BusinessMagazin

Tag: facturi

  • Noi măsuri pentru criza energetică. TVA redus pentru cei cu consum de până la 300 de kw/h, facturi refăcute, ajutor pentru sectorul agricol şi industria alimentară

    Facturile care nu au respectat plafoanele reglementate vor fi refăcute, anunţă premierul Nicolae Ciucă. El spune că vor fi elaborate noi scheme de sprijin pentru consumatorii de energie electrică şi gaze naturale.

    „Am convocat o şedinţă cu miniştrii Finanţelor, Energiei, Agriculturii, Antreprenoriatului si Turismului, Mediului şi preşedintele ANRE pentru a stabili noi măsuri de protejare a populaţiei şi a inteprinderilor de efectele creşterii preţurilor la energie. Românii au nevoie de garanţii privind corectitudinea facturării consumului de energie electrică şi gaze şi gaze. În acelaşi timp, sunt necesare şi măsuri de sprijin pentru companii în această perioadă dificilă. Aceste măsuri vor contribui la creşterea rezilienţei economice şi la menţinerea locurilor de muncă”, spune premierul Nicolae Ciucă.

    El precizează că urmează a fi refăcute facturile care nu au respectat plafoanele reglementate.
    „Până la refacerea calculelor, aceste categorii de facturi nu vor fi purtătoare de penalităţi. De la 1 aprilie consumatorii casnici cu un consum lunar de până la 300 de kw/h vor beneficia de o nouă schemă de protecţie care va include TVA de 5% precum şi compensarea certificatului verde şi a bonusului de cogenerare. Vom reduce costul energiei electrice la consumator prin compensarea bonusului de cogenerare şi contravaloarea certificatelor verzi”, adaugă Ciucă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vremea extremă, un motiv major pentru creşterea facturilor în 2021

    Vremea a reprezentat o forţă inflaţionistă majoră în 2021, scrie The Wall Street Journal.

    Vremea extremă la nivel mondial a provocat haos pe pieţele materiilor prime, împingând în sus preţurile pentru orice, de la electricitate, la încălzirea locuinţelor şi cerealele pentru micul dejun.

    Strategii şi investitorii dezbat efectele politicii fiscale şi monetare asupra inflaţiei, însă un motiv important din spatele creşterii preţurilor în 2021 este reprezentat de factori ce scapă controlului legislatorilor şi băncilor centrale.

    Preţurile gazelor naturale, cherestelei, porumbului, grâului şi altor baze ale comerţului modern au urcat la maxime pe mai mulţi ani din cauza incendiilor, îngheţurilor, inundaţiilor, secetei, uraganelor şi unora dintre cele mai ridicate temperaturi din istorie.

    Vremea influenţează întotdeauna pieţele materiilor prime, însă în acest an vremea a fost una constant extremă şi a împins adesea preţurile materiilor în sus.

    “Vremea este probabil cel mai important factor din spatele creşterii preţurilor”, arată Craig Turner, broker la StoneX Financial Inc.

     

  • Avertisment: Europenii au în faţă facturi la energie cu 350 miliarde de euro mai mari în 2022

    Acesta a afirmat că un nou mecanism ar trebui creat la nivel de bloc pentru protecţia celor mai vulnerabili cetăţeni.

    Din Europa până în Americi, liderii din opoziţie şi cetăţenii cer guvernelor să intervină pentru stăvilirea creşterii puternice a preţurilor, ce pune presiune pe gospodării şi companii.

    Presiunile au determinat ţări ca Polonia, Ungaria şi SUA să ia măsuri, cum ar fi limitarea preţurilor gazelor, acordarea de susţinere pentru gospodării sărace sau utilizarea de petrol din rezerve strategice.

  • Ce spune Nicuşor Dan despre problema triplării facturilor bucureştenilor

    Facturile pentru încălzire ale bucureştenilor nu se vor tripla la iarnă, anunţă Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei. Edilul şef spune că Primăria vrea să cumpere ELCEN. Declaraţiile au fost făcute la finalul întâlnirii cu premierul interimar Florin Cîţu.

    Întâlnirea a avut loc joi, iar primarul şi premierul interimar au discutat despre ajutorul pe care Guvernul poate să-l dea Primăriei Bucureşti pentru a acoperi majorările de preţuri din sistemul de termoficare.

    „Azi am vorbit despre cereri, prim-ministrul nu s-a pronunţat asupra soluţiei, vrea să se implice astfel încât cetăţenii să nu fie afectaţi”, a declarat primarul general al Capitalei.

    Nicuşor Dan nu a anunţat cât va costa încălzirea, însă a spus că nu se pune problema triplării facturilor.

    Primarul general a mai spus că a vorbit cu premierul interimar Florin Cîţu despre achiziţionarea ELCEN de către Primăria Bucureşti. Edilul estimează că este nevoie de plata unui avans de 30% în valoare de 325 de milioane de lei şi de acoperirea unor facturi evaluate la cel mult 600 de milioane de lei.

  • Legea pentru compensarea facturilor la curent electric şi gaze naturale a fost adoptată de Parlament

    Proiectul a fost amendat de Senat, care a majorat sumele plătite de la bugetul de stat pentru consumatorii casnici, plafonarea preţului pentru aceştia, precum şi exceptarea de la plată a certificatelor verzi, a contribuţiei de cogenerare şi a accizei şi reducerea TVA pentru consumatorii noncasnici.

    Ministrul Energiei Virgil Popescu a declarat după adoptarea legii că piaţa se va calma, că furnizorii au timp să se organizeze şi că persoanele care doresc să amâne plata facturilor trebuie să facă o solicitare la companiile furnizoare.

    Legea va merge la promulgare, iar prevederile sale se aplică de la 1 noiembrie.

    Potrivit proiectului, preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh, din care componenta de preţ a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 lei/kWh. Preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,37 lei/kWh, din care componenta de preţ al gazelor naturale va fi în valoare de maxim 0,250 lei/kWh.

    Diferenţa între preţul mediu din perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 şi plafonul maxim de 250 lei/MWh, reprezentând preţul gazelor naturale, va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, de la o poziţie distinctă de cheltuieli bugetare.

    Diferenţa între preţul mediu din perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 şi plafonul maxim de 525 lei/MWh, reprezentând preţul energiei electrice active va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, de la o poziţie distinctă de cheltuieli bugetare.

    Schema de sprijin cuprinde următoarele măsuri:

    a) pentru clienţii casnici – acordarea unei compensaţii unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice şi în valoare de cel mult 33% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar, în cazul gazelor naturale, în condiţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă;

    b) pentru toţi operatorii economici, clienţi finali, din categoriile prevăzute la alin.(1) lit. b) şi c), pentru fiecare loc de consum: 

    i) exceptarea, în cazul energiei electrice, de la plata contravalorii tarifelor reglementate, respectiv tariful de introducere/extragere din reţea, tariful de distribuţie, tariful de servicii de sistem, tariful de transport, precum şi de la plata certificatelor verzi, contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficienţă şi accizei. ii) exceptarea, în cazul gazelor naturale, de la plata contravalorii costului de transport,

  • Unu din doi consumatori casnici de energie a trecut în piaţa concurenţială, iar cererea este tot mai mare pe fondul pandemiei. Facturile record sunt problema

    ♦ Jumătate dintre consumatorii casnici de energie au ales o ofertă din piaţa concurenţială a vânzătorilor de electricitate, dar deşi liberalizarea nu este factorul care a dus la creşterea preţurilor, toţi sunt puşi acum în faţa unor facturi mai mari. ♦ În unele cazuri facturile deja au bifat un salt de 30% faţă de anul trecut, evoluţie care va fi şi mai accentuată în 2022.

    Datele de la Autoritatea Naţională de Reglemen­tare în domeniul Energiei (ANRE) arată că după primul semestru al anului jumătate din consumul casnic de energie electrică a fost realizat pe segmentul concurenţial al pieţei, adică de consu­matorii care au ales o ofertă din piaţa de profil. Spre comparaţie, anul trecut pro­centul era de 37%, arată datele Autorităţii.

    Astfel, dintr-un consum total de 7,2 TWh, care reprezintă circa un sfert din consumul total de energie al României, 3,6 TWh au fost realizaţi pe segmentul casnic concurenţial. Cantitatea de energie consu­mată de casnici în primul semestru al anului a fost cu circa 7% mai mare decât cea în perioada similară a anului trecut, creşterea consumului fiind impactul direct al pandemiei şi al mutării biroului acasă, în cazul multor consumatori casnici.

    Practic, în ultimul an, liberalizarea pieţei de energie s-a transformat din tendinţă în certitudine. Deşi procesul s-a accelerat într-o perioadă caracterizată prin preţuri mici, care au stimulat tranziţia spre zona de energie concurenţială, anul acesta facturile sunt într-o creştere galopantă pe fondul evoluţiei preţului energiei atât la nivel local, cât şi internaţional.

    Astfel, în unele cazuri facturile deja au bifat un salt de 30% faţă de anul trecut, evoluţie care va fi şi mai accentuată în 2022.

    Încă din primele luni ale anului spe­cialiştii din domeniu au avertizat că scum­pirile se vor accentua pe fondul galopului făcut de preţul certificatelor de emisii de carbon în contextul planului de decarboni­zare al UE şi pe revenirea cererii de energie ca urmare a redresării econo­mice. Situaţia se regăseşte în toate statele europene.

    Problema locală este că deficitul din zona de producţie, ca urmare a lipsei cronice de investiţii, a obligat România să aducă energie de peste graniţe la un preţ pe măsură.

    Paradoxal însă, în timp ce toată lumea vorbeşte despre impactul carbonului în scumpirile fără precedent, statisticile arată că România este una dintre cele mai verzi ţări în materie de producţie de energie.

    Cu acest portofoliu de generare de energie electrică, în care unităţile strategice sunt deja amortizate, blamarea carbonului şi a certificatelor de emisii pentru scumpirea fără precedent a energiei este mai degrabă un discurs politic menit să mascheze 30 de ani de lipsă de investiţii şi o decizie unică la nivel european, spargerea sistemului de producţie în funcţie de sursă.  

     

    Compensaţii financiare?

    Ca măsură pentru limitarea impactului scumpirii energiei în facturile finale, guvernul ar putea compensa o parte din efortul financiar. Astfel, consumatorii casnici cu un consum lunar între 30 şi 200 kWh vor primi o subvenţie de 18 bani pe kWh, lucru care ar trebui să-i încurajeze să aleagă cea mai bună ofertă din piaţă şi să ducă la creşterea concurenţei. Cei 18 bani reprezintă diferenţa dintre cel mai mic preţ din piaţă la energie, 64 de bani pe kWh, cu toate taxele incluse, şi cel mediu de 82 de bani pe kWh. Dacă respectivul consumator deja are contractul de furnizare semnat pe cel mai mic preţ, 64 de bani pe kWh, va primi şi în acest caz discountul de 18 bani.

  • Senatorul Firea, despre compensaţiile anunţate de Guvern la plata facturilor: cinism grotesc

    Senatorul Gabriela Firea spune că toate compensaţiile anunţate de guvern la scumpirile masive ale energiei sunt praf în ochii românilor.

    Parlamentarul PSD consideră că astfel furnizorii rămân cu profiturile uriaşe şi le pot creşte în continuare, întrucât nu au restricţii în majorarea preţurilor.

    Gabriela Firea compară măsura cu jaful unui tâlhar care, deşi este prins de poliţişti, este lăsat să plece cu prada sa.

    „Este de un cinism grotesc măsura guvernului pentru că se compensează doar o foarte mică parte din creşterile de preţ, care – în condiţiile scumpirilor continue – va deveni absolut irelevantă. La o factură în care scumpirea înseamnă 100 de lei în plus, compensaţia e de cel mult 18 lei. E ridicol, pentru că rămâne o majorare de 82 de lei (82%) a facturii. E ca atunci când un tâlhar te jefuieşte de 100 de lei şi după ce l-a prins poliţia, îi dă drumul să plece cu tot jaful, iar poliţistul îţi compensează 18 lei din pagubă”, a explicat Gabriela Firea, pe Facebook.

    Senatorul mai spune că singura soluţie este cea propusă de PSD privind plafonare temporară a preţurilor simultan cu acordarea de compensaţii adecvate atât populaţiei, cât şi firmelor care au dificultăţi în plata facturilor.

  • Florin Cîţu, după şedinţa de Guvern: am discutat despre plafonarea preţului la gaze

    Premierul Florin Cîţu a declarat că în cadrul şedinţei de Guvern i-a mandatat pe miniştrii Muncii, Economiei şi Finanţelor să redacteze formula finală a proiectului de lege privitor la compensarea preţurilor la energie.

    „Compensarea preţurilor la energie şi gaz, am mandatat ministerele să vină cu o formulă finală, să fie protejaţi şi clienţii non casnici”, a anunţat miercuri, prim-ministrul Florin Cîţu.

    Premierul a vorbit şi despre plafonarea preţurilor la gaze anunţând că sunt avute în vedere mai multe variante.

    „În ceea ce priveşte plafonarea preţurilor la gaze, sunt mai multe variante la care ne gândim… Aici este o discuţie, avem deja soluţie pentru compensare, vrem să ne asigurăm că şi clienţii non casnici, în special IMM-urile, nu vor plăti toată factura la iarnă. Este important să nu afectăm prea mult piaţa, trebuie să recunoaştem că există o situaţie specială care necesită soluţii speciale”, a mai spus Florin Cîţu.

    Decizia va fi luată săptămâna viitoare, a precizat premierul Florin Cîţu.

  • Persoanele singure şi familiile care nu pot plăti facturile de încălzire pot cere ajutor

    Acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei este reglementat de actul normativ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, conform ZF.

    Ajutorul de stat este acordat sub forma unei sume cu care persoanele cu venituri reduse pot acoperi o parte din costurile pentru încălzire.

    „Pentru sprijinirea populaţiei în perioada sezonului rece, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili, prin hotarâre a consiliului local, măsuri de protecţie socială din bugetele locale, după cum urmează: a) subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei; b) ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică, în completarea celor acordate de la bugetul de stat; c) atât subvenţii lunare prevăzute la lit. a), cât şi ajutoare lunare prevăzute la lit. b)”, scrie în actul normativ.

    Sumele acordate cu scopul de a ajuta persoanele aflate în imposibilitate de plată a facturilor pot fi solicitate doar de peroanelor singure care au un venit lunar mediu de până la 2,164 ISR (indicator social de referinţă – n. red.) şi persoanele care au un venit mediu lunar pe membru de familie de până la 1,572 ISR. Indicatorul social de referinţă reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile sociale suportate din bugetul de stat şi include şi indemnizaţia de şomaj, venitul minim garantat sau alocaţia copiilor.

    Actul normativ stabileşte că fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru încălzirea locuinţei sunt asigurate de stat, mai exact prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

    „Fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru încălzirea locuinţei, prevăzut la art. 8 (…) şi art. 9 (…), se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale”, se mai arată în textul de lege.

    În plus, asociaţiile de proprietari au obligaţia să repartizeze cheltuielile privind plata facturilor termice pe consumatori individuali, ţinând cont de ajutorul de stat de care beneficiază anumiţi locatari.

    „Lunar, în termen de 10 zile de la primirea facturii, asociaţiile de proprietari/locatari au obligaţia de a defalca cheltuielile privind energia termică pe consumatori individuali, tinând cont de ajutorul pentru încălzirea locuinţei stabilit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.”

    De asemenea, „sezon rece” este considerat a fi perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 şi 31 martie 2022, mai exact cinci luni.

  • Persoanele singure şi familiile care nu pot plăti facturile de încălzire pot cere ajutor

    Acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei este reglementat de actul normativ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, conform ZF.

    Ajutorul de stat este acordat sub forma unei sume cu care persoanele cu venituri reduse pot acoperi o parte din costurile pentru încălzire.

    „Pentru sprijinirea populaţiei în perioada sezonului rece, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili, prin hotarâre a consiliului local, măsuri de protecţie socială din bugetele locale, după cum urmează: a) subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei; b) ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică, în completarea celor acordate de la bugetul de stat; c) atât subvenţii lunare prevăzute la lit. a), cât şi ajutoare lunare prevăzute la lit. b)”, scrie în actul normativ.

    Sumele acordate cu scopul de a ajuta persoanele aflate în imposibilitate de plată a facturilor pot fi solicitate doar de peroanelor singure care au un venit lunar mediu de până la 2,164 ISR (indicator social de referinţă – n. red.) şi persoanele care au un venit mediu lunar pe membru de familie de până la 1,572 ISR. Indicatorul social de referinţă reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile sociale suportate din bugetul de stat şi include şi indemnizaţia de şomaj, venitul minim garantat sau alocaţia copiilor.

    Actul normativ stabileşte că fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru încălzirea locuinţei sunt asigurate de stat, mai exact prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

    „Fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru încălzirea locuinţei, prevăzut la art. 8 (…) şi art. 9 (…), se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale”, se mai arată în textul de lege.

    În plus, asociaţiile de proprietari au obligaţia să repartizeze cheltuielile privind plata facturilor termice pe consumatori individuali, ţinând cont de ajutorul de stat de care beneficiază anumiţi locatari.

    „Lunar, în termen de 10 zile de la primirea facturii, asociaţiile de proprietari/locatari au obligaţia de a defalca cheltuielile privind energia termică pe consumatori individuali, tinând cont de ajutorul pentru încălzirea locuinţei stabilit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.”

    De asemenea, „sezon rece” este considerat a fi perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 şi 31 martie 2022, mai exact cinci luni.