BusinessMagazin

Tag: Euro

  • Euro trece de 4.86 lei, nou maxim istoric

    Euro a atins miercuri un nou maxim istoric. Potrivit BNR, moneda europeană a fost cotată la 4,8641 lei, faţă de precedentul maxim, din 17 septembrie, de 4,8595 lei. 

    Acesta este al treilea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie.

    Dolarul american a fost cotat la 4.1528 lei, francul elveţian la 4,5153 lei, iar lira sterlină la 5,2908 lei.

    Analiştii financiar prognozează, în cadrul celui mai recent studiu CFA Romaania, că euro va ajunge la 5 lei până la finele lunii martie 2021 şi că tendinţa de scădere a leului în raport cu euro va continua.

    Pe plan internaţional euro a atins un minim al ultimelor şapte săptămâni, în scădere cu 0,12% la 1,1693 dolari, pe fondul temerilor legate de evoluţia pandemiei şi efectelor acesteia asupra economiilor europene.

  • Euro a atins un nou maxim istoric

    Dolarul american a fost cotat la 4.1198 lei, francul elveţian la 4,5228 lei, iar lira sterlină la 5,3445 lei.

    Analiştii financiar prognozează, în cadrul celui mai recent studiu CFA Romaania, că euro va ajunge la 5 lei până la finele lunii martie 2021 şi că tendinţa de scădere a leului în raport cu euro va continua.

     

     

  • Euro a atins un nou maxim istoric

    Euro continuă să crească în raport cu leul şi a atins un nou maxim istoric. Potrivit BNR, moneda europeană a fost cotată miercuri la 4,8590 lei.

    Banca Naţională a României a cotat, mirecuri, euro la 4.8590 lei, cel mai mare nivel din istorie.

    Precedentul record, de 4,8552 lei, a fost atins luni, în timp ce vineri moneda europeană a fost cotată la 4,8492 lei.

    Dolarul american a fost cotat miercuri la 4.1269 lei, francul elveţian la 4,4972 lei, iar lira sterlină la 5,3437 lei.

  • Preşedintele Klaus Iohannis se laudă că „a obţinut“ pentru România 80 mld. euro de la UE, dar nu spune că aproape jumătate din sumă nu este altceva decât o facilitate de împrumut

    ♦ Într-o scurtă declaraţie, după lungul summit european de la Bruxelles unde a fost aprobat planul de ieşire din criză, de 750 mld. euro, şi bugetul multianual al Uniunii pentru 2021-2027, preşedintele Klaus Iohannis a spus că România a obţinut 80 mld. euro, pentru următorii 7 ani ♦ Ceea ce nu a spus preşedintele este că jumătate din suma anunţată înseamnă o facilitate de împrumut, la o dobândă avantajoasă, dar nimic mai mult.

    Potrivit şefului statului, după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, „am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare“.

    Preşedintele României a mai spus: „Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice (…) Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul deja din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.“

    Partea foarte ciudată este că nimeni din guvernul României nu a fost disponibil ieri pentru detalii. Ministrul fondurilor europene Marcel Boloş, contactat de ZF, nu a dorit să comenteze. Şi nici consilierul pentru probleme europene al preşedintelui, Leonard Orban, foarte prezent de obicei, nu a fost de găsit.

    În urmă cu şapte ani, când a fost aprobat planul multianual al UE, 2014-2020, preşedintele de atunci, Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă, în miez de noapte, în care a explicat, în detaliu, cum au fost împărţite fondurile Uniunii pentru România. Acum nu avem decât o declaraţie de 2 minute a preşedintelui şi niciun detaliu.

    Însă alocarea de fonduri poate cu uşurinţă fi recompusă pentru că, pe alocarea fondurilor în exerciţiul financiar 2021-2027, nu s-a schimbat nimic fundamental faţă de propu­nerea de acum doi ani a Comisiei Europene. Prin urmare,  România va primi 45-46 mld. euro în total (fonduri structurale şi pentru agricultură, inclusiv subvenţiile agricole). Dar va returna UE contribuţia ei obligatorie de 1% din Produsul Naţional Brut, adică în jur de 18-20 mld. euro, în funcţie de PIB, pentru că, cu cât PIB-ul creşte, cu atât contribuţia nominală este, firesc, mai mare.

    Tot ce este peste acest punct nevralgic al veniturilor/cheltuielilor din bugetul multianual face parte din programul Next Generation EU, pachetul de relansare economică al Uniunii, răspunsul acesteia la criza care a dus lumea în mare cumpănă.

    Acest pachet a fost foarte disputat la reuniunea Consiliului, pentru că el este compus din aşa-numitele „granturi“ – sume ce ar urma să fie obţinute în urma unor impozite noi – şi din împrumuturi făcute de state, în numele şi cu garanţia Uniunii.

    După cum arată acordul final la care au ajuns şefii UE, planul de relansare de 750 de miliarde al UE va fi compus din: 390 mld. euro – sume nerambursabile, obţinute în urma unor taxe noi – şi 360 de miliarde de euro, credite – 52% la 48%, aşadar. Ele vor fi împărţite, proporţional cu ponderea economiilor, în ansamblul Uniunii. Aşadar, cum România are o pondere de 1,2% în ansamblul economiilor UE, va primi „granturi“ de 4,6 mld. euro (în baza unor taxe noi) şi împrumuturi avantajoase de  4,3 mld. euro.

    G4Media, citând surse europene, spune că un miliard de euro vor veni din planul Uniunii pentru trecerea la energia verde. Însă acest plan înseamnă închiderea treptată a capacităţilor energetice pe cărbune şi, politic, va fi greu de explicat în România.

    Trăgând linie, România va obţine în jur de 50 de miliarde de euro de la UE, fonduri nerambursabile care, scăzând cele 20 de miliarde de euro contribuţia ţării la bugetul UE, vor însemna o sumă netă de 30 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Restul vor fi împrumuturi, dar nici acest lucru nu este de neglijat, pentru că ele vor fi mai avantajoase decât în ipoteza în care România se împrumută singură. Însă România are nevoie în acest an de 25 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului şi pentru rostogolirea datoriei (mult mai mult, probabil, în anii ce vin), aşa că pavăza UE nu este o asigurare pe viaţă.

  • Analiză: Importurile, deficitul comercial şi economia internă pot duce euro la 4,90 lei în 2020

    Anul 2020 ar putea aduce un curs al euro în intervalul de 4,85 – 4,90 lei şi un dolar la 4,40-4,55 lei, estimează majoritatea companilor chestionate de Moneycorp şi Frames într-un sondaj privind dinamica evoluţiei de pe piaţa valutară românească.

    Evoluţia deficitului comercial si situaţia macroeconomică generală internă reprezintă principalele argumente luate în calcul de mediul de afaceri.

    Potrivit sondajului realizat online, la care au fost invitaţi să răspundă reprezentanţii a peste 1.000 de companii medii şi mari din domenii diverse precum IT&C, asigurări, importatori de produse metalurgice şi echipamente industriale, FMGC şi Turism, majoritatea respondenţilor (51,1%) au estimat că, la finalul anului 2020, cursul euro/leu se va afla in intervalul 4,85 – 4,90 lei.

    25,5% dintre cei chestionaţi văd o evoluţie a euro ceva mai temperată în raport cu leul, în intervalul 4.80 lei/euro – 4.85 lei/euro, în timp ce 3,8% au situat moneda europeană la o cotaţie sub nivelul de 4,8 lei.

    13,6% au indicat un nivel al euro peste 4,9 lei, la finalul anului, în timp ce 6% dintre respondenti au evitat să se pronunţe.

    Şi în privinţa dolarului, oamenii de afaceri văd o depreciere semnificativă a leului în 2020.

    39,7% dintre cei chestionaţi au plasat moneda americană în intervalul 4.4 lei/dolar– 4.55 lei/dolar, iar 25,5% în intervalul 4.3 lei/dolar – 4.4 lei/dolar. Un procent însemnat dintre cei chestionaţi,

    15,8%, au indicat o depreciere a monedei naţionale peste pragul de 4.55 lei/dolar.

    Întrebaţi care cred că este factorul care influenţează cel mai mult dinamica cursului valutar în România, cei mai mulţi dintre respondenţi (32,9%) au indicat accentuarea deficitului balanţei comerciale, altfel spus nivelul mai ridicat al importurilor faţă de cel al exporturilor.

    Situaţia macroeconomică generală internă reprezintă, în opinia a 26,6% dintre participanti, un alt motiv care determină evoluţia pieţei valutare. Pe lista cauzelor s-au mai regăsit tranzacţiile valutare speculative (19,6%) şi evoluţia de pe scena politică internă (18,4%).

    ,,Aprecierea euro (aprox 0.8%) şi a dolarului (aprox 2.8%) faţă de RON din acest început de an, anticipată de Moneycorp încă de anul trecut, are cauze multiple, atât de ordin intern cât şi extern. Creşterea importurilor, mai ales în zona de consum, cu 4,1% în primele 11 luni din 2019 (79,68 mld. euro) faţă de perioada similară din anul precedent, se află în prim-plan. În plus, am asistat, în ultima perioadă, la o temperare a avansului exporturilor româneşti, la 1,7% (64,17 mld. euro). Puse cap la cap, aceste evoluţii au fost de natură să accentueze deficitul balanţei comerciale (15,51 mld.euro), în creştere cu 2,1 mld.euro faţă de primele 11 luni din 2018, şi să pună presiune pe cererea de euro şi dolari. Bineînţeles, deprecierea monedei naţionale vine într-un context regional, în care şi alte monede s-au depreciat semnificativ faţă de EUR (HUF – 3%, PLN- 2%) urmare a evoluţiilor fluctuante din pieţele internaţionale ’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

    Potrivit experţilor de la Moneycorp, dincolo de deprecierea balanţei comerciale şi implicaţiile evoluţiilor externe, România se află într-o zonă sensibilă din punct de vedere a percepţiei investiţionale, mai ales că trece printr-o perioadă plină de provocări în domeniul bugetar şi politico-administrativ (instabilitate guvernamentală, perioadă preelectorală etc.)

    ,,Perspectivele bugetare pentru 2020 ridică multiple semne de întrebare. Accentuarea deficitului bugetar, creşterea datoriei publice, perspectivele privind inflaţia şi discuţiile legate de investiţiile publice în acest an sunt de natură să pună în gardă investitorii. Efectele se văd, bineînţeles, şi în dinamica monedei naţionale, un barometru sensibil al situaţiei macro-economice”, a mai spus acesta.

    Semnelor de întrebare privind dinamica economică din 2020 li s-au adăugat, în ultima perioadă, şi incertitudinile legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus care a afectat deja economia mondială.

    „Există deja semnale evidente de încetinire în comerţul internaţional, iar bursele au tras primul semnal de alarmă major. Astfel, indicii burselor americane şi europene au scăzut cu peste 10% în numai 4 zile de la anunţarea primelor cazuri de coronavirus în Italia, alimentând temerile globale de recesiune, înregistrând practic cea mai mare scădere nominală de la criza financiară din 2008. Iar efectele unei astfel de unde de şoc vor persista pe termen lung, dacă epidemia nu va trece rapid. Este încă prematur să putem estima dimensiunea declinului pe termen lung în economia românească. Insă este cert că, pe termen scurt, în cazul unei carantine extinse, aceasta va genera o scădere masivă a producţiei, fapt ce poate determina atât întârzieri la livrări, cât şi creşteri de preţ în majoritatea segmentelor de business”, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.

    Companiile chestionate de Moneycorp şi Frames estimează, totodată, că şi francul elveţian se va aprecia semnificativ în faţa monedei naţionale, în acest an. 31% dintre cei care au răspuns sondajului văd francul elveţian la o cotaţie între 4.50 lei– 4.65 lei până la finele anului, în timp ce 25% îl estimează în intervalul 4,4-4,5 lei.

    Cum se protejează companiile de riscul valutar

    Pentru companii, previziunile privind inflaţia şi cursul valutar au o importanţă majoră în definirea activităţilor economice din 2020.

    Deprecierea leului din aceste zile, la minimul istoric absolut, crează probleme în cascadă pe lanţurile economice, cu consecinţe semnificative în atingerea target-urilor de profitabilitate.

    Analiştii de la Moneycorp spun că presiunea pe marja de profitabilitate, cauzată de volatilitatea cursului valutar, poate fi evitată prin folosirea de către companii a unor produse şi strategii de hedging.

    „Este un semn că economia românească se maturizează şi că din ce în ce mai multe companii au înţeles că prin soluţii personalizate de hedging pot diminua semnificativ riscurile valutare şi pot fi mai competitive. Aşa se explică faptul că, potrivit rezultatelor sondajului, 25.8% din firmele chestionate folosesc contractele forward ca şi instrument de hedging”, afirmă Claudiu Ghebaru.

    Euro, monedă de încredere pentru români

    Moneda europeană este cea mai populară formă de economisire pentru români. 58,7% dintre ei au indicat euro drept moneda în care are au cea mai mare încredere să economisească. Dolarul american se află, de asemenea, în topul preferinţelor, cu 33,2%, în timp ce în moneda naţională au încredere să economisească numai 7,6% dintre respondenţi.

    Sondajul realizat de Moneycorp şi firma de consultanţă Frames a fost derulat în perioada 24-27 februarie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism.

    Profilul respondenţilor a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

  • BREAKING! Euro atinge un nou maxim istoric. Leul se depreciază la cea mai slabă valoare din istorie în raport cu moneda europeană

    Cursul de schimb al monedei naţionale a atins vineri un nou maxim istoric în raport cu moneda euro, fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,8127 lei, de la maximul precedent, de 4,8079 lei atins marţi.

    Dolarul şi aurul au scăzut.

    Moneda naţională a reintrat pe o tendinţă de depreciere în ultimele zile pe fondul instabilităţii politice şi a temerilor din pieţele financiare globale cauzate de coronavirus.

    Dolarul american a scăzut în raport cu moneda naţională, coborând de la 4,3926 lei la 4,3601.

    Preţul gramului de aur la Bucureşti a scăzut de la 240,46 de lei, maxim istoric, şi de la 232,58 lei joi la la 228,56 lei.

     

  • BREAKING! Euro atinge un nou maxim istoric. Leul se depreciază la cea mai slabă valoare din istorie în raport cu moneda europeană

    Cursul de schimb al monedei naţionale a atins vineri un nou maxim istoric în raport cu moneda euro, fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,8127 lei, de la maximul precedent, de 4,8079 lei atins marţi.

    Dolarul şi aurul au scăzut.

    Moneda naţională a reintrat pe o tendinţă de depreciere în ultimele zile pe fondul instabilităţii politice şi a temerilor din pieţele financiare globale cauzate de coronavirus.

    Dolarul american a scăzut în raport cu moneda naţională, coborând de la 4,3926 lei la 4,3601.

    Preţul gramului de aur la Bucureşti a scăzut de la 240,46 de lei, maxim istoric, şi de la 232,58 lei joi la la 228,56 lei.

     

  • Turcan despre creşterea istorică a euro: Nu există o legătură cu evoluţia economiei româneşti

    Vicepremierul Raluca Turcan a declarat, sâmbătă, la Sibiu, că nu există nicio legătură între evoluţia economiei româneşti, criza politică şi deprecierea leului, politicianul punând creşterea istorică a euro în raport cu leul pe seama contextului internaţional.

    Vicepremierul Raluca Turcan a fost întrebată, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, cum comentează creşterea istorică a monedei europene, care duce la creşterea preţurilor pentru români, aceasta afirmând că este o „fluctuaţie temporară” şi nu are legătură cu evoluţia economiei româneşti.

    „Creşterea punctuală a euro (…) este o fluctuaţie temporară. De altfel, cu câteva zile înainte leul ajunsese să se consolideze la o valoare favorabilă. Din nefericire, în contextul internaţional al fluctuaţiilor de cerere şi ofertă a avut de suferit şi leul românesc. Am avut o discuţie cu ministrul finanţelor şi a apreciat clar că această scădere a leului din ultimele zile nu are nicio legătură cu evoluţia economiei româneşti, contextul economic al României, ci a fost generat strict de evoluţia euro în întreaga regiune”, a răspuns Turcan.

    Întrebată, în continuare, dacă scăderea leului nu vine ca urmare a situaţiei politice instabile, Turcan a răspuns că nu există nicio legătură.

    „Nu există nicio legătură. În secunda zero în care Guvernul a fost demis şi am anunţat alegeri anticipate, leul a avut cea mai bună evoluţie şi atunci s-a simţit semnalul existent în piaţă cu privire la raportarea la contextul politic din momentul respectiv şi la aşteptarea legată de alegeri anticitate. Aşadar, răspicat, nu există nicio legătură între ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în România şi aşteptarea de alegeri anticipate şi deprecierea punctuală a euro generată de contextul financiar regional”, a spus vicepremierul.

    Moneda europeană a atins un nou maxim istoric în raport cu leul, vineri, cursul afişat de Banca Naţională fiind de 4,8026 lei/euro, în creştere faţă cotaţia de joi, de 4,7834 lei euro, precedentul maxim istoric.

     

  • Un miliard de euro. Atât va costa, de fapt, Spitalul Metropolitan, plus construcţiile adiacente

    „Spitalul Metropolitan este mai mult decât un spital, este un concept nou pentru România, deoarece acest obiectiv va îngloba nu numai un spital, ci şi locuinţe pentru doctori, spaţii hoteliere pentru pacienţi şi pentru familiile acestora, creşă şi grădiniţă pentru copiii personalului medical sau sălă de cursuri”, se arată într-un proiect privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru această investiţie, care se află pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de săptămâna viitoare.

    Potrivit proiectului, suma totală, care presupune construcţia spitalului cât şi a celorlalte funcţiuni menţionate mai sus, este de 4,7 miliarde de lei, adică aproape un miliard de euo (984 milioane de euro).

    Zilele trecute, primarul general al Capitalei, atunci când a vorbit despre această invetiţie, a menţionat doar suma pentru construcţia spitalului, respectiv de 400 de milioane de euro.

    Gabriela Firea a anunţat miercuri că a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru Spitalul Metropolitan, lucrările urmând să fie demarate din luna martie anul viitor. Spitalul ar urma să fie construit într-un termen de 3 ani de zile, iar costurile sunt 400 milioane de euro pentru 1.000 de paturi.

    „Va avea circa 1.000 de paturi pentru pacienţi, din aceste paturi, 750 vor fi pentru spitalizare continuă. Demarăm lucrările propriu-zise în martie anul viitor. Avem deja studiul de fezabilitate, realizat de către două companii municipale. (…) Un studiu de fezabilitate realizat într-un timp foarte scurt, aş putea să spun, în 8 luni de zile şi nu în 2-3 ani, aşa cum se primeau până acum studiile de fezabilitate la Primăria Capitalei”, a anunţat Firea.

    Potrivit primarului Capitalei, vor fi 30 de săli de operaţii, câteva corpuri importante de clădire, un turn de 12 etaje cu heliport, un alt turn de 7 etaje. Va exista, de asemenea, posibilitatea de cazare pentru rudele bolnavilor, dar şi pentru medicii care lucrează în Spitalul Metropolitan.

    „Ţin să precizez faptul că vom crea 1.300 de noi locuri de muncă, dintre care 1.100 vor fi chiar medici şi asistenţi, restul personal tehnic. De asemenea va există o grădiniţă, o creşă şi alte funcţiuni absolut necesare. Cum se poate foarte bine observa din machetă, nu este vorba despre un simplu spital, ci este vorba despre un complex de sănătate, care va cuprinde, aşa cum se construiesc acum centrele de sănătate din întreagă lume, toate funcţiunile necesare, inclusiv campus pentru studenţi”, a mai explicat Firea.

    Construcţia spitalului va fi finalizată în 3 ani de zile, iar în privinţa costurilor, Firea spune că sunt mici, în comparaţie cu preţurile actuale ale construirii unei unităţi de sănătate din acest moment în ţară şi în Europa: 400 de milioane de euro pentru circa 1.000 de paturi.

  • Este oficial: După Ungaria, încă o ţară din Europa vrea să RENUNŢE la euro

    Euro este un proiect politic, nu unul financiar, şi nu este sustenabil, a declarat fostul ministru de finanţe al Cehiei, Ivan Pilny, în cadrul unei conferinţe internaţionale, scrie Euractiv.

    Jan Svejnar, profesor la Columbia University din New York, de pe altă parte, consideră că Cehiei i-ar fi mai bine ca parte a zonei euro.

    Cehii nu au stabilit încă o dată privind trecerea la euro, iar majoritatea publicului este împotriva monedei unice.