Tag: evolutie

  • ​Întrebarea săptămânii: Tu ce ai învăţat nou ultima dată?

    În cel mai recent articol din seria „Viaţa sa e un business”, Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner al KPMG România, vorbeşte despre faptul că nu s-a oprit niciodată din a învăţa ceva nou şi chiar şi acum, deşi este unul dintre cei mai puternici executivi de pe piaţa locală, îşi face timp să înveţe – studiază neuroştiinţa şi chiar şi istoria, la facultate. Învăţatul a fost o constantă în viaţa sa şi, cu siguranţă, unul dintre principalele motive ale evoluţiei sale.

    Prinşi în rutina zilnică, uităm să mai învăţăm – poate citind un articol nou, învăţând o limbă străină sau urmând un curs de specializare în vreun domeniu. Totuşi, învăţarea continuă este singura care ne poate asigura reuşita, evoluţia şi care ne poate face mai buni chiar şi la locul de muncă – acela care de fapt pare că ne ţine atât de ocupaţi, încât simţim că nu avem loc şi pentru a învăţa ceva nou. Poate dacă am face loc învăţatului, am găsi şi modalitatea de a evolua spre o poziţie care să ne permită să ne acordăm nouă mai mult timp.

    Cunoştinţele sunt la îndemâna oricui astăzi. Singurul lucru care ne diferenţiază este motivaţia.

    Aşadar, tu ce ai învăţat nou în ultimul timp?

    Aşteptăm răspunsurile voastre pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.

    Ioana Matei, editor şef BM
     

  • Bitcoin îşi continuă prăbuşirea şi ajunge la minimul ultimelor 18 luni

    Bitcoin a căzut miercuri la minimul ultimelor 18 luni, trăgând după sine şi token-uri mai mici şi adâncind o prăbuşire a pieţei declanşată de creditorul cripto Celsius, care a îngheţat în această săptămână retragerile clienţilor, relatează Reuters.

    Cea mai mare criptomonedă din lume a scăzut cu până la 7,8%, la 20.289 dolari, cel mai redus nivel din decembrie 2020. Bitcoin a pierdut aproximativ 28% de vineri, mai mult de jumătate din valoarea sa în acest an şi cu aproximativ 70% de la maximul record de 69.000 de dolari din noiembrie.

    Sectorul monedelor digitale a fost sub presiune în această săptămână după ce creditorul american de criptomonede Celsius a îngheţat retragerile şi transferurile între conturi, alimentând temerile de contagiune pe pieţele deja zguduite de dispariţia recentă a tokenurilor terraUSD şi luna.

    Aşteptările privind creşteri mai accentuate ale dobânzilor din partea Rezervei Federale americane, pe măsură ce inflaţia în cea mai mare economie a lumii creşte, au exercitat, de asemenea, presiuni asupra activelor riscante, de la criptomonede la acţiuni.

    Fondurile cripto au înregistrat ieşiri de 102 milioane de dolari săptămâna trecută, potrivit administratorului de active digitale CoinShares.

    Valoarea pieţei globale de criptomonede s-a prăbuşit cu 70%, ajungând sub 900 de miliarde de dolari, de la un vârf de 2.970 de miliarde de dolari în noiembrie, arată datele CoinMarketCap.

    Criptomonedele mai mici, care tind să se mişte în tandem cu bitcoin, au scăzut şi ele. Ether, al doilea cel mai mare token, a scăzut cu până la 12%, la 1.045 dolari, un nou minim al ultimelor 15 luni.

  • Probleme pentru românii care au credite la bănci. Indicele ROBOR la trei luni continuă sa creasca

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a urcat marţi la 6,07%, de la 6,05% luni.

    La începutul lunii mai, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 5,01%, în timp ce la începutul lunii aprilie acesta era cotat la 4,60%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Robor la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,18% de la 6,17% luni, iar indicele la 12 luni a urcat la 6,38%, de la 6,36%.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

  • „Nu vă mai jucaţi” cu Rusia, puneţi capăt războiului: Zelenski către Occident

    Criticile lui Zelenski la adresa Occidentului s-au intensificat în ultimele zile, în timp ce Uniunea Europeană se îndreaptă încet spre un posibil embargou asupra petrolului rus, iar forţele ruse încearcă să încerce să încercuiască două oraşe cheie din est, Sievierodonetsk şi Lysychansk.

    La trei luni de la invazia sa în Ucraina, Rusia a renunţat la asaltul asupra capitalei Kiev şi încearcă să consolideze controlul asupra regiunii industriale Donbas din estul ţării, unde a susţinut o revoltă separatistă începând din 2014.

    Analiştii militari occidentali consideră că bătălia pentru Sievierodonetsk şi Lysychansk reprezintă un potenţial punct de cotitură în război, după o schimbare de momentum în favoarea Rusiei în urma capitulării garnizoanei ucrainene de la Mariupol, săptămâna trecută.

    “Ucraina va fi întotdeauna un stat independent şi nu se va rupe. Singura întrebare este ce preţ va trebui să plătească poporul nostru pentru libertatea sa şi ce preţ va plăti Rusia pentru acest război fără sens împotriva noastră”, a declarat Zelenski într-un discurs susţinut joi seara târziu.

    “Evenimentele catastrofale în desfăşurare ar putea fi încă oprite dacă lumea ar trata situaţia din Ucraina ca şi cum s-ar confrunta cu aceeaşi situaţie, dacă puterile nu s-ar juca cu Rusia, ci ar face cu adevărat presiuni pentru a pune capăt războiului.”

    Zelenski s-a plâns de dezacordul din cadrul UE cu privire la multe sancţiuni împotriva Rusiei şi a întrebat de ce se permite unor naţiuni să blocheze planul.

    UE discută o a şasea rundă de măsuri punitive, inclusiv un embargo asupra importurilor de petrol rusesc. O astfel de măsură necesită unanimitate, dar Ungaria se opune deocamdată ideii pe motiv că economia sa ar avea prea mult de suferit.

    “Câte săptămâni va încerca Uniunea Europeană să convină asupra unui al şaselea pachet de măsuri?”, a întrebat Zelenski, menţionând că Rusia primea un miliard de euro pe zi de la blocul celor 27 de naţiuni pentru livrări de energie.

    “Presiunea asupra Rusiei este literalmente o chestiune de a salva vieţi. Fiecare zi de tergiversare, slăbiciune, diverse dispute sau propuneri de “pacificare” a agresorului în detrimentul victimei înseamnă pur şi simplu mulţi ucraineni ucişi.”

    Comentariile lui Zelenski marchează a doua zi consecutivă în care acesta şi-a ascuţit criticile la adresa abordării mondiale a războiului.

    Miercuri, el a criticat sugestiile ca Kievul să facă concesii pentru a aduce pacea, spunând că ideea seamănă cu încercările de a linişti Germania nazistă în 1938.

    TRUPELE RUSE AVANSEAZĂ
    Forţele ruse au atacat din trei părţi pentru a încerca să încerce să încercuiască forţele ucrainene în Sievierodonetsk şi Lysychansk joi, a declarat armata ucraineană. În cazul în care cele două oraşe vor cădea, aproape toată provincia Luhansk din Donbas ar fi sub control rusesc.

    Guvernatorul din Luhansk, Serhiy Gaidai, a declarat că aproximativ 50 de soldaţi ruşi au ajuns pe autostradă şi “au reuşit să se impună”, instalând chiar şi un punct de control.

    “Punctul de control a fost spart, au fost obigaţi să se retragă… armata rusă nu controlează acum ruta, dar o bombardează”, a declarat el. Era posibil ca trupele ucrainene să părăsească “o aşezare, poate două. Trebuie să câştigăm războiul, nu bătălia”, a spus el.

    “Este clar că băieţii noştri se retrag spre poziţii fortificate – trebuie să oprim această hoardă”.

    Consilierul ministrului ucrainean de interne, Vadym Denisenko, a declarat în cadrul unui briefing că 25 de batalioane ruse încercau să încerce să înconjoare forţele ucrainene.

    Jurnaliştii Reuters aflaţi în teritoriul controlat de Rusia la sud au văzut dovezi ale avansului Moscovei în Svitlodarsk, unde forţele ucrainene s-au retras la începutul acestei săptămâni.

    Oraşul se află acum sub controlul ferm al luptătorilor pro-ruşi, care au ocupat clădirea guvernului local şi au agăţat la uşă un steag sovietic cu secera şi ciocanul.

    Imaginile filmate de drona Reuters de pe câmpul de luptă abandonat din apropiere arată craterele care marchează un câmp verde înconjurat de clădiri distruse. Luptătorii pro-ruşi se aflau în tranşee.

    Înaintarea din Donbas a fost susţinută de bombardamente masive de artilerie. Armata ucraineană a declarat că 50 de oraşe din provinciile Doneţk şi Luhansk au fost bombardate joi.

    Şeful forţelor armate ucrainene, Valeriy Zaluzhny, a cerut pe Telegram multe arme occidentale, în special “arme care ne vor permite să lovim inamicul la o distanţă mare”.

    Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat ulterior că orice livrări de arme care ar putea ajunge pe teritoriul rusesc ar fi “un pas serios spre o escaladare inacceptabilă”.

    PERICOLUL UNEI ESCALADĂRI
    Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite, au furnizat Ucrainei armament cu rază lungă de acţiune, inclusiv obuziere M777 de la Washington şi rachete anti-navă Harpoon din Danemarca.

    Washingtonul ia în considerare chiar posibilitatea de a furniza Kievului un sistem de rachete care poate avea o rază de acţiune de sute de kilometri şi a purtat discuţii cu Kievul despre pericolul unei escaladări în cazul în care va lovi adânc în interiorul Rusiei, au declarat pentru Reuters oficiali americani şi diplomaţi.

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova se aşteaptă ca Ucraina să accepte cererile sale la orice viitoare discuţii de pace. Aceasta doreşte ca Kievul să recunoască suveranitatea rusă asupra peninsulei Crimeea, pe care Moscova a confiscat-o în 2014, şi independenţa teritoriilor revendicate de separatişti.

  • Fondurile de pensii Pilon II înregistrează înregistrează o scădere medie de 6,4% în ultimul an

    Astfel, cei care şi-au verificat în ultimele zile contul de pensie privată Pilon II au putut observa scăderi pe linie ale valorii unitare a activului net de la început de 2022 încoace de la minus 8% pentru NN Pensii la minus 5% pentru Metropolitan Life Pensii Private în pofida faptului că salariaţii români au cotizat lunar la aceste fonduri de pensii. Scăderile sunt prezente şi pentru ultimele 12 luni.

    Cu alte cuvinte, chiar dacă în portofoliile fondurilor Pilon II sunt şi companii care sunt avantajate de scumpirile din energie, precum Nuclearelectrica, Petrom, Romgaz, şocul inflaţionist loveşte puternic în economiile de bătrâneţe ale aproape 8 milioane de salariaţi dată fiind expunerea ridicată, de circa 60%, pe titluri de stat. Iar astfel de instru­mente se de­preciază într-un context cu scumpiri accelerate precum cel din prezent.

    Pe de altă parte, în acţiuni, în cea mai mare parte la Bursa de la Bucureşti, fondurile de pensii au circa 25% din care sub jumătate sunt în com­panii ale căror rezultate sunt pentru mo­ment influenţate pozitiv de inflaţie.

    De la începutul lui 2022, indicele titlurilor de stat emise de MFP (calculat de Bloomberg şi care include şi cupoanele) are minus 8,5%, pe fondul randamentelor în creştere cerute de investitori, în timp ce BET-TR, principalul indice al Bursei de la Bucureşti şi care reflectă şi divi­dendele, are minus 2,5%, potrivit BVB.

    Potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) toate cele şapte fonduri Pilon II sunt pe minus de la început de 2022 în­coace, cu o scădere medie de circa 7,2%.

  • Indicele ROBOR la trei luni a înregistrat o nouă creştere

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 5,90%, de la 5,83% marţi.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,06%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 6,26%.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală. BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

  • Indicele ROBOR a crescut din nou. Rate tot mai mari pentru românii cu credite la bănci

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni la 5,52%, de la 5,50% vineri.

    De la începutul lunii, indicele s-a majorat cu peste 8,5%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de peste 80%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,71%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 5,94%.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală. BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

  • ASF: Piaţa RCA îşi continuă consolidarea

    Datele raportate de companiile de asigurare şi agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) arată că în primele trei luni din 2022 primele brute subscrise (PBS) au ajuns la 2,47 miliarde de lei.

    Majoritatea societăţilor de asigurare, autorizate să vândă RCA, rămâne interesată de piaţă, concentrarea în zona celui mai mare jucător fiind în scădere, la nivelul lunii februarie. Cota de piaţă a Euroins a fost de sub 35% în luna februarie, faţă de aproape 38% în ianuarie, în timp ce jucătorii de pe următoarele poziţii şi-au crescut cotele. Astfel, Allianz Ţiriac a depăşit 20,3% în februarie, faţă de 18,7% în ianuarie, iar Groupama a depăşit 19,3% în februarie, faţă de sub 14,5% în ianuarie. Şi societăţile Asirom VIG, Grawe şi Omniasig VIG rămân cu cote considerabile, în jurul a 8%, la nivelul lunii februarie.

    Pe ansamblul perioadei 1 ianuarie – 28 februarie 2022, cota de piaţă a Euroins a fost de circa 36%, urmată de Allianz Ţiriac cu 19,49%, Groupama cu 16,84%, Grawe cu 9,32%, Asirom VIG cu 9,05%, Omniasig cu 7,71% şi Generali cu 1,3%. După primele trei luni din an, cota Euroins scăzuse deja sub 35%.

    De remarcat este şi structura pe maturităţi a poliţelor RCA. Peste 83% dintre acestea au fost încheiate pe perioada maximă, 12 luni, în timp ce doar 5,75% au fost încheiate pe 6 luni (perioada cea mai utilizată până acum). Aproximativ 10% dintre poliţe au o maturitate de o lună.

    În sprijinul aceluiaşi proces de diversificare, esenţial pentru o piaţă solidă şi capabilă să îşi onoreze obligaţiile de plată, Autoritatea de Supraveghere Financiară a venit cu o măsură gândită pentru a elimina riscul de concentrare şi în zona clienţilor cu risc ridicat. Mai precis, Consiliul A.S.F. a decis să aprobe solicitarea firmelor de asigurare membre BAAR ca alocarea clienţilor cu risc ridicat să se facă în mod egal către asigurătorii autorizaţi să vândă RCA, nu proporţional, în funcţie de cota de piaţă, ca până acum. Aplicarea noului algoritm de alocare a asiguraţilor cu risc ridicat va avea impact asupra diminuării concentrării acestor riscuri către o anumită societate de asigurare şi dispersia lor, prin preluarea în mod egal de către toţi asigurătorii.

    Potrivit legislaţiei în vigoare, clienţii care primesc cel puţin trei oferte care depăşesc cu 36% tariful de referinţă aferent categoriei din care fac parte sunt încadraţi în categoria clienţilor cu risc ridicat şi pot solicita Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România să fie repartizaţi către un asigurător, la un preţ egal cu tariful de referinţă plus 36%. Până în prezent, BAAR a repartizat deja în acest fel peste 35.000 de clienţi cu risc ridicat.

    Procesul de diversificare a continuat şi după luna februarie, iar în piaţă este prezent cu o cotă notabilă şi un nou jucător, Axeria Iard, societate intrată pe piaţă în baza sistemului Freedom of Establishment (FOE) în decembrie 2021. Conform datelor de vânzări, raportate de brokeri şi centralizate de A.S.F., societatea franceză, prezentă în România printr-o sucursală înregistrată local, a atins o cotă de piaţă de peste 6,5%, per ansamblul perioadei 17 ianuarie – 28 aprilie 2022. În aceeaşi perioadă, cu o singură excepţie şi ceilalţi asigurători au demonstrat că au apetit pentru vânzările RCA. Euroins a păstrat cea mai mare cotă de piaţă, de sub 35% (acelaşi nivel ca în februarie), urmată de Groupama cu 20,5%, Allianz Ţiriac cu 17% şi Omniasig VIG cu 9,4%. Axeria Iard, Grawe şi Asirom VIG au cote între 6,5% şi 7,2%, iar Generali cu 1,15%.

  • Robor la trei luni urcă la 5,10%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a crescut miercuri la 5,10%, de la 5,07% marţi.

    La începutul anului indicele era 3,02%.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,24% de la 5,21% marţi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 5,33% în creştere de la 5,27% în ziua anterioară.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

     

  • Cum îşi înşeală influencerii fanii prin cripto. Iată cum au evoluat tacticile lor

    Ideea era foarte logică: să profite de popularitatea masivă a influencerilor şi de puterea criptomonedelor pentru a strânge bani pentru cei mai puţin norocoşi. Dar nu a funcţionat aşa.

    Save the Kids este doar un exemplu de proiect criptografic în care influencerii şi-au exercitat influenţa asupra fanilor pentru a extrage mii de dolari, doar pentru ca proiectul să se prăbuşească la lansare.

    Escrocii au profitat de zonele gri, de entuziasmul nebunesc în jurul cripto şi de lipsa de reglementare a industriei pentru a păcăli adepţii creduli să îşi investească banii. În total, escrocii din întreaga lume au luat acasă o sumă record de 14 miliarde de dolari în criptomonede în 2021.

    Anul trecut, un grup de influenceri a început să promoveze o iniţiativă care, la suprafaţă, părea altruistă şi onorabilă. Iniţiativa era un token criptografic numit Save the Kids, despre care influencerii au pretins că va ajuta copiii aflaţi în dificultate şi, în acelaşi timp, le va aduce bani investitorilor săi.

    Mai mulţi dintre influenceri erau conectaţi la FaZe Clan, o comunitate de jucători de sporturi electronice cu milioane de adepţi – mulţi dintre ei adolescenţi, scrie Time.

    Ideea era foarte logică: să profite de popularitatea masivă a influencerilor şi de puterea criptomonedelor pentru a strânge bani pentru cei mai puţin norocoşi. Dar nu a funcţionat aşa.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro