preia 33 de farmacii din Bucureşti şi Constanţa cu afaceri cumulate de 70 mil. lei în 2018, după ce Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia

    Grupul german Phoenix, proprietarul lanţului de farmacii Help Net pe piaţa locală, a achiziţionat unităţile deţinute de companiile Tinos Farm şi Flora Farm din Bucureşti cu afaceri cumulate de peste 36 mil. lei în 2018, precum şi cele deţinute de Proxi-Pharm din Constanţa, cu afaceri de 34 mil. lei anul trecut.

    Aceasta este prima tranzacţie pe care germanii o operează de la intrarea pe piaţa românească în 2018, odată cu achiziţia grupului Farmexim -distribuitorul de medicamente cu acelaşi nume şi a farmaciilor Help Net.

    “În urma evaluării efectelor concentrării economice, Consiliul Concurenţei a constatat că aceste tranzacţii nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, transmit reprezentanţii autorităţii de concurenţă.

    Businessul Tinos, înfiinţat în urmă cu 25 de ani în Bucureşti de familia Ursuleanu, a raportat afaceri de 33,8 milioane de lei în 2018, în creştere cu 23% faţă de anul precedent, arată datele de la ministerul de Finanţe.

    Compania operează 15 farmacii în Capitală, potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu.

    Proxi-Pharm are, de asemenea, ca obiect de activitate comercializarea cu amănuntul a produselor farmaceutice, prin magazine specializate. Compania deţine 17 unităţi în judeţul Constanţa şi a raportat afaceri de 34,7 mil. lei în 2018, în creştere cu 19% faţă de anul precedent, potrivit datelor de la ministerul de Finanţe.

    Bazele Farmexim, prima companie de import de medicamente din România, au fost puse în 1990 de către omul de afaceri Ovidiu Buluc. El a dus grupul farmaceutic la afaceri totale de 2,7 miliarde de lei în 2018, cifră care include divizia de distribuţie şi retail de medicamente, potrivit datelor publice.

     

  • Povestea de succes a unui tânăr farmacist român. La 28 de ani, are propria linie de produse dermato-cosmetice şi concurează cu brandurile consacrate

    Tânărul şi-a descoperit marea pasiune încă din clasa a VIII-a, iar datorită părinţilor lui care deţineau o farmacie în Alba Iulia, a reuşit să-şi împlinească visul şi să-l transforme într-o carieră înfloritoare.

    Prima cremă preparată în laboratorul propriu din Alba Iulia a ieşit pe piaţă în 2014. Produsul a avut mare succes, iar de atunci Emanuel Lazăr şi-a propus să creeze produse dermato-cosmetice de calitate, fabricate 100% în România, accesibile ca preţ, ca o alternativă la cremele străine mult prea scumpe. „Este foarte greu să te lupţi de la egal la egal cu marile branduri internaţionale care investesc sute de milioane de euro anual în marketing. Cu toate acestea, nu m-am lăsat descurajat şi mi-am propus să analizez unde greşesc acestea, astfel încât să nu repet aceeaşi greşeală şi să vin cu ceva nou. Scopul meu a fost să produc creme cu un conţinut natural aproape de 100%, iar preţul să fie mult mai mic decât concurenţa străină”, declară Emanuel Lazăr.

    La începutul lunii martie, farmacistul român a lansat un nou produs – o loţiune micelară, fabricată în totalitate în laboratorul său din Alba Iulia, produs pe care doreşte să îl impună şi în pieţele din Europa.

     

  • O farmacistă din Arad cu două farmacii la sat: La oraş licenţa este scumpă şi este greu să supravieţuieşti pe piaţă

    Farmacista Mihaela Boată, care în 2017 a deschis farmacia Rural Pharma în mediul rural din judeţul Arad, a mai deschis o locaţie tot la sat, după o inves­tiţie de circa 8.000 de euro. Planurile antre­­prenoarei pentru perioada urmă­toa­re sunt de consolidare a celor două unităţi.
     
    „Am mai deschis un punct de lucru, este mult de muncă. S-a ivit ocazia să găsesc un spaţiu bun, a fost o decizie spontană. Nu vreau să mai deschid. Mo­mentan vreau să scot creditarea şi să consolidez farmaciile“, a spus pentru ZF Mihaela Boată.
     

  • Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea unor farmacii Belladonna de către Sensiblu

    Sensiblu SRL activează pe piaţa comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice, desfăşurând şi activităţi ocazionale de distribuţie. Compania face parte din grupul de societăţi controlate de fondul de investiţii Penta Investments, un grup specializat în investiţii pe termen lung în diferite sectoare.

    Grupul Penta Investments activează pe piaţa medicală din România, pe segmentul de retail farmaceutic, prin intermediul lanţurilor de farmacii Sensiblu, Punkt şi Arta. Pe piaţa comerţului cu ridicata de produse farmaceutice şi parafarmaceutice, Grupul Penta Investments este prezent, în principal, prin Mediplus Exim SRL.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro