Tag: facturi

  • Cristina Ionescu, KPMG: Procesăm un milion de facturi pe an cu un robot şi şase angajaţi

    Avansul tehnologic începe să se reflecte tot mai mult în modificarea  activităţilor tradiţionale din cadrul companiilor, astfel că roboţii, soluţiile de tip RPA (Robotic Process Auto­mation), aplicaţiile, inteligenţa artificială şi machine learning sunt implementate să rezolve probleme şi să reducă semni­ficativ din timpul alocat activităţilor uzuale din business, crescând astfel productivitatea şi valoarea adăugată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce au început companiile din România să-şi dezvăluie unul dintre cel mai bine păstrate secrete

    Unul dintre cel mai bine păstrate secrete din companiile din România este cel al salariilor, deşi, în ultimii ani, deficitul de personal de pe piaţa muncii a „forţat” unii angajatori să spună, în anunţurile de recrutare, ce salarii oferă la angajare. Considerat ani la rând un subiect tabu, salariul a devenit o temă care naşte dezbateri atât în rândul managerilor, cât şi în rândul angajaţilor din fabrici sau din birouri, chiar şi pentru călătorii din metrou sau pentru clienţii cafenelelor. În plus, legislaţia românească ajută la stimularea controverselor în jurul acestei teme. De ce? În bilanţurile depuse de companii la Ministerul de Finanţe şi la Registrul Comerţului există informaţiile privind cheltuielile de personal ale companiilor, ceea ce permite un calcul al salariului mediu din fiecare companie din România.

    Business MAGAZIN a realizat un top, pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului, al salariilor medii nete oferite de companiile cu cele mai mari mase salariale din 2017, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile. Rezultatele arată că Romatsa, regia autonomă de stat care se ocupă de controlul traficului aerian, are cel mai bine plătiţi angajaţi din economie, cu un salariu mediu de 21.800 de lei net / lună. Pe locul doi în clasament se află Microsoft, furnizorul de servicii IT care oferă un salariu mediu de 10.000 de lei net pe lună, urmat de producătorul de energie Nuclearelectrica, unde salariul mediu a fost de 7.700 de lei net în 2017.

    Nivelul salarial într-o companie depinde de mai mulţi factori, spun specialiştii, de la sectorul în care activează compania, dimensiunea companiei şi dacă este sau nu o multinaţională, la relaţia dintre cerere şi ofertă în industria respectivă, raportul dintre angajaţii blue collars şi white collars, poziţia şi cota de piaţă, profitabilitatea domeniului şi productivitatea muncii în companie, precum şi propriul istoric salarial.
    „O companie care angajează preponderent personal cu studii superioare şi calificări înalte va avea structural salarii mai mari decât una care angajează preponderent personal blue collars.

    De altfel şi legea stabileşte un salariu minim mai mare pentru cei cu studii superioare. Prin definiţie, un astfel de top afişează liderii, companiile de succes sau unicitatea serviciilor realizate, şi dacă ne uităm – toate sunt companii cunoscute şi recunoscute în piaţă. Altfel, într-o logică economică sănătoasă, nu este sustenabil, acele salarii nu ar putea fi oferite dacă firmele respective nu sunt profitabile”, a explicat Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în resurse umane Academia de HR.

    Nivelul ridicat de stres şi programul de lucru dificil sunt factorii care influenţează nivelul salarial al controlorilor de trafic aerian – cel mai bine plătiţi salariaţi din România. Pe scurt, rolul controlorilor de trafic aerian este acela de a coordona activitatea aeronavelor aflate în spaţiul aerian al României astfel că, pe timp de vară, ei ajung să dirijeze până la 3.000 – 3.500 de aeronave care trec pe deasupra României pe parcursul a 24 de ore, gestionând sectoarele (echivalentul „şoselelor” din aer) şi altitudinea la care aeronavele se deplasează.

    În total, în top 10 companii în funcţie de salariul mediu din 2017 se află şase companii cu activităţi în domeniul IT: Microsoft (10.000 de lei net/lună), Ericsson Telecommunications România (7.600 de lei net), IBM (7.500 de lei net), Endava (7.400 de lei net), Oracle (7.000 de lei net) şi Softvision (6.800 de lei net).

    „Top 10 este şi în prezent dominat de IT (6 din 10 companii) şi va continua să fie şi în viitor: suntem abia la începutul erei digitalizării, se vorbeşte tot mai mult despre artificial intelligence, robotic process automation şi automatizări, nevoia este uriaşă, aşa că aceste firme vor rămâne în top alături de domeniul energetic şi cel de telecomunicaţii”, a mai spus Sorin Faur de la Academia de HR.

    În total, cele mai mari 100 de companii după masa salarială din România au cheltuieli totale cu personalul de 30,2 miliarde de lei, adică 10% din masa salarială totală din economie în 2017 (de circa 310 mld. lei în 2017). Totodată, aceste companii au împreună peste 458.000 de salariaţi, adică 10% din efectivul total al salariaţilor din economie, şi oferă un salariu mediu de 3.850 de lei net pe lună, cu 45% mai mult decât nivelul salariului mediu pe economie din 2017.

    „A fost o surpriză pentru mine să văd că suntem pe locul 81 din economie în privinţa masei salariale, iar acest lucru arată că mai există loc de creşteri salariale în România”, a spus Florin Godean, country manager al Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar.

    Într-adevăr, cu un salariu mediu net de circa 2.400 de lei pe lună şi peste 5.800 de angajaţi în regim temporar în 2017, una dintre companiile grupului Adecco – Adecco Resurse Umane SRL – a avut o masă salarială de 281 de milioane de lei în 2017, clasându-se pe locul 81 în topul companiilor cu cele mai mari mase salariale din economie. Totuşi, trebuie menţionat că în top 100 companii cu cele mai mari mase salariale din România nu sunt incluse instituţiile financiar-bancare (băncile, firmele de asigurări etc.).

    „În rândul angajaţilor temporar am înregistrat o creştere a bill rate-ului, adică a masei salariale, cu 6% per persoană în ultimul an. Chiar dacă numărul de salariaţi în regim temporar a scăzut – nu pentru că aşa am vrut noi, ci pentru că nu mai găsim candidaţi ca înainte – masa salarială a crescut cu 6%”, a mai spus Florin Godean. El explică situaţia prin faptul că majorările de salarii au avut loc în contextul problemelor generate de identificarea candidaţilor şi a presiunii care există în piaţa forţei de muncă, dar şi datorită faptului că a crescut cererea de angajaţi în zona de birouri, care au salarii mai mari decât cei din fabrici.

    Distribuţia pe sectoare de activitate a top 100 companii în funcţie de masa salarială din România arată că cele mai multe activează în sectorul automotive, care este reprezentat de 23 de companii (cei doi producători auto – Automobile Dacia şi Ford – şi alte 21 de companii producătoare de componente auto).

    „În producţie, toţi clienţii cu care mă întâlnesc îmi spun că au comenzi ferme pentru perioade lungi de timp şi au planuri de noi angajări. Pe de altă parte, toată lumea e oarecum speriată de faptul că le este greu să îşi îndeplinească planurile de recrutare din cauza deficitului de candidaţi, chiar şi cu creşterile salariale pe care le-au făcut”, a mai spus Godean.

    De asemenea, statisticile arată că 13 companii din top 100 firme după masa salarială din 2017 activează în sectorul IT&C, 13 angajatori în energie, petrol şi gaze şi 12 companii în sectorul retailului (majoritatea în retailul alimentar).

    „România a devenit o ţară interesantă pentru investitorii care vor să angajeze persoane cu studii superioare, pentru că am observat că există o cerere din ce în ce mai mare din această zonă. Prin urmare, este normal ca salariile să continue să crească, pentru că va creşte ponderea angajaţilor care ocupă poziţii de white collar”, a mai spus Florin Godean. El a adăugat că  se integrează în câmpul muncii absolut orice persoană din această categorie care îşi doreşte să lucreze, pentru că la ora actuală ofertele de locuri de muncă sunt mult mai mari decât resursele pe care le are piaţa muncii.

    Salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani pe fondul creşterii salariului minim (prin hotărâri de guvern), al majorărilor salariale din sectorul bugetar, dar şi ca urmare a creşterilor de salarii din mediul privat pentru acoperirea inflaţiei şi pentru combaterea deficitului de personal. Dacă în sectorul bugetar au fost ani în care majorările de salarii au ajuns la 15 – 20% de la an la an, în mediul privat companiile nu au oferit, în medie, creşteri salariale mai mari de 5% pe an.

    „Salariile vor creşte desigur în sectoarele favorizate de legislaţie (de exemplu în construcţii) – acesta este chiar scopul respectivelor măsuri. Sigur, întotdeauna trebuie să ne uităm la corelaţia cu productivitatea muncii din respectivul domeniu şi raportul cerere-ofertă pentru ca aceste creşteri să fie sustenabile pe termen lung, însă pe termen scurt şi cu actualul deficit de personal, vor fi creşteri”, a mai spus Sorin Faur.
    În opinia lui Florin Godean de la Adecco, majorările de salarii vor continua până când vor ajunge într-un punct în care afectează semnificativ profitabilitatea, dar el crede că va mai trece mult timp până atunci.

    „Ca să combată acest lucru, majoritatea companiilor încep să se eficientizeze, adică să îşi urmărească procesele în aşa fel încât costurile pe care le au şi pot fi controlate să fie reduse la maximum ca să poată suporta solicitarea aceasta din zona resurselor umane. Adică se renunţă la anumite etape, anumite activităţi sau chiar se reduce numărul de angajaţi astfel încât cei care rămân să fie mai eficienţi şi mai productivi. Se pune un foarte mare accent în această perioadă pe  transformare şi pe productivitate”, a mai spus Godean. Şeful Adecco nu crede că aşa-numita „a patra revoluţie industrială” va afecta piaţa muncii din România atât de mult în următorii ani astfel încât să rezolve problema crizei forţei de muncă.

    „Vor fi transformări şi vom încerca, în acelaşi pătrat, să facem lucrurile diferit în aşa fel încât să încercăm să obţinem rezultate mai bune cu poate acelaşi număr de oameni sau cu costuri relativ similare, într-un context în care se pune mare accent pe nivelul de satisfacţie al angajaţilor, fie financiar, fie de mediu organizaţional”, a mai spus Godean.

  • Efectele deprecierii leului şi ale noilor măsuri fiscale nu vor întârzia să apară. Cum ne vom plăti facturile

    Amânarea plăţii facturilor este cea mai simplă metodă pe care o au la dispoziţie multe dintre companii care vor să se protejeze în faţa riscului.

    Într-o economie slab capitalizată, cu peste 80% dintre companii care trăiesc de pe o zi pe alta, fără rezerve financiare şi cu acces limitat la finanţare, ,,vortexul financiar’’ din acest început de an a prins pe picior greşit mare parte dintre firmele din România, arată studiul.

    Potrivit unui sondaj realizat de Frames & Train Your Brain în rândul a peste 150 de companii reprezentative pentru întreg spectrul economic, în perioada 15-25 ianuarie 2019, cei mai mulţi investitori au ajuns să se teamă în primul rând de extinderea blocajului financiar în economie. Întrebaţi care consideră că sunt principalele provocări pentru mediul de afaceri, în contextul măsurilor fiscale luate de autorităţi la sfârşitul anului trecut şi a deprecierii semnificative a cursului monedei naţionale, 78% au indicat blocajul financiar (neplata facturilor sau plata cu întârziere a acestora) drept principală problemă.

    Citi’i mai mult pe mediafax.ro.

  • Lecţie de bună purtare: Ce a primit acasă o femeie care a aruncat pe marginea şoselei tot gunoiul care il avea in maşină

    Un bărbat aflat la cules de plante medicinale, în zona Dealului Bujorăscu, din judeţul Gorj, i-a observat pe drumari în timp ce strângeau gunoiul aruncat de un trecător pe marginea drumului.

    Revoltat de gestul persoanei care şi-a lăsat resturile în apropierea şoselei, acesta a strâns gunoiul şi a expediat coletul la adresa de pe documentele lăsate printre deşeuri.

    “Ea a aruncat gunoiul şi un cetăţean intrigat, cu puternic simţ civic, i-a trimis coletul acasă. A lăsat în gunoi şi facturi, dar şi alte acte. A aruncat inclusiv pampers. În păduri se aruncă destul de multe gunoaie. Este un exemplu de urmat, poate aşa o să se înţeleagă că nu este normal să aruncăm gunoiul peste tot. Întâmplarea a avut loc pe Dealul Bujorascu.

    Îl felicităm pe domnul care a făcut acest gest, a şi plătit transportul. Gunoiul a ajuns la destinatie, 11 kilograme în total şi a fost primit, nu s-a întors la expeditor. Omul a trimis coletul cu confirmare de primire. Era la cules de plante medicinale şi când a văzut gunoiul ne-a spus <staţi, că i-o facem, îi trimitem gunoiul acasă!>”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Tudor, şeful Secţiei Drumuri Naţionale Târgu-Jiu.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • 98% dintre afacerile din România au un termen mediu de încasare a facturilor de peste 150 de zile

    Conform statisticilor, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt faţă de furnizori este de 55%, iar media gradului de îndatorare al companiilor cu cifra de afaceri de până la cinci milioane de euro este de 75%. În România, firmele cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor şi însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor.

    De asemenea, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt din totalul datoriilor a crescut cu circa 15% în ultimii ani, de la 58% în 2008 la 73% în 2015. Sectoarele de activitate cele mai afectate de întârzierea de plată şi de termenul de încasare mai mare de 120 de zile sunt: construcţii, distribuţie, agricultură, transporturi, metalurgie, servicii prestate întreprinderilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instant Factoring, prima platformă fintech de factoring din România, se lansează astăzi. Compania ţinteşte 1000 de clienţi în primul an

    În România, microîntreprinderile cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor şi însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor. Conform statisticilor Instant Factoring legate de performanţele financiare ale IMM-urilor, întârzierile la plată au crescut în 2017 faţă de anii anteriori, plata facturilor făcându-se cu o întârziere medie de 80 de zile. 85% dintre facturi sunt achitate cu întârziere, cauza principală fiind lipsa de finanţare acută a întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit companiei, cel mai mare risc pentru neîncasarea la termen se înregistrează în următoarele sectoare de activitate: construcţii, distribuţie, agricultură, transporturi, metalurgie şi servicii prestate întreprinderilor.

    Pe fondul lipsei de lichidităţi din piaţă, Instant Factoring oferă o soluţie transparentă, prin care îşi propune să transforme în bani orice factură de încasat la termen cu o valoare de maximum 10.000 lei (TVA inclus), în mai puţin de 24 de ore. Astfel, după încărcarea facturii pe platformă de către client, acesta primeşte un răspuns pozitiv sau negativ în două ore, iar în 24 de ore de la răspunsul pozitiv se va face viramentul bancar în contul său, fără a avea nevoie de alte documente. Costul serviciului este reprezentat de un singur comision, în valoare de 3% pe lună din suma totală a facturii, care va fi afişat automat în momentul încărcării facturii de către client.

    „Prin această platformă, unică în România, ne angajăm să sprijinim întreprinderile mici prin furnizarea de lichidităţi ori de căte ori este necesar. Estimăm că peste 60% dintre clienţii care vor apela la serviciile noastre vor fi microîntreprinderi şi IMM-uri cu o cifră de afaceri între 50.000 şi 2 milioane de euro, PFA-uri şi reprezentanţi ai profesiilor liberale. Din practică, aceste categorii se confruntă cel mai des cu realitatea de a fi prinşi la mijloc între scadenţele mari de plată din partea clienţilor şi termenele limită stricte pentru plata furnizorilor, angajaţilor şi a taxelor la stat.”, declară Elisa Rusu, CEO Instant Factoring.

    Elisa Rusu este CEO-ul companiei şi unul dintre cei mai experimentaţi profesionişti în domeniu, conducând în ultimii 15 ani mai multe instituţii de factoring şi IFN-uri precum Banca Transilvania Factoring, Meridian Leasing sau Compania de Factoring. Din board-ul companiei fac parte: Cristian Ionescu (managing partner al boutique-ului de investiţii Chartered Debt Management şi ex-CEO Coface România, Bulgaria şi Slovacia), Piotr Swieboda (CEO Inovo VC, fond de investiţii de risc din Polonia) şi Alexandru Lăpuşan (CEO şi co-fondator al companiei de soluţii de afaceri şi tehnologie Zitec şi Vicepreşedinte ANIS).

    Până la sfârşitul anului, Instant Factoring ţinteşte să deschidă două noi sucursale în Europa Centrală şi de Est şi să devină liderul regional în micro-factoring.
     

  • UniCredit Bank introduce operaţiuni mai simple pentru aplicaţia Mobile Banking

    Printre noile facilităţi se numără introducerea portofelului electronic, simplificarea plăţilor şi posibilitatea rambursării pentru cardurile de credit, precum şi activarea funcţiei Face ID recognition pentru telefoanele iPhone X. Totodată, clienţii pot anula plăţile în lei în aşteptare direct din aplicaţie şi beneficiază de un design optimizat pentru ecranele hartă ATM, curs valutar, detalii contact şi mesaje.

    „Pe parcursul anului 2017, numărul de utilizatori ai aplicaţiei de Mobil Banking s-a triplat”, a declarat Septimiu Postelnicu, şef divizie retail în cadrul UniCredit Bank.

    Clienţii care folosesc aplicaţia Mobile Banking de la UniCredit beneficiază de happy hour exchange rate (o oră pe zi în care pot face o operaţiune de schimb valutar la curs publicat de BNR), bani înapoi pentru plata facturilor de utilităţi (3 lei lunar pentru minimum trei facturi plătite/lună), +0,15 puncte procentuale faţă de dobânda standard la depozitele constituite prin Mobile Banking sau Online Banking. Aplicaţiile mobile ale UniCredit Bank nu au în prezent costuri de administrare.

    UniCredit Bank se concentrează în prezent pe digitalizarea activităţii sale. În 2017, a lansat Business Mobile, o versiune a aplicaţiei dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii, liber profesioniştilor şi persoanelor fizice autorizate, a implementat semnarea plăţilor de până la 800 de lei prin scanarea amprentei digitale şi a oferit o dobândă mai mare pentru depozitele constituite prin canale digitale faţă de depozitele constituite la casieriile băncii.

  • Pistoale cu şampanie şi note de plată de sute de mii de dolari: cum arată cele mai excentrice petreceri din lume

    Există petreceri şi există petreceri în Las Vegas – timp de zeci de ani, milioane de oameni s-au aventurat în oraşul artificial din Nevada pentru a participa la una din faimoasele petreceri la piscină. Ce este însă atât de special la aceste evenimente şi de ce atrag ele atât de mulţi oameni?

    Joe Bravo, directorul centrului Nightlife and Daylife din cadrul cazinoului Hard Rock, le-a povestit celor de la Daily Mail despre facturi de sute de mii de dolari, invitaţi pe care îi vezi numai pe marile ecrane şi formula ideală pentru o astfel de petrecere.

    Bravo lucrează în Vegas de mai bine de 20 de ani şi spune că a văzut multe lucruri în aceşti ani, dar cea mai importantă petrecere este Rehab – un eveniment la care e nevoie de peste 200 de angajaţi – de la salvamari la barmani, agenţi de securitate şi hostesse.

    Celebrităţi precum Khloe Kardashian, Nikki Minaj sau Paris Hilton au trecut cel puţin o dată pe la Rehab, aşa că popularitatea evenimentului e uşor de înţeles.

    “Băutura de bază e votca”, spune Bravo. “Dacă vorbeşti de petrecăreţul obişnuit, el o să consume cu siguranţă votcă – dar asta nu înseamnă că nu o să-i găseşti şi cu un shot de tequila sau un pahar de şampanie.”

    Pistoalele cu apă sunt extrem de populare, dar sunt de obicei umplute cu şampanie, aşa că notele de plată tind să crească destul de repede. “Am văzut nişte facturi incredibile – într-o seară am avut două de peste 200.000 de dolari. Un oaspete a rezervat recent o cameră de 500 de dolari pentru câteva zile şi a ajuns să cheltuie peste 100.000 de dolari”, povesteşte Bravo.

    Sursa: Daily Mail

  • Pistoale cu şampanie şi note de plată de sute de mii de dolari: cum arată cele mai excentrice petreceri din lume

    Există petreceri şi există petreceri în Las Vegas – timp de zeci de ani, milioane de oameni s-au aventurat în oraşul artificial din Nevada pentru a participa la una din faimoasele petreceri la piscină. Ce este însă atât de special la aceste evenimente şi de ce atrag ele atât de mulţi oameni?

    Joe Bravo, directorul centrului Nightlife and Daylife din cadrul cazinoului Hard Rock, le-a povestit celor de la Daily Mail despre facturi de sute de mii de dolari, invitaţi pe care îi vezi numai pe marile ecrane şi formula ideală pentru o astfel de petrecere.

    Bravo lucrează în Vegas de mai bine de 20 de ani şi spune că a văzut multe lucruri în aceşti ani, dar cea mai importantă petrecere este Rehab – un eveniment la care e nevoie de peste 200 de angajaţi – de la salvamari la barmani, agenţi de securitate şi hostesse.

    Celebrităţi precum Khloe Kardashian, Nikki Minaj sau Paris Hilton au trecut cel puţin o dată pe la Rehab, aşa că popularitatea evenimentului e uşor de înţeles.

    “Băutura de bază e votca”, spune Bravo. “Dacă vorbeşti de petrecăreţul obişnuit, el o să consume cu siguranţă votcă – dar asta nu înseamnă că nu o să-i găseşti şi cu un shot de tequila sau un pahar de şampanie.”

    Pistoalele cu apă sunt extrem de populare, dar sunt de obicei umplute cu şampanie, aşa că notele de plată tind să crească destul de repede. “Am văzut nişte facturi incredibile – într-o seară am avut două de peste 200.000 de dolari. Un oaspete a rezervat recent o cameră de 500 de dolari pentru câteva zile şi a ajuns să cheltuie peste 100.000 de dolari”, povesteşte Bravo.

    Sursa: Daily Mail

  • STUDIU: Nivelul plăţilor la timp efectuate de către români a crescut uşor în 2017

    În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3.200 de companii din 16 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene. 

    Practici de plată

    Unul dintre motivele care a contribuit la uşoara creştere a punctualităţii plăţilor efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. “Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenţi, am ajuns la concluzia că scadenţele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.

    Cu toate acestea, în ciuda uşoarei îmbunătăţiri a numărului de plăţi efectuate  la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria şi Slovacia.

    Motive pentru comportamentul de plată neadecvat

    În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.

    De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a rămas de 23% – la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi neglijenţei (61%).

    Consecinţe ale comportamentului de plată neadecvat

    Chiar şi o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care,  în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Aşa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăţilor, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) şi reduceri ale investiţiilor (27%).

    Mai mult, companiile reacţionează la aceste întârzieri de plată şi neplăţi prin reducerea locurilor de muncă şi stoparea angajărilor (27%) şi prin creşterea preţurilor (22%), ceea ce afectează direct piaţa locală. „Cei mai mulţi oameni nu conştientizează consecinţele generate de neplăţi şi plăţile întârziate”, afirmă Georg Kovacs. „Colectarea de creanţe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deşi consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creaţe contribuie la evitarea creşterii preţurilor sau reducerii locurilor de muncă.”

    Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăţilor întârziate şi neplăţilor s-au simţit vulnerabile. 

    Utilizarea eficientă a colectării de creanţe

    În Europa de Est companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.  

    Cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanţe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperaţi sunt investiţi în piaţa locală (29%) şi în cercetare şi dezvoltare (26%).

    În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele intern şi o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanţelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016,  în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanţelor. 

    “Creanţele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialişti în colectarea de creanţe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichidităţile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.

    Tendinţe în comportamentul de plată

    În ceea ce priveşte viitorul, companiile din România tind să fie mai puţin optimiste decât erau anul trecut şi printre cele mai sceptice ţări din Europa de Est legat de tendinţele în comportamentul de plată al clienţilor lor. “Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător şi este explicabil, având în vedere crizele politice din ţară care conduc la instabilitate economică”, este de părere Georg Kovacs.

    Digitalizarea procesului de dunning

    Digitalizarea procesului de dunning înseamnă înfiinţarea şi gestionarea unui proces de colectare care sa fie automatizat şi personalizat pentru fiecare client în parte, spre exemplu prin utilizarea analizelor de tip “big data”.  

    Deşi cele mai multe companii folosesc un software ca să sprijine procesul de dunning, oamenii din echipă intervin de multe ori ei înşişi în acest proces.   În România jumătate dintre companiile chestionate se consideră a fi digitalizate, însă doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce companiile româneşti au fost cele mai sceptice din Europa de Est când au fost întrebate dacă plăţile întârziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de creanţe digitalizat.