BusinessMagazin

Tag: evaziune fiscala

  • Nicolae Păun, arestat preventiv pentru 30 de zile: “Eu, ţiganul din Ferentari, trebuie să stau în arest. Mădălin Voicu trebuie să stea acasă, că a sărit opinia publică”

     Hotărârea instanţei supreme vine după ce, joi, deputatul a fost reţinut pentru 24 de ore.

    Nicolae Păun, care este şi preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa, este acuzat de ” folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, deturnare de fonduri, spălare a banilor, cumpărare de influenţă, influenţare a declaraţiilor, toate în formă continuată”.

    Luni, Nicolae Păun, a fost înştiinţat de procurorii că ancheta în cazul său a fost extinsă, fiind acuzat de evaziune fiscală după ce, prin intermediul firmei SC Niky Scorpion Alcom SRL, ar fi cumpărat terenuri la preţ supraevaluat, pentru ca astfel să fie majorate cheltuielile societăţii şi diminuat impozitul datorat statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele atacă corporaţiile. Multinaţionalele să-şi ia la revedere de la paradisurile fiscale

    Miniştrii de finanţe din întreaga lume au convenit vineri să schimbe regulile de impozitare a profiturilor şi a avertizat multinaţionalele că nu se vor mai putea folosi de mărimea lor şi prezenţa internaţională pentru a nu plăti taxe, informează Financial Times.

    Astfel, companiilor precum Google, Starbucks sau Amazon le va fi mai greu să-şi concentreze profiturile în ţări cu impozite scăzute şi în paradisuri fiscale. Această modificare promite să ducă la atragerea a până la 250 de miliarde de dolari pe an sub formă de venituri fiscale suplimentare, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Planul de combatere a evaziunii fiscale la nivelul corporaţiilor a fost realizat de peste 60 de guverne, aceasta reprezentând prima modificare a reglementărilor privitoare la impozitarea profiturilor companiilor din aproape un secol.

    Noile regului vor asigura o transparenţă sporită şi vor restricţiona utilizarea paradisurlor fiscale, fiind punctul final al unui proiect internaţional lansat cu doi ani în urmă de guvernele G20 ca reacţie la nemulţumirea stârnită de modul în care companiile evită plata taxelor.

    Cancelarul britanic George Osborne s-a angajat să transforme noile reguli în lege. “Oamenii s-au săturat să vadă că aceste corporaţii uriaşe evită plata impozitelor. Aici nu este vorba de impozite mari sau mici, ci despre plata impozitelor”, a spus Osborne.

    “Aceste reguli nu sunt un plan pentru nord sau pentru sud, nu sunt un plan pentru ţările dezvoltate sau pentru cele emergenete, ci un plan pentru toată lumea”, a declarat Michel Sapin, ministrul de finanţe al Franţei.

    Deşi multe guverne au luat deja măsuri menite să combată evaziunea fiscală la nivelul multinaţionalelor, există îndoieli privitoare la cât de uniform vor fi măsurile implementate.

  • Compania care controlează mall-ul AFI Cotroceni a fost trimisă în judecată pentru evaziune fiscală

    Compania Cotroceni Park, care deţine centrul comercial AFI Cotroceni, precum şi trei angajaţi ai acesteia, au fost trimişi în judecată pentru evaziune fiscală, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorii susţin că firma a declarat o valoare mai mică pentru clădirea în care funcţionează complexul comercial al israelienilor de la AFI, în scopul de a se sustrage de la plata impozitului pe clădire.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Elveţia publică numele străinilor investigaţi în ţările de origine pentru evaziune fiscală

    Justificarea oficială este că publicarea permite celor identificaţi şansa de a angaja un avocat şi de a lua măsuri legale, potrivit Sonntagszeitung, care s-a referit la eliminarea recentă a secretului bancar în Elveţia, la presiunea în special a Statelor Unite.

    Publicaţia elveţiană Sonntagszeitung a relatat că în urma numeroaselor solicitări oficiale venite din partea autorităţilor fiscale străine, Elveţia a decis să publice numele, datele de naştere şi naţionalităţile persoanelor respective în gazeta federală în care sunt publicate textele oficiale.

    CITEŞTE AICI CARE ESTE EXPLICAŢIA OFICIALĂ DATĂ DE ELVEŢIENI

  • Ce efecte va avea asupra economiei reducerea TVA de 15 puncte procentuale la alimente

    Este cea mai importantă resursă pentru bugetul de stat şi a doua sursă de bani pentru bugetul consolidat, buget care în ultimii ani a fost prins în menghina consolidării fiscale şi va continua să fie având în vedere regulile bugetare stricte europene. Motiv pentru care o reducere a acestei taxe, chiar şi numai pentru anumite categorii de produse, a stat sub semnul puţin probabilului. Dar surpriza s-a produs, guvernul aprobând reducerea TVA la toate alimentele, fără diferenţeri, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică începând cu 1 iunie 2015. Iar ajustarea va fi semnificativă, de 15 puncte procentuale, de la 24% la 9%.

    Măsura este bună, dorită şi aşteptată. Reprezintă o intrare în normalitate având în vedere că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au cote reduse de TVA la alimente, după cum spun consultanţii fiscali. În Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA la produsele alimentare sunt mai mici decât în România, fiind în intervalul 4% – 6%. În Germania, TVA la produsele alimentare este de 7%, iar în Austria este 10%.

    După anunţarea măsurii, au apărut imediat întrebări privind efectele reducerii TVA. În ce măsură diminuarea TVA se va regăsi în preţul de la raft al produselor? Vor prefera comercianţii să îşi majoreze marjele de adaos comercial? Va creşte consumul? Cât de sustenabilă este măsura şi ce impact va avea asupra bugetului? Va scădea cu adevărat evaziunea fiscală?

    Reducerile de taxe sunt benefice pentru populaţie şi pentru economie în general. Ajustarea TVA la produsele alimentare la 9% va avea atât consecinţe macroeconomice, cât şi bugetare sau sociale având în vedere că alimentele au cea mai mare pondere în coşul zilnic de consum al românilor. Măsura poate contribui la relansarea consumului intern prin creşterea veniturilor disponibile ale populaţiei, odată cu diminuarea preţurilor. Retailerii au promis să transfere scăderea TVA în preţul la raft, pentru că sunt la capătul lanţului. Tododată, ajustarea TVA va stimula creşterea economică, dar va determina şi diminuarea inflaţiei. Unii analişti s-au grăbit să reducă puternic estimările privind inflaţia din acest an spre 0% sau chiar în teritoriul negativ şi majorează prognozele privind creşterea economică, peste 3%.

    Calculele Ministerului Finanţelor indică faptul că în urma reducerii TVA la produsele alimentare PIB-ul poate înregistra în anul 2015 o creştere adiţională de 0,2 puncte procentuale, iar consumul populaţiei se estimează că se va majora suplimen-tar cu 0,3 puncte procentuale. Iar în anul 2016, la creşterea reală a PIB se vor mai adăuga 0,4 puncte procentuale. Un im-pact semnificativ se va înregistra şi în cazul inflaţiei. Ministerul Finanţelor anticipează că inflaţia medie anuală se va reduce cu 1,1 puncte procentuale în primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA.

    Piaţa a mai fost testată în 2013 cu relaxarea fiscalităţii, atunci când guvernul a decis să extindă aplicarea cotei reduse de 9% la produsele de panificaţie. Ulterior, oficialii guvernamentali au discutat despre o nouă extindere a aplicării cotei reduse, însă doar pentru alimente de bază (carne, lapte etc). Din aceste motive, decizia aplicării cotei de 9% la toate produsele ali-mentare a fost o surpriză.

    Pentru ce se aplică reducerea TVA? Industria alimentară românească, dominată la vârf de multinaţionalele din producţia de uleiuri, zahăr şi dulciuri, dar formată în eşalonul doi din afaceri antreprenoriale româneşti, a generat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 40 miliarde de lei (9 miliarde de euro), dar cu un sold negativ  – diferenţa dintre pierderile şi profitul brut de 200 milioane de lei (45 milioane de euro). Industria alimentară a făcut un salt de 25% faţă de 2008. România este a şaptea cea mai mare piaţă de consum din Uniunea Europeană, iar românii cheltuie doar pe alimente 30% din banii trimişi în consum, a doua pondere între cele 28 de economii comunitare.

    Cum afectează reducerea TVA bugetul? În ceea ce priveşte impactul bugetar al reducerii TVA la produsele alimentare, estimările Finanţelor sunt de aproape 2,44 miliarde de lei pentru 2015, de 5,17 miliarde de lei – 2016, 4,8 miliarde de lei – 2017, iar pentru 2018 de 
5,9 miliarde de lei. Cumulat, până în 2018 impactul bugetar al reducerii TVA la 9% ar trebui să fie de 18,25 miliarde de lei.

    Evoluţia încasărilor din TVA este influenţată de trendul vânzărilor cu amănuntul, dar şi de gradul de diminuare a evaziunii fiscale. Ajustarea TVA ar putea duce, teoretic, la diminuarea evaziunii fiscale din agricultură, industria alimentară şi retail, mai ales dacă va fi însoţită de controale fiscale în zonele cu risc sporit de evaziune, după cum spun consultanţii fiscali.

    Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde de lei în anul 2015, 14 miliarde de lei în anul 2016 şi 18 miliarde de lei anual în perioada 2017-2019.

    Rămâne de văzut dacă optimismul Finanţelor va fi confirmat de realitate sau dacă va fi nevoie de „reversarea“ măsurii de reducere a TVA, de creşterea altor taxe sau de tăierea drastică a investiţiilor. Estimările Consiliului Fiscal indică riscul dera-pajului deficitului bugetar peste 3% din PIB anul viitor. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, arată că viitorul fiscal trebuie urmărit cu atenţie: „Datele noastre sunt convergente cu datele CE. Se pare că deficitul ar sări de 3% din PIB începând cu 2016. Ceea ce, evident, provoacă îngrijorări la nivelul comisiei, pentru că ar însemna o declanşare a procedurii de deficit excesiv pentru România“.

    Premierul Victor Ponta a susţinut că la sfârşitul primului trimestru s-a înregistrat o colectare peste aşteptări a veniturilor bugetare, respectiv un plus de 3-3,5 mld. lei faţă de ceea ce era prevăzut ca program. Totodată, cheltuielile au fost mai mici, ceea ce permite aplicarea relaxării fiscale legate de TVA chiar înainte de intrarea în vigoare a Codului fiscal la 
1 ianuarie 2016.

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că diminuarea TVA este de dorit, nu numai din punct de vedere so-cial, ci şi economic, însă a atenţionat că o scădere a cotei urmată de o revenire ar fi „mult mai dureroasă“ şi va avea efecte negative, dacă lucrurile nu sunt cântărite bine înainte. Isărescu a mai spus că sustenabilitatea măsurilor avute în vedere în noul Cod fiscal este „vitală“, dar şi credibilitatea pachetului de măsuri, pentru că altfel pieţele financiare pot reacţiona violent.

    Oamenii de afaceri îşi amintesc cum în vara anului 2010 a fost majorată cota standard de TVA de la 19% la 24% aproape peste noapte din cauza restricţiilor bugetare de la acel moment. Veniturile bugetare şi încasările din TVA au crescut atunci neîntrerupt mai bine de un an, însă ulterior ritmul a încetinit pe măsura disipării efectului de bază datorat majorării TVA. Creşterea taxei la 24% a salvat deficitul bugetar în anii de criză.

  • Nivelul consumului de bere pe cap de locuitor a coborât la 74 l în 2014, de la 81 l.

    “După doi ani consecutivi de contracţie accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piaţa berii are nevoie mai mult ca oricând de o gură de oxigen. Toate studiile pe care le-am derulat în ultimii ani au contrazis însăşi raţiunea presiunii fiscale: creşterea accizei la bere nu poate genera venituri mai mari la bugetul de stat, ci dimpotrivă – pe fondul contracţiei consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere au depăşit veniturile din acciză”, a declarat Lucian Ghinea, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    În 2013, statul român încasa venituri cu 4% mai mici de pe piaţa berii, ca urmare a creşterii accizei, în condiţiile unui nivel zero de evaziune fiscală în producţia de bere. În 2014 istoria s-a repetat, veniturile încasate la bugetul de stat din acciză, TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere provenite doar de la membrii Asociaţiei au scăzut cu 22 milioane euro.

    Domeniul berii are zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie şi 69.700 locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate. Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă în prezent taxele.

    Peste 97% din berea consumată de români fiind produsă în continuare local. Mai mult, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.

    Piaţa berii în 2014

    • Investiţii: peste 1,3 miliarde euro de-a lungul anilor. Totuşi, contracţia pieţei în 2014 a condus la o scădere cu 2 milioane euro a bugetelor investite, acestea ajungând la 60 milioane euro.

    • Importuri: în 2014, importurile de bere s-au diminuat cu 0,09 milioane Hl, atingând 0,45 milioane Hl.

    • Exporturi: au scăzut cu 0,05 milioane Hl, atingând 0,3 milioane Hl în 2014.

    • Tipurile de ambalaje: preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte tipul de ambalaj pentru bere au avut doar mici fluctuaţii faţă de valorile înregistrate în 2013, acestea fiind pentru PET – 53,1% (- 0,1% pp faţă de anul precedent), sticlă – 25,8% (- 0,5% pp faţă de anul precedent), doză – 17,6% (+0,5% pp faţă de anul precedent) şi halbă – 3,5% (+ 0,1% pp faţă de anul precedent).

    • Număr de angajaţi: numărul locurilor de muncă a scăzut în 2014 cu 300, ajungând la 3.700.

    • Impactul scăderii pieţei berii asupra numărului de locuri de muncă datorate berii la nivelul întregii economii a României: scăderea cu 1.4 mil Hl a pieţei berii în volum s-a resimţit prin pierderea a 6.000  locuri de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii, la nivelul întregii economii.

     

    “În ciuda dificultăţilor pe care producătorii de bere le-au întâmpinat în ultimii ani, berea rămâne o băutură iubită de români, fiind aproape nelipsită de pe mesele lor”, a declarat Constantin Bratu, director general, Asociaţia Berarii României. Membrii asociaţiei sunt cei mai importanţi producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.

    Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură 3.700 locuri de muncă în cadrul celor douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

  • Percheziţii în Bucureşti şi în zece judeţe, într-un caz de evaziune cu prejudiciu de 9 milioane euro. Omul de afaceri Georgică Cornu, vizat în acest dosar

    Omul de afaceri Georgică Cornu şi Nicolae Semen, administratorul unei firme deţinute de familia primarului oraşului Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu, sunt vizaţi în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste nouă milioane de euro în care au loc percheziţii în Bucureşti şi în zece judeţe.

    Marţi dimineaţă, poliţiştii fac percheziţii atât la sediul unor firme ale lui Georgică Cornu, din Timişoara, cât şi la locuinţa acestuia.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Georgică Cornu ar urma să fie dus la audieri la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, împreună cu fostul administrator al grupului de firme Confort, Lucian Caraiman.

    Totodată, în acest dosar ar fi vizat şi Nicolae Semen, administratorul unei firme deţinute de familia primarului oraşului Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu, acesta urmând, de asemenea, să fie dus la audieri.

    Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, marţi dimineaţă, poliţiştii fac percheziţii în Bucureşti şi în zece judeţe – Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin, Vâlcea, Dolj şi Dâmboviţa, la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani şi la sediile sociale ale societăţilor administrate de acestea, urmând să fie puse în aplicare 49 de mandate de aducere.

    Conform sursei citate, în perioada 2008-2014, 101 persoane, în calitate de asociaţi, administratori sau împuterniciţi ai 88 de societăţi comerciale, ar fi eludat obligaţiile fiscale. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziţia de material de construcţii, piese şi componente auto, în valoare totală de peste 22,5 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal TVA şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.

    Prin aceste operaţiuni fictive, suspecţii ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouă milioane de euro.

    Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate, cei în cauză ar fi făcut mai multe tranzacţii financiare, respectiv depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de “rularea” acestor valori prin conturile bancare ale societăţilor. Astfel, aceştia ar fi disimulat provenienţa şi circulaţia banilor.

    Omul de afaceri Georgică Cornu, numit şi “regele asfaltului din Banat”, deţine grupul de firme Confort şi are afaceri şi în comerţ. El mai are şi un centru de echitaţie la Herneacova, proprietate care se întinde pe 12.000 de hectare. Până de curând, el a fost preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş.

    În luna martie a anului trecut, procurorii DIICOT au descins la vila lui Georgică Cornu din Ghiroda (Timiş), dar şi la sediul firmei sale de construcţii Izometal Confort. Percheziţiile au fost făcute într-un dosar în care omul de afaceri a fost acuzat că a prejudiciat statul cu aproximativ 60 de milioane de lei prin evaziune fiscală. Cornu a fost atunci reţinut pentru 24 de ore, iar ulterior a fost eliberat sub control judiciar.

  • Grecia vrea să recruteze inspectori de ocazie, inclusiv turişti, pentru a stopa evaziunea fiscală

    Documentul, care include o listă de şapte măsuri principale pe care Grecia intenţionează să le aplice pentru a se conforma cu cerinţele creditorilor privind relansarea economică şi reformarea sistemului fiscal, arată că inspectorii amatori vor lucra “sub acoperire” şi vor fi angajaţi ocazional şi strict pe termen scurt, de cel mult două luni, fără ca apoi să mai poată fi reangajaţi în acelaşi scop.

    Inspectorii de circumstanţă vor fi dotaţi cu echipamente de înregistrare video-audio pentru a depista comercianţii care încalcă legislaţia în domeniul taxelor, înregistrările făcute de aceştia fiind ulterior folosite de către agenţii Fiscului pentru a aplica sancţiuni.

    “Doar vestea că mii de «privitori ocazionali» sunt prezenţi peste tot va fi de ajuns să modifice rapid atitudinea oamenilor, transmiţând un sentiment de justiţie în rândul societăţii şi generând o nouă cultură de conformism în privinţa plăţii taxelor”, se arată în scrisoarea semnată de ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis.

    Potrivit lui Varoufakis, “cultura evitării taxelor este adânc implementată în rândul societăţii elene”, iar autorităţile fiscale sunt depăşite numeric de multiplele cazuri de evaziune fiscală.

    Guvernul de la Atena nu a confirmat şi nici nu a negat conţinutul scrisorii.

    Pe lângă obiecţiile de natură juridică care ar rezulta în urma introducerii noii măsuri, în contextul în care Grecia are legi stricte legate de acceptarea în instanţă a dovezilor obţinute pe baza înregistrărilor, experimentul propus de Varoufakis se va confrunta şi cu o puternică opoziţie a populaţiei în privinţa “turnătorilor”.

    “Dacă autorităţile se aşteapă să combată evaziunea fiscală în acest fel, atunci înseamnă că guvernul nu este doar periculos, având în vedere că nu pricepe ramnificaţiile legale ale măsurii şi nici eficacitatea acesteia, dar este şi ridicol şi expune întreaga ţară dispreţului”, a declarat un purtător de cuvânt al partidului Noua Democraţie, formaţiune care a trecut în Opoziţie în ianuarie, după acensiunea la putere a partidului de stânga Syriza.

    În afara intenţiei de a angaja inspectori amatori pentru a combate evaziunea fiscală, autorităţile elene propun o serie de măsuri inovatoare pentru a reduce birocraţia şi pentru a digitaliza datele prelucrate de instituţiile de stat, precum şi pentru a majora veniturile oţinute din taxele pe jocurile de noroc.

    Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a răspuns “în mod pozitiv” la propunerile Greciei, a declarat un reprezentant al guvernului grec, citat de AFP.

    De asemenea, Varoufakis a spus sâmbătă că este optimist cu privire la noua rundă de discuţii dintre miniştrii Finanţelor din zona euro, care va avea loc luni la Bruxelles.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în februarie extinderea cu patru luni a programului de salvare a Greciei, după ce guvernul de la Atena s-a angajat să îmbunătăţească colectarea taxelor, să consolideze fondurile de pensii şi să continue privatizările.

    Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană şi-au exprimat sprijinul pentru angajamentele asumate de guvernul elen, dar au subliniat că Grecia nu va putea accesa noi fonduri prin programul actual dacă nu prezintă măsuri concrete pentru redresarea economiei.

    Grecia a plătit vineri FMI o datorie de 310 milioane de euro, reprezentând prima parte a unei tranşe de 1,5 miliarde de euro care ajunge la scadenţă peste două săptămâni.

    Statul elen trebuie să plătească în martie împrumuri scadente în valoare totală de 6 miliarde de euro.

  • Percheziţii la o grupare suspectată de infracţiuni economice în domeniul auditării firmelor străine

    Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, poliţişti de la Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, coordonaţi de Parchetul Tribunalului Bucureşti, fac 11 percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Bacău, pentru destructurarea unei reţele infracţionale internaţionale specializate în săvârşirea de infracţiuni de înşelăciune şi spălare de bani în domeniul auditării societăţilor comerciale internaţionale. De asemenea, sunt puse în aplicare trei mandate de aducere emise pe numele persoanelor suspectate în acest caz.

    Conform sursei citate, în circuitul infracţional ar fi implicate două societăţi comerciale româneşti care ar fi utilizat conturi deschise la mai multe bănci comerciale pentru disimularea provenienţei ilicite a fondurilor obţinute prin inducerea în eroare a conducerii unor firme din Franţa. Gruparea infracţională era coordonată de un cetătean grec, care este căutat de autorităţile franceze şi austriece.

    Anchetatorii mai spun că activităţile infracţionale s-au derulat în perioada iulie-august 2014, existând indicii de săvârşire a faptelor pe teritoriul mai multor state, precum Franţa, Germania, Austria, China şi Cipru.

    De asemenea, în urma cercetărilor s-a stabilit că prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost transferate importante sume de bani (aproximativ 670.000 euro) către persoanele vizate din circuitul infracţional, banii astfel obţinuţi fiind reintroduşi în circuitul licit prin transferuri bancare şi contracte comerciale fictive.

    În acest caz poliţiştii au beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii.

     

     

  • Percheziţii în Bucureşti şi 11 judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală de 30 milioane de euro. Printre firmele percheziţionate sunt Erbaşu, UTI şi Strabag

    Potrivit Poliţiei Române, cele 146 de percheziţii sunt făcute de poliţiştii de la Investigarea Criminalităţii Organizate, în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Poliţiştii vor pune în executare 90 de mandate de aducere, anchetatorii urmând să stabilească, în urma audierilor, dacă vor lua măsuri preventive în cazul suspecţilor.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro