Cele zece provin aproape exclusiv dintr-un singur domeniu, HoReCa, respectiv din două sub-sectoare – restaurante şi hoteluri. Excepţie fac Re/Max (imobiliare) şi GNC (retail specializat).
Conceptele de HoReCa, în special cele de restaurante, dar şi de cafenele şi hoteluri, sunt printre cele mai populare pe piaţa locală de francize locală, evaluată la un total de 3 mld. euro.
În al treilea trimestru din 2017, preţurile solicitate pentru locuinţele scoase la vânzare la nivel naţional s-au menţinut, per ansamblu, la un nivel relativ constant faţă de cele trei luni anterioare, potrivit unui raport realizat de Analize Imobiliare, platforma dezvoltată de Imobiliare.ro. Stagnarea se datorează în mod exclusiv tendinţei de ieftinire consemnate de apartamentele din Bucureşti, întrucât cele din restul ţării s-au apreciat, per ansamblu, cu 3,5%, iar casele s-au scumpit atât în Capitală (cu 3,7%), cât şi în ţară (cu 3,9%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
TBI Bank a lansat, în premieră în România, un credit pentru întreprinderi acordat exclusiv online, cu o sumă maximă de 67.500 lei. Procesul de obţinere durează doar cinci minute şi are loc exclusiv online. Aprobarea se face, de asemenea, online şi într-un timp foarte scurt, fără a fi necesare o vizită la bancă sau un cont curent la TBI Bank.
“Având ca prioritate nevoile clienţilor noştri, vrem să aducem simplitate prin implementarea unor noi sisteme şi linii de produse online, construite inteligent, flexibil şi orientate spre viitor. Cea mai recentă propunere a noastră reprezintă doar unul dintre produsele pe care le lansăm pe piaţa din România, cu scopul de a fi printre cei care produc schimbarea în mediul bancar local. Sunt bucuroasă că echipa mea are curajul de a dezvolta asemenea produse de pionierat şi de a ne susţine viziunea pe termen lung – aceea de a realiza o schimbare profundă, organică în sistem prin digitalizare”, a spus Florentina Mircea, Chief Business Banking Officer la TBI Bank.
Un business început cu aproximativ 20.000 de euro, mare parte din investiţie fiind făcută în materie primă, în platforma magazinului online şi în promovare, a ajuns în trei ani de zile la o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro. În 2014 Constantin Nautics a pornit la drum cu doi angajaţi, iar anul acesta a ajuns la 50. ”Doar în 2017 am dublat numărul celor care produc efectiv obiectele pe care le avem în portofoliu, ajungând la 25 de persoane care lucrează în atelier“, spune Cătălin Neacşu, directorul de dezvoltare al companiei. Ceilalţi angajaţi asigură funcţiile de suport în companie, precum logistica, facturarea sau marketingul.
”Anul 2016 a fost unul bun, am reuşit să creştem businessul cu peste 20%, atingând o cifră de afaceri de 1,1 milioane euro şi un profit în jurul a 250.000 euro“, spune Cătălin Neacşu. El spune că cifrele din 2017 arată o creştere cu cel puţin 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ”Aşteptările noastre pentru acest an au fost, în primul rând, de a consolida afacerea şi de a intra pe cel puţin trei pieţe noi, pe lângă cele 15 ţări în care eram prezenţi în 2016. Am îndeplinit acest lucru, prin urmare până la sfârşitul anului brandul va fi prezent în patru ţări noi – Statele Unite ale Americii, Franţa, Belgia şi Olanda. Avem discuţii de parteneriate şi în ţări mai exotice precum Mauritius sau Africa de Sud şi sperăm ca acestea să se concretizeze în parteneriate care vor expune un brand românesc pe cât mai multe continente.“ În momentul de faţă, produsele companiei ajung în ţări din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu şi în Australia.
Până la sfârşitul acestui an, compania va finaliza o investiţie de aproximativ 1.000.000 euro într-un nou sediu în Bucureşti, precum şi într-un al doilea atelier de producţie în Turnu Măgurele.
Un moment important în dezvoltarea companiei a fost parteneriatul cu Swarovski, prin care produsele Constantin Nautics au devenit parte a programului lor de Ingredient Branding (Crystals from Swarovski). ”Făcând parte din acest program, putem spune că am accesat o ligă superioară în care sunt prezente doar branduri de fashion de renume“, opinează Cătălin Neacşu.
În România, compania are puncte proprii de distribuţie în Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni, Afi Ploieşti şi Vivo Constanţa. Vânzările din Bucureşti reprezintă aproximativ 40% din rulajele la nivel naţional, aici intrând atât cele online, cât şi cele din magazinele fizice. ”În acelaşi timp suntem prezenţi şi în alte unităţi fizice şi pe alte platforme de vânzare online şi cred că încă mai este loc de a creşte distribuţia noastră“, afirmă Cătălin Neacşu. ”Dacă vorbim despre celelalte ţări, unde funcţionăm în regim de franciză, sau despre ţările precum Germania şi Italia în care parteneriatul a pornit încă din 2015, suntem prezenţi atât prin intermediul magazinelor proprii online, dar şi în cele mai importante magazine fizice unde am putut ajunge.“ În ţările în care brandul este prezent de mai puţin timp, spune el, principalul canal de vânzare este cel online. ”Încercăm să participăm la cât mai multe evenimente care au legătura cu tematica nautică, cum ar fi saloanele nautice importante din regiune şi din lume, regate interne şi internaţionale, competiţii şi concursuri nautice“, spune directorul de dezvoltare al companiei. Nu se rezumă însă la evenimentele de profil, participând la festivaluri de muzică precum Untold, NeverSea sau Electric Castle, precum şi la evenimente şi saloane auto. În concluzie, vânzările offline şi cele online generează fiecare 50% din vânzările Constantin Nautics, cu mici diferenţe în anumite perioade ale anului, dar fără a schimba semnificativ aceste ponderi.
Cum se explică, însă, ritmul de creştere de care se bucură compania? ”În primul rând, aproape fiecare produs poate fi considerat unicat, chiar dacă la prima vedere nu s-ar sesiza unele diferenţe“, spune Cătălin Neacşu. ”Fiecare brăţară, breloc sau pandantiv este 100% confecţionat manual, iar fiecare angajat din atelier are stilul său de a crea; e un lucru care se poate observa de la un produs la altul. În funcţie de caracteristicile produsului se face necesarul de materiale, urmând ca fiecare articol să fie produs după un şablon de mărime şi model, complexitatea variind în funcţie de numărul de culori şi grosimea firelor care alcătuiesc produsul. La final, produsul e supus şi unui control de calitate, astfel încât să îndeplinească toate aşteptările consumatorilor noştri.“
Brăţările din frânghii şi parâme nautice au cea mai mare pondere a vânzărilor şi a portofoliului, spune Neacşu, amintind însă că în ofertă au apărut şi alte categorii de produse, cum ar fi pandantive, tricouri şi alte accesorii cu tematică nautică – binocluri, busole şi chiar machete de vase cu pânză. Anul acesta, compania a lansat şi prima colecţie de cămăşi Constantin Nautics. ”În viitor dorim să ne dezvoltăm în continuare într-un ritm sănătos, menţinându-ne trendul crescător, intrarea unor noi categorii de produse, dezvoltarea actualului portofoliu de brăţări, accesarea de noi pieţe internaţionale şi consolidarea celei de aici“, încheie Cătălin Neacşu.
Un business început cu aproximativ 20.000 de euro, mare parte din investiţie fiind făcută în materie primă, în platforma magazinului online şi în promovare, a ajuns în trei ani de zile la o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro. În 2014 Constantin Nautics a pornit la drum cu doi angajaţi, iar anul acesta a ajuns la 50. ”Doar în 2017 am dublat numărul celor care produc efectiv obiectele pe care le avem în portofoliu, ajungând la 25 de persoane care lucrează în atelier“, spune Cătălin Neacşu, directorul de dezvoltare al companiei. Ceilalţi angajaţi asigură funcţiile de suport în companie, precum logistica, facturarea sau marketingul.
”Anul 2016 a fost unul bun, am reuşit să creştem businessul cu peste 20%, atingând o cifră de afaceri de 1,1 milioane euro şi un profit în jurul a 250.000 euro“, spune Cătălin Neacşu. El spune că cifrele din 2017 arată o creştere cu cel puţin 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ”Aşteptările noastre pentru acest an au fost, în primul rând, de a consolida afacerea şi de a intra pe cel puţin trei pieţe noi, pe lângă cele 15 ţări în care eram prezenţi în 2016. Am îndeplinit acest lucru, prin urmare până la sfârşitul anului brandul va fi prezent în patru ţări noi – Statele Unite ale Americii, Franţa, Belgia şi Olanda. Avem discuţii de parteneriate şi în ţări mai exotice precum Mauritius sau Africa de Sud şi sperăm ca acestea să se concretizeze în parteneriate care vor expune un brand românesc pe cât mai multe continente.“ În momentul de faţă, produsele companiei ajung în ţări din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu şi în Australia.
Până la sfârşitul acestui an, compania va finaliza o investiţie de aproximativ 1.000.000 euro într-un nou sediu în Bucureşti, precum şi într-un al doilea atelier de producţie în Turnu Măgurele.
Un moment important în dezvoltarea companiei a fost parteneriatul cu Swarovski, prin care produsele Constantin Nautics au devenit parte a programului lor de Ingredient Branding (Crystals from Swarovski). ”Făcând parte din acest program, putem spune că am accesat o ligă superioară în care sunt prezente doar branduri de fashion de renume“, opinează Cătălin Neacşu.
În România, compania are puncte proprii de distribuţie în Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni, Afi Ploieşti şi Vivo Constanţa. Vânzările din Bucureşti reprezintă aproximativ 40% din rulajele la nivel naţional, aici intrând atât cele online, cât şi cele din magazinele fizice. ”În acelaşi timp suntem prezenţi şi în alte unităţi fizice şi pe alte platforme de vânzare online şi cred că încă mai este loc de a creşte distribuţia noastră“, afirmă Cătălin Neacşu. ”Dacă vorbim despre celelalte ţări, unde funcţionăm în regim de franciză, sau despre ţările precum Germania şi Italia în care parteneriatul a pornit încă din 2015, suntem prezenţi atât prin intermediul magazinelor proprii online, dar şi în cele mai importante magazine fizice unde am putut ajunge.“ În ţările în care brandul este prezent de mai puţin timp, spune el, principalul canal de vânzare este cel online. ”Încercăm să participăm la cât mai multe evenimente care au legătura cu tematica nautică, cum ar fi saloanele nautice importante din regiune şi din lume, regate interne şi internaţionale, competiţii şi concursuri nautice“, spune directorul de dezvoltare al companiei. Nu se rezumă însă la evenimentele de profil, participând la festivaluri de muzică precum Untold, NeverSea sau Electric Castle, precum şi la evenimente şi saloane auto. În concluzie, vânzările offline şi cele online generează fiecare 50% din vânzările Constantin Nautics, cu mici diferenţe în anumite perioade ale anului, dar fără a schimba semnificativ aceste ponderi.
Cum se explică, însă, ritmul de creştere de care se bucură compania? ”În primul rând, aproape fiecare produs poate fi considerat unicat, chiar dacă la prima vedere nu s-ar sesiza unele diferenţe“, spune Cătălin Neacşu. ”Fiecare brăţară, breloc sau pandantiv este 100% confecţionat manual, iar fiecare angajat din atelier are stilul său de a crea; e un lucru care se poate observa de la un produs la altul. În funcţie de caracteristicile produsului se face necesarul de materiale, urmând ca fiecare articol să fie produs după un şablon de mărime şi model, complexitatea variind în funcţie de numărul de culori şi grosimea firelor care alcătuiesc produsul. La final, produsul e supus şi unui control de calitate, astfel încât să îndeplinească toate aşteptările consumatorilor noştri.“
Brăţările din frânghii şi parâme nautice au cea mai mare pondere a vânzărilor şi a portofoliului, spune Neacşu, amintind însă că în ofertă au apărut şi alte categorii de produse, cum ar fi pandantive, tricouri şi alte accesorii cu tematică nautică – binocluri, busole şi chiar machete de vase cu pânză. Anul acesta, compania a lansat şi prima colecţie de cămăşi Constantin Nautics. ”În viitor dorim să ne dezvoltăm în continuare într-un ritm sănătos, menţinându-ne trendul crescător, intrarea unor noi categorii de produse, dezvoltarea actualului portofoliu de brăţări, accesarea de noi pieţe internaţionale şi consolidarea celei de aici“, încheie Cătălin Neacşu.
Interesul medicilor români pentru telemedicină a fost confirmat în primele zile de la lansarea platformei online Doclandia.ro, perioadă în care numărul colaboratorilor a crescut de 8 ori, de la 50 de medici activi în momentul lansării, până la peste 400 în acest moment. Până la finalul anului, fondatorii estimează că abonaţii vor avea acces online la sfaturi medicale de la peste 2.000 de medici cu diverse specializări.
„Dorinţa de a ajuta oamenii, avantajele ce ţin de eficientizarea timpului şi de mobilitate, dar şi garanţia unei monetizări corecte a muncii lor reprezintă principalele motive pentru care un număr atât de mare de medici a decis să ni se alăture într-un timp atât de scurt”, a precizat Dr. Vasi Rădulescu, Chief Medical Doclandia.
Potrivit acestuia, aproximativ 25% dintre medicii colaboratori lucrează în sistemul medical de stat, restul activând şi în mediul privat. Cei mai mulţi dintre aceştia au vârste cuprinse între 35-45 ani, activează în oraşe precum Bucureşti (80%), Cluj, Timişoara şi Tg. Mureş, şi au specializări în medicină internă şi de familie. De asemenea, în acest moment, abonaţii pot primi sfaturi online şi pentru probleme ce ţin de Pediatrie, Obstetrică şi Ginecologie, Diabet şi Nutriţie.
Un medic din cadrul Doclandia poate câştiga câteva mii de euro pe lună cu câteva sute de abonaţi în lista lui
Conform metodei de recompensare a partenerilor, un medic care gestionează sute de abonaţi poate primi, într-o lună, chiar şi câteva mii de euro.
Sistemul de recompensare presupune alocarea unui comision fix lunar pentru fiecare abonat din lista medicului. Pe lângă acesta, se adaugă bonusuri de performanţă în funcţie de o serie de obiective, cum ar fi timpul mediu de răspuns la întrebări, review-urile abonaţilor – de la nota 1 la 10 pentru fiecare vizită în parte -, şi numărul de abonaţi la care medicul face follow-up, adică iniţiază el însuşi discuţia pentru a vedea starea de sănătate a abonatului şi monitorizarea acestuia.
„Am ales această strategie de colaborare întrucât ne dorim ca medicii să abordeze o comunicare pro-activă cu fiecare abonat, încurajând astfel legături solide şi de lungă durată cu aceştia. Astfel, utilizatorul va simţi că are alături un specialist care îi monitorizează activ starea de sănătate şi de la care poate solicita de oriunde şi nelimitat îndrumări clare, recomandări de radiografii şi analize sau alte lămuriri cu privire la sănătatea sa”, a completat Matei Ţiboc, fondator Doclandia.
În ceea ce priveşte selecţia medicilor parteneri, aceasta se realizează manual, de către echipa Doclandia, urmărind criterii precum specialitatea, experienţa, notorietatea şi dedicarea fiecărui medic în parte. Momentan, sunt acceptaţi medici primari şi specialişti, însă următorul pas în evoluţia echipei de colaboratori îl reprezintă şi integrarea rezidenţilor.
GECAD NET a fost preluată recent de către Bittnet, lider al pieţei de training IT şi prima companie din domeniu listată la Bursa de Valori Bucureşti.
Recunoscut pentru iniţiativele antreprenoriale şi exiturile internaţionale de succes, în ultimii ani Radu Georgescu şi-a concentrat tot mai mult energia şi întreaga expertiză pe identificarea, împreună cu echipa Gecad Ventures, a acelor companii inovatoare care au potenţialul de a se remarca în industria tehnologică globală.
“Pentru mine, acest ultim exit dintr-un proiect antreprenorial, început acum mai bine de 20 de ani, reprezintă practic un nou început. Deşi sunt mai mult de 4 ani de când activez constant ca investitor, de acum înainte mi-am propus să mă concentrez 100% pe dezvoltarea Gecad Ventures. Îmi doresc să vin în sprijinul acelor antreprenori tineri cu idei care pot revoluţiona piaţa tehnologică. De aceea, în prezent, ne preocupă găsirea şi coagularea cât mai multor resurse pentru asigurarea finanţării acestor companii”, declară Radu Georgescu.
Filozofia Gecad Ventures se bazează pe susţinerea companiilor cu potenţial mare de creştere, care au capacitatea de a inova şi de a revoluţiona domenii precum FinTech, securitate, A.I. (artificial intelligence), AgroTech, tehnologii pentru case inteligente (SmartHome), cloud, eCommerce.
Printre cele mai recente investiţii ale fondului se numără SymphoPay, platformă tehnologică ce permite comercianţilor şi băncilor partenere integrarea plăţilor cu cardul prin POS-uri inteligente, Typing DNA, o companie de securitate formată în jurul unei tehnologii de identificare biometrică şi Smart Bill, cel mai important furnizor local de servicii SaaS (software as a service) pentru facturare.
Ca aproape toate modelele produse de uzina Dacia în comunism şi aceasta este preluată după Renault, după modelul Estafette, nume care, de altfel, a fost lipit şi de Dacia D. Se mai ştie că acest model a fost asamblat în România între 1975 şi 1978, dar nu se ştie sigur-sigur în câte unităţi, fiind vehiculate două cifre, 642 sau 800 de exemplare, potrivit celo de la Playtech.
VEZI AICI cum arată Cea mai RARĂ Dacie din LUME. Este ABSOLUT SUPERBĂ şi nici NU ştiai că EXISTĂ!
Fondul Samsung pentru Inovare în Automotive va fi dedicat tehnologiilor maşinilor autonome care includ şi senzori smart, sisteme Machine Vision, inteligenţă artificială, calculatoare de mare performanţă, soluţii de conectivitate, soluţii de siguranţă pentru automobile, securitate şi confidenţialitate.
HARMAN, care a fost achiziţionată de către Samsung în acest an, a înfiinţat o nouă unitate strategică de business (SBU) pentru sisteme avansate de asistenţă pentru şoferi (ADAS). Noua unitate HARMAN, ce va fi integrată în divizia Connected Car de la HARMAN, va lucra cu Centrul de Inovare şi Strategie Samsung (SSIC) pentru a dezvolta tehnologii ce vizează vehicule conectate mai inteligente şi mai sigure. Echipa pentru Mecanisme Smart SSIC este un grup de inginerie auto, dedicat creării de soluţii de mobilitate de ultimă generaţie.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, accidentele rutiere sunt în top 10 cauze de deces la nivel global. Doar în Statele Unite, cele mai recente date redau un număr de peste 35,000 accidente fatale anual. Obiectivul Samsung pe piaţa automotivă este să aducă un număr de tehnologii noi pe piaţă, ce includ atât senzori, cât şi soluţii de procesare de date, care vor contribui la siguranţa vehiculelor. Aceste tehnologii vor crea o experienţă a condusului mai confortabilă şi convenabilă.
Pentru a răspunde cererii de soluţii integrate, în special cele pentru condusul autonom, Samsung şi HARMAN vor utiliza soluţii de inginerie, calculatoare de mare performanţă, tehnologii senzoriale, algoritmi, inteligenţă artificială, precum şi soluţii de conectivitate şi cloud care fac posibile sistemele avansate de asistenţă pentru şoferi (ADAS) şi conducerea autonomă.
Prima investiţie strategică a Fondului Samsung pentru Inovare în Automotive va fi TTTech, lider în siguranţa funcţională, reţele deterministe, sisteme incorporate în timp real şi integrare complexă de software pentru ADAS şi platforme de conducere automată. TTTech plănuieşte să utilizeze investiţia Samsung pentru a îmbunătăţi operaţiile şi tehnologiile de siguranţă ale condusului autonom. Tehnologia companiei, precum şi noua platformă MotionWise vor accelera dezvoltarea, integrarea şi validarea noilor standarde pentru vehicule şi producătorii specializaţi. De asemenea, investiţiile anterioare făcute de Samsung au inclus acţiuni în startup-uri din industria auto, printre care AImotive şi Renovo pentru conducere autonomă, Quanergy, TetraVue şi Oculii pentru senzori, Autotalks şi Valens pentru conectivitate şi Graphcore pentru calculatoare de performanţă ridicată.
Samsung deţine licenţe pentru testarea programelor software de conducere autonomă şi componentelor hardware în Coreea de Sud şi California. Samsung se va concentra doar pe colaborarea cu fabricanţii şi reprezentanţii auto pentru a dezvolta următoarea generaţie a industriei auto.
Liderii comunişti, care au condus România aproape jumătate din cei 100 de ani care au trecut de la revoluţia bolşevică din octombrie, nu fac excepţie de la această regulă: şi-au retuşat biografiile astfel încât să apară proiectaţi într-o lumină eroică, revoluţionară. Ei “n-au precupeţit niciun efort” în lupta lor, deşi au fost (spun ei) supuşi celor mai inumane tratamente de “ticălosul regim burghezo-moşieresc”.
Cărţile poştale din care reproducem fragmentele de mai jos au făcut parte dintr-un fond documentar al CC al PCR, unde au fost depuse, benevol, de către luptătorii comunişti, spre neuitarea sacrificiului ce-au făcut pentru propăşirea etc. etc. După întâmplările din decembrie 1989, fondul cu pricina a trecut în custodia Bibliotecii Academiei Române, apoi în custodia unei alte instituţii.
În biografia oficială (în fapt o ficţiune eroică) a luptătorilor comunişti, la loc de mare cinste stau stadiile pe care le-au petrecut în temniţele şi în lagărele în care au fost aruncaţi, pentru crezul lor, de “bestiile reacţionare şi retrograde”. În acele temniţe, adevărate “universităţi” ale luptei de clasă, fruntaşii comunişti au fost împilaţi, asupriti, chinuiţi.
Unul dintre lagărele cel mai des evocate în biografiile cosmetizate ale comuniştilor este cel de la Târgu Jiu.
Acolo şi-au efectuat stagiul, printre alţii, Ion Popescu-Puţuri, Ion Gheorghe Maurer, Atanase Joja, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici şi, ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, cel mai iubit fiu al poporului – Nicolae Ceauşescu.