BusinessMagazin

Tag: dezvoltator

  • Sfârşitul unei ere. Anunţul făcut de ”regele birourilor” din România

    Fondatorul fondului de investiţii Globalworth şi-a vândut toate acţiunile pe care le deţine miliardarului ceh Radovan Vitek, care ajunge astfel unul dintre cei mai mari proprietari de birouri din România.

    Miliardarul ceh Radovan Vitek a devenit al treilea cel mai mare acţionar al Globalworth, prin achiziţia portofoliului de acţiuni direct de la Ioannis Papalekas, CEO-ul şi fondatorul companiei, care iese astfel din acţionariatul fondului de investiţii, dar păstrează funcţia de conducere. Pentru pa­che­tul de acţiuni CPI Property Group a plătit circa 280 mil. euro.

    Tot ieri a mai vândut şi Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, 40% din acţiunile pe care le deţine, iar Eli Alroy, director nonexecutiv al companiei, a vândut întreg portofoliul de 1,1 mil. acţiuni.

    Dezvoltatorul ceh controlat de miliardarul Radovan Vitek mai are în portofoliu şapte proiecte în România, dintre care cinci în Bucureşti, toate din domeniul rezidenţial în stadiu de proiect şi două în Iaşi, dintre care unul este Felicia Shopping City.

    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început acti­vitatea la sfârşitul anilor ’90 – începutul anilor 2000, prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.

    În continuare, principalul acţionar al Globalworth sunt sud-africanii de la Growthpoint Properties, cu 29,4% din acţiuni, urmaţi de dezvoltatorul german Aroundtown cu 21,9% şi CPI Property Group cu 16,8%.

    Al patrulea cel mai mare acţionar este fondul de investiţii israelian Altshuler Group cu 6,2%, iar pe locul al cincilea este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    Dacă anul acesta în acţionariat au intrat cehii, anul trecut Aroundtown SA, cu sediul central în Luxemburg, cea mai mare companie imobiliară din Germania şi a patra cea mai mare din Europa, şi-a dublat procentul deţinut din acţiunile Globalworth şi a ajuns să deţină aproape 22% din acţiunile celui mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Spre comparaţie, la nivelul lunii martie, când au intrat în acţionariat, au cumpărat iniţial un pachet de 11,8%.

    Aroundtown are un portofoliu evaluat la peste 13 miliarde de euro şi 6,6 milioane de metri pătraţi de proprietăţi imobiliare. Din portofoliul nemţilor 56% din portofoliu reprezintă birourile, urmat de 28% hoteluri, 10% logistică şi 6% retail. Dezvoltatorul german deţine cele mai multe proprietăţi în Berlin (20% din portofoliu), Munchen şi Frankfurt.

  • Acasă la Tiffany: de ce se mută bogaţii deasupra unor magazine cunoscute

    Dezvoltatorul Kean Development, scrie Wall Street Journal, a ales o zonă cu magazine de lux, construind un apartament cu cinci dormitoare deasupra un magazin al lanţului Tiffany & Co, de pe Worth Avenue, pe care cere 17,5 milioane de dolari. Publicul ţintă al acestei investiţii îl constituie bogaţii care nu mai consideră că au nevoie de ditamai casa pentru a-şi arăta statutul, dezvoltatorul fiind încurajat de mutarea unei întreprinzătoare din domeniul frumuseţii şi produselor de îngrijire a părului, Sydell Miller, care şi-a vândut casa cu 111 milioane de dolari şi s-a mutat la penthouse. 

  • Smart lobby – primul lobby inteligent dintr-o clădire de birouri

    Descrierea inovaţiei:
    Lobbyul inteligent dezvoltat în cadrul Globalworth Tower este un mic ecosistem circular care le oferă angajaţilor şi vizitatorilor un spaţiu de recreere interconectat şi prietenos cu mediul, prin mai multe soluţii inovatoare:
    • Podeaua cinetică, cea mai mare din lume instalată într-o clădire de birouri, realizată de compania de tehnologie Pavegen, transformă greutatea paşilor în energie care este utilizată pentru alimentarea altor mecanisme inovatoare din lobby. Cele două benzi de podea au o suprafaţă cumulată de 40 metri pătraţi;
    • Cel mai mare perete verde natural într-o clădire de birouri din România, cu 12 tipuri diferite de plante, care are un proces de mentenanţă complet automatizat, conectat cu senzori, care va fi alimentat în parte de energia generată de podeaua cinetică. Sistemul de 170 mp foloseşte apă recirculată, care este tratată şi îmbunătăţită nutriţional, printr-un proces de osmoză. Fotosinteza este susţinută cu ajutorul unui sistem de proiectoare cu lumen;
    • Cel mai lung perete de ecrane din sud-estul Europei, cu o lungime de aproape 50 m;
    • Un spaţiu de relaxare sub formă de gradenă, pe patru niveluri, unică în România, construită din marmură încălzită şi dotată cu încărcătoare pentru telefon şi pentru laptop;
    • Pepper, noul angajat al Globalworth, care îi va întâmpina în lobby pe parteneri şi pe clienţii acestora cu animaţii, prezentări şi entertainment. Robotul umanoid îi va întâmpina pe oaspeţi în lobby, va răspunde întrebărilor acestora şi va afişa pe tableta lui detalii informative, de la prezentări despre companie şi parteneri la recomandări de evenimente;
    • Printr-un proiect pilot unic în Europa Centrală şi de Est, realizat în parteneriat cu Schindler, patru dintre lifturile din Globalworth Tower sunt dotate cu proiectoare care rulează materiale video pe uşile exterioare ale acestora. Lobbyul este decorat, de asemenea, cu nori LED suspendaţi, care pot fi programaţi prin telecomandă să genereze efecte vizuale.
    Globalworth este o companie imobiliară  activă în Europa Centrală şi de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra şi citată în segmentul AIM, care activează în România şi Polonia, fiind principalul investitor pe piaţa imobiliară din cele două ţări. Compania dezvoltă şi gestionează direct clădiri de birouri şi în sectorul de logistică/industrie uşoară, în locaţii premium. În România, compania este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile sale se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice.

    Elementul de noutate:
    • Podeaua cinetică este o noutate la nivel mondial, fiind cea mai mare podea care generează energie instalată într-o clădire de birouri;
    • Peretele verde este cel mai mare perete natural într-o clădire de birouri din România;
    • Peretele de ecrane este cel mai lung din sud-estul Europei;
    • Gradena este unică în România, fiind construită din marmură şi încălzită;
    • Proiectoarele fac parte dintr-un program pilot, în parteneriat cu Schindler, unic în Europa Centrală şi de Est;
    • Pepper este primul robot-recepţioner într-o clădire de birouri din România. 

    Efectele inovaţiei:
    Reprezentanţii companiei sintetizează principalele efecte previzionate ale acestui proiect:
    • Sustenabilitate: prin noile soluţii instalate în lobby, persoanele care vizitează sau lucrează în Globalworth Tower generează energie prin care poate fi alimentat sistemul de întreţinere a peretelui verde. De asemenea, peretele din plante utilizează aceeaşi apă pentru o perioadă îndelungată, pe care o poate recircula datorită procesului de osmoză;
    • Confort şi accesibilitate pentru chiriaşi şi vizitatori: ca urmare a instalării inovaţiilor, atât chiriaşii, cât şi vizitatorii Globalworth vor avea acces la: un spaţiu futurist de aşteptare şi relaxare la parterul clădirii (gradena, peretele de ecrane şi proiectoarele Schindler), un mediu care integrează natura în interior (peretele verde), procese automatizate şi, implicit, eficientizate (robotul Pepper), un ecosistem circular şi sustenabil, în care energia generată de podea alimentează alte soluţii inovatoare din lobby (podeaua cinetică).

  • Dezvoltatorul imobiliar One United Properties a primit la Londra un premiu pentru proiectul Floreasca City

    Proiectul One Floreasca City este primul proiect imobiliar din România deţinător al unui premiu internaţional valoros: cel mai bun proiect internaţional la categoria „dezvoltare rezidenţială sustenabilă”

     Floreasca City, proiect dezvoltat de compania One United Properties, a primit premiul Best International Award in Sustainable Residential Development, în cadrul galei finale International Property Awards 2019-2020. Până în acest moment, niciun alt proiect de real estate din România nu a mai câştigat o astfel de distincţie internaţională de prestigiu, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În urma celor două sesiuni de jurizare ale International Property Awards 2019-2020, compania One United Properties s-a calificat cu proiectul One Floreasca City la etapa regională a competiţiei, câştigând premiul regional pentru cel mai bun proiect imobiliar din Europa, în categoria „dezvoltare rezidenţială sustenabilă”  – Best in Europe in Sustainable Residential Development Award. În marea finală a premiilor International Property Awards, compania a fost distinsă şi cu premiul pentru cel mai bun proiect internaţional la aceeaşi categorie – Best International in Sustainable Residential Development Award.

    „Împreună cu echipa One United Properties am identificat acest proiect, One Floreasca City, ca fiind unul excelent, cu şanse mari de a ajunge departe în această importantă competiţie internaţională. Acest „departe” însă ne-a surprins pe toţi, pentru că, dacă în anii trecuţi au mai fost companii care au ajuns în etape regionale, pe plan internaţional nicio companie românească nu a mai primit acest premiu. Este o premieră fantastică pentru piaţa imobiliară românească şi mă bucur că One United Properties deschide acest drum. Premiul câştigat de One şi un un premiu pentru Bucureşti şi România. Cred că acum începem să învăţăm să facem lucrurile bine, să înţelegem ce înseamnă o evaluare internaţională. Cu acest premiu, One United Properties ridică foarte mult ştacheta pe piaţa imobiliară de la noi”, spune Valentin Ilie, consultant One United Properties pentru participarea la International Property Awards 2019-2020.

    One Floreasca City devine astfel primul proiect imobiliar din România deţinător al unui premiu internaţional valoros: cel mai bun proiect internaţional la categoria „dezvoltare rezidenţială sustenabilă”. One Floreasca City este o dezvoltare mixtă la intersecţia Bulevardului Mircea Eliade cu Calea Floreasca, proiect ce se integrează în strategia companiei de a dezvolta pe piaţa din România proiecte imobiliare cu funcţiune mixtă şi de regenerare urbană. One Floreasca City are o componentă rezidenţială – One Mircea Eliade, cu 247 de apartamente exclusiviste, şi o componentă office – turnul de birouri One Tower, cu 24.000 mp suprafaţă brută închiriabilă (GLA). Cele patru clădiri vor fi livrate în trimestrul 4 2020.

    Premiile International Property Awards sunt dedicate profesioniştilor din domeniul proiectelor rezidenţiale şi comerciale din întreaga lume, fie că vorbim de birouri de design, arhitectură sau dezvoltatori imobiliare. Premiile sunt împărţite în regiuni care acoperă Africa, Asia Pacific, Arabia, Canada, Caraibe, America Centrală şi de Sud, Europa, Marea Britanie şi SUA, iar juriul este format din specialişti de top care acoperă toate domeniile de activitate ale categoriilor de premii. Companiile câştigătoare sunt apoi invitate să participe la o gală organizată pentru fiecare regiune în parte şi au dreptul să utilizeze logo-ul prestigioaselor distincţii în comunicarea publică şi de marketing. Fiecare premiu acordat are două niveluri: Award Winner şi 5 Stars Winner.   

     

     

     

  • Dezvoltatorul One United Properties a primit autorizaţia de construire pentru un proiect de birouri în zona Cotroceni din Capitală, o investiţie estimată la 130 mil. euro

    Dezvoltatorul cu capital românesc One United Properties, controlat de Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu, anunţă obţinerea autorizaţiei de construire pentru prima fază a proiectului de birouri One Cotroceni Park, amplasat în zona centrală a Capitalei.

    Parcul de business va avea o suprafaţă brută închiriabilă de 80.000 de metri pătraţi, iar investiţia în dezvoltarea proiectului este estimată la 130 mil. euro, arată informaţiile transmise de dezvoltator.

    ”Marcăm în acest moment startul celui mai mare proiect de regenerare urbană din zona centrală a Bucureştiului, pe un teren de 5,8 hectare”, spune Mihai Păduroiu, CEO | Office Division, One United Properties.

    Proiectul One Cotroceni Park este localizat în interiorul inelului central al oraşului şi are acces direct la metrou, suprafeţe flexibile de la 3.400 metri pătraţi până la 8.000 metri pătraţi, terase ”elevated gardens”, spaţii verzi, zone pentru activităţi sportive în aer liber şi o vedere panoramică asupra vecinătăţilor – Palatul Cotroceni, Grădina Botanică sau Palatul Parlamentului.

    Totodată, One Cotroceni Park va avea şi o zonă de retail cu o suprafaţă de 15.000 metri pătraţi, comparabilă cu cea a unui centru comercial de dimensiuni medii.

    Componenta rezidenţială a proiectului mixt One Cotroceni Park prevede aproximativ 800 de apartamente şi va fi dezvoltată în mai multe faze începând cu 2020.

    În prezent, One United Properties are în lucru proiecte de 150.000 mp de spaţii de birouri pentru următorii trei ani, ce totalizează investiţii totale de 220 milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Cum a ajuns un român să coordoneze de la Bucureşti o multinaţională prezentă şi în Rusia

    Timpul devine tot mai preţios pentru oricare dintre noi, iar proiectele imobiliare care pun accent pe schimbarea obiceiurilor din viaţa de zi cu zi, pe felul în care se schimbă abordarea afacerilor, au cele mai mari şanse de succes pe termen lung. Experienţa de pe pieţele altor ţări este valoroasă, iar prezentul oferă o mulţime de oportunităţi, povesteşte pentru Business MAGAZIN Tatian Diaconu, care coordonează activitatea dezvoltatorului imobiliar Ceetrus în patru ţări: România, Polonia, Rusia şi Ucraina.

    „Este pentru prima dată când activitatea unei multinaţionale cu prezenţă în Rusia este coordonată de la Bucureşti”, spune zâmbind Tatian Diaconu, general manager al portofoliului Ceetrus (fost Immochan) pentru Polonia, România, Rusia şi Ucraina. Venit în ţară în februarie, el povesteşte că are, ca de obicei, „poftă de muncă”. În plus, „după ce te plimbi prin mai multe locuri vezi mai clar oportunităţile. Într-un fel sau altul, tot ceea ce nu s-a făcut în România în ultimii 30 de ani este oportunitatea prezentului şi a viitorului. Şi asta încerc eu să explic altora: faptul că nu avem autostrăzi, că sunt blocuri care nu sunt văruite e minunat. Înseamnă că azi putem să facem autostrăzi, să dăm cu var pe blocuri, să nu mai tăiem pădurile. Într-un fel sau altul, poţi privi şi din unghiul ăsta, ceea ce face posibile o grămadă de idei, de proiecte”.
    Diaconu a pus bazele şi a crescut afacerea Ceetrus (fosta Immochan) în România; a fost numit la conducerea activităţilor locale în 2013, iar în vara anului trecut a plecat în Franţa, la sediul general, pentru a coordona dezvoltarea imobiliară a grupului la nivel internaţional. Acum se ocupă de gestionarea activităţilor Ceetrus în cele patru ţări în care grupul are active de 1,4 miliarde de euro, venituri de 110 milioane de euro în 2018 şi un plus de 5% previzionat pentru anul în curs. Numirea sa a venit odată cu reorganizarea activităţilor grupului, povesteşte Diaconu.
    Organizarea actuală a plecat de la principiul că fiecare ţară, teritoriu, cultură, fiecare proiect, mai mic sau mai mare, este unic. Iar această unicitate este dată de foarte multe elemente. Pe de o parte, este dată de localizarea geografică; un proiect din Rusia, altul din Polonia şi unul din România nu au aceeaşi abordare culturală. Unicitatea este dată uneori de aspectul local al oamenilor, spune el. „Din dorinţa de a nu gestiona activitatea, în continuare, de la mii de kilometri, plecând de la premisa că noi ştim oricum ce vor oamenii, am hotărât că trebuie să ne apropiem foarte mult de aceste locaţii, încercând să le înţelegem, să găsim o relaţie cu comunitatea şi încercând să dăm cele mai sincere şi mai bune răspunsuri la nevoile pe care le au”, declară managerul. Ideea de bază, explică tot el, a fost ca organizarea globală a companiei să meargă către aceste zone de portofolii şi astfel s-a format şi portofoliul impropriu numit „Europa de Est”, care conţine Polonia, Rusia, Ucraina şi România. Un alt portofoliu conţine Spania, Portugalia şi Ungaria, al treilea conţine Italia şi Luxemburg, iar al patrulea este reprezentat de Franţa.
    În contextul acesta, portofoliul care cuprinde Polonia, Rusia, Ucraina şi România a creat o structură de conducere bazată la Bucureşti. „Cu colegii care se găsesc în fiecare ţară încercăm să fim foarte aproape de fiecare proiect, luând decizii transnaţionale, încercând să facem o migrare a unor parteneri dinspre Polonia către Rusia, România şi viceversa”, afirmă Diaconu. Sunt, de pildă, branduri care există în Polonia dar nu şi în România. Sau poate sunt branduri ruseşti (comercianţi) care ar vrea să între în spaţiul european. „Atunci profităm de această perspectivă şi rămânem în continuare în rolul de federator zonal, văzând rolul la nivel de regiune. Ne întrebăm constant: «Ce pot aduce eu bun dintr-un spaţiu în altul?» Este vorba de un perimetru economic mai larg, în care încercăm să creăm legături”, punctează tot el.
    În perspectiva sa, România este în continuare considerată o ţară cu oportunităţi, pe un trend bun, cu riscuri limitate. „Ceea ce dă încredere. În România sunt foarte multe oportunităţi, dar toată lumea trebuie să înţeleagă că nu mai sunt posibile acele tunuri care au fost posibile în trecut, de genul «dacă bag azi 100 de lei, voi câştiga 1.000 de lei în două săptămâni sau în doi ani». Nu se mai poate. Şi tipologia afacerilor se schimbă. Cei care vor reuşi, care vor rezista în timp, sunt oamenii din diverse zone care vor reuşi să se unească între ei şi să construiască un fel de cluster de business în care fiecare aduce câte ceva. Cei care sunt solitari se confruntă cu cele mai mari riscuri. Nu spun că nu vor rezista, poate vor fi extrem de longevivi, dar de unul singur nu ai cum să mai reuşeşti.”
    Tot managerul Ceetrus Europa de Est explică faptul că, văzând o afacere la nivelul a patru ţări, unele lucruri devin mai uşoare. De pildă sunt mai facile arbitrarea, precum şi  diminuarea riscurilor. „Acest transfer intercultural este fabulos. Am fost la Kiev două zile şi am fost răvăşit. Ştiu Ucraina din 2006, ca o ţară care îmi aducea foarte mult aminte de perioada comunistă de la noi din ţară. Ce am văzut în ultimele săptămâni, ca evoluţie, este extraordinar. De ce? Pentru că toate aceste ţări care la un moment dat au rămas în urmă nu mai urmează acelaşi parcurs linear pe care l-au avut Franţa şi Germania după al doilea război mondial.” Ţările vestice au plecat de la un moment T0 şi au avut o evoluţie mai rapidă sau mai înceată, dar pieţele care vin acum din spate merg în salturi, explică Diaconu, care face semne ce seamănă cu linia unei electrocardiograme în timp ce vorbeşte. „Acum, dacă sunt ţări care au un gap de zece ani faţă de ţările vestice, comparând PIB sau alţi indicatori, miracolul este că nu vor avea nevoie de zece ani pentru a parcurge această distanţă. Vor sări anumite etape. De pildă în Franţa, ordinea firească a evoluţiei mijloacelor de plată a plecat de la cash, a trecut la cec bancar, apoi la card şi plata cu telefonul. În România nu au existat cecurile bancare, aşa cum am văzut în filme.”
    Despre experienţa sa de lucru în patru ţări, concomitent, spune că este o sursă extraordinară de învăţare. Pe de o parte, indiferent de nivelul de dezvoltare, trebuie să vezi care sunt lucrurile bune, pentru că poţi descoperi nişte zone de vârf, pe care ţări mult mai dezvoltate nu le au. „Dacă poţi evalua un astfel de proiect excelent pentru a vedea dacă ideea este exportabilă / importabilă, este foarte interesant. Am văzut în Kiev un ansamblu dezvoltat într-un model mixt, în care primul lucru dezvoltat a fost o universitate privată. Când priveşti proiectul, dacă uiţi că eşti la Kiev, într-o ţară care este în conflict, ai zice că este în SUA.” Dezvoltarea a plecat de la faptul că investitorii au avut un teren foarte mare şi gândindu-se cu ce să înceapă au vrut să facă o univesitate, în care învaţă 900 de studenţi în condiţii de Silicon Valley, totul superdigitalizat. „Ideea lor genială a fost că având un teren mort, o veche platformă industrială demolată, au vrut să-l aducă la viaţă, iar acest lucru este cel mai uşor de făcut aducând tineri”, spune Diaconu.
    Faza a doua a proiectului a fost de birouri, pentru că aceşti tineri reprezintă o veritabilă bogăţie pentru firmele care doreau să angajeze specialişti. Astfel, s-a creat deja legătura între studenţi şi birouri. „Acum pornesc faza a treia, care este de rezidenţial. În fiecare ţară în care merg văd lucruri excepţionale”, spune Diaconu, care coordonează acum activitatea a 250 de oameni în cele patru ţări; valoarea investiţiilor aflate acum în derulare este în jur de 300 de milioane de euro. „Este o zonă a lumii care încă poate să arate foarte mult. Dovadă Rusia, pe care eu am descoperit-o prin intermediul cărţilor scriitorilor ruşi, care vorbeau despre cât de mare este ţara. Când mergi şi o vezi, înţelegi destul de repede cât de mare e, pentru că pentru a merge să vizităm un centru comercial avem de parcurs un drum cu avionul de patru sau şase ore, de exemplu. Poţi să faci lucruri interesante. Şi Ucraina este o ţară cu mare potenţial. Polonia şi România intră deja într-o zonă a maturităţii.”
    Românul spune că în noua sa formă de organizare, Ceetrus nu mai are directori de ţară, fiecare piaţă având un director operaţional. Sunt cinci directori operaţionali (în Rusia fiind doi), care împreună cu Diaconu şi încă trei oameni formează un board de portofoliu. În plus, nu mai există noţiunea de grup, finanţarea vine de la acţionari, dar decizia de investiţii se ia la nivelul boardului de portofoliu. „Înainte eram director de ţară, dar decizia de alocare se făcea la nivel de corporate, care era ca o umbrelă. Acum, umbrela a dispărut. Au fost create aceste patru portofolii şi toate deciziile se iau la nivelul boardului”, explică Diaconu. Astfel, procesul de decizie este foarte scurt şi foarte implicat. Înainte pregătea cineva un dosar, pe care altcineva se uita şi lua o decizie. Era un proces destul de lung, iar oamenii aveau o cunoaştere relativă a subiectului. Acum, toţi oamenii care sunt în jurul mesei ştiu care este subiectul, iar timpul de luare a deciziei este mult mai scurt. „Şi eu zic că şi riscurile sunt reduse, pentru că ştii care este subiectul. Iar decizia este colaborativă. Dacă un dosar generează o dispută, este clar că proiectul este neclar sau riscant.” În fiecare lună boardul se întâlneşte, prin rotaţie, în altă ţară. Lui Diaconu acest lucru i se pare fantastic: „În fiecare săptămână merg dintr-o ţară în alta şi trebuie să plonjez în contextul respectiv, să fac un research, să fiu acolo cu ei şi să îi înţeleg. Nu pot face un copy paste, plecând de la ideea că dacă a mers într-o altă ţară va funcţiona şi acolo. Primul lucru este imersiunea culturală, cu inspiraţie din altă parte, dar cu adaptare locală”. Deja rezidenţialul este atât de ancorat în local, încât şi atunci când faci în Bucureşti dezvoltări trebuie să ţii cont că sunt diferenţe între sectoare. „La rezidenţial diferă enorm cerinţele între Braşov, Cluj şi Bucureşti”, spune el.
    Schimbarea mare pe care o observă este că acum funcţionează foarte bine organizarea în cluster sau ecosistem. „Tot ce faci cu o multitudine de funcţiuni formează un ecosistem. Mallul în sine devine acum un loc orientat către entertainment, devine o alternativă la Facebook. Dacă reuşeşti să faci un loc care să reunească oamenii, devine un hotspot al oraşului. Oamenii nu vor veni într-un loc decât dacă le oferi motive.”
    Despre activitatea sa din prezent spune că dimensiunea afacerii şi dimensiunea geografică nu mai permit să facă lucrurile în mod direct, iar singurul lucru care rămâne de făcut este să construiască echipe puternice. „Când eşti într-un perimetru mai mic, poţi miza pe energia ta, pe carisma ta, pe relaţiile tale să împingi lucrurile într-un mod mai accelerat; o poziţie transnaţională, cu portofoliul larg, nu mai permite aşa ceva. Jobul meu este să duc o parte din personalitatea echipei din România în celelalte ţări, pentru că este un profil de antreprenor. Echipa de aici s-a dezvoltat cu acest profil, de aceea am fost pionieri şi am mers mai departe decât ni s-a spus.” Pe de altă parte, echipa din România se poate inspira din activitatea echipelor din celelalte ţări, pe anumite niveluri de expertiză. „Noi ca români facem greşeala de a ne închipui că le ştim pe toate.”

    CARTE DE VIZITĂ

    Tatian Diaconu este unul dintre românii a căror carieră a avut o evoluţie spectaculoasă. El a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat cursurile IUT Le Havre (Institut Universitaire de Technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration, având un master în managementul organizaţiilor, serviciilor şi evenimentelor.

    Februarie 2019
    Este numit general manager al portofoliului Ceetrus (fost Immochan) pentru Polonia, România, Rusia şi Ucraina.

    August 2018
    A preluat rolul de international development leader al Ceetrus în Lille, Franţa.

    2013
    Era numit managing director al Ceetrus România (fostul Immochan România) după şapte ani petrecuţi ca responsabil de dezvoltare pentru reţeaua Bricostore.

    2006
    A fost numit responsabil de expansiune pentru Decathlon România, lucrând în cadrul grupului francez din 2002.

  • Încă un indicator al boomului din piaţa imobiliară. Un dezvoltator local aproape şi-a dublat vânzările în primul semestru

    IMPACT Developer & Contractor SA (IMP) a încheiat primul semestru al anului 2019 cu venituri din vânzarea de proprietăţi imobiliare de 79,531 milioane de lei, în creştere cu 90% faţă de semestrul I din 2018, în timp ce marja EBIT înregistrată în primul semestru a fost de 30%, mai mare cu 141% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. În primele şase luni ale acestui an au fost vândute 161 apartamente şi 14 locuri de parcare în cartierul Greenfield Băneasa (Ansamblul Salcâmilor şi Ansamblul Platanilor), locuinţele însumând o suprafaţă construită de 15.167 mp, cu 69% mai mare decât cea a apartamentelor tranzacţionate în semestrul I 2018.

    Pe lângă cele 161 de contracte de vânzare-cumpărare, a căror valoare este reflectată în veniturile semestrului l 2019, în primele şase luni au fost încheiate contracte de pre-vânzare şi rezervări pentru 300 de apartamente din Greenfield şi Luxuria Domenii Residence, cu o valoare de circa 144 milioane LEI, estimate a se transforma în venituri în a doua jumătate a anului 2019 şi pe parcursul anului 2020. Din totalul celor 300 de contracte de pre-vânzare şi rezervări, 146 de locuinţe sunt în Greenfield iar 154 în Luxuria Domenii Residence.

      „Rezultatele înregistrate în primul semestru din 2019 au fost susţinute de creşterea vânzărilor de apartamente în cartierul Greenfield Băneasa, atât volumul, cât şi preţul de vânzare având o influenţă pozitivă, lucru care a condus la îmbunătăţirea indicatorilor financiari faţă de perioada similară din 2018. Perspectivele noastre pentru partea a doua a anului 2019 sunt în continuare ambiţioase. Până la sfârşitul acestui an avem în plan finalizarea etapelor aflate în construcţie ale proiectelor Greenfield şi Luxuria şi avansarea proceselor pentru a lansa următoarele faze, dar şi începerea, în trimestrul IV, a lucrărilor la noul ansambu din Constanţa, care va aduce pe piaţă peste 640 de locuinţe la un standard ridicat de calitate”, a declarat Bogdan Oşlobeanu, CEO Impact Developer & Contractor Group.       

    În primul semestru al anului 2019, activitatea Impact în a fost dominată de dezvoltarea celor două proiecte rezidenţiale din Bucureşti: Greenfield Residence Băneasa şi Luxuria Domenii Residence. Pentru proiectul Greenfield, la data de 30 iunie 2019 erau vândute 2.252 apartamente (circa 88.4%) din cele 2.548 de apartamente finalizate  şi în stadiu de construcţie, aferente primelor trei faze ale complexului.

    În perioada menţionată au fost continuate lucrările de construcţie pentru ultimele 192 de apartamente (14.500 mp construiţi) din Greenfield III (Ansamblul Platanilor), cu livrare în trimestrul III 2019 şi au fost iniţiate demersurile pentru obţinerea PUZ-ului pentru Greenfield IV (care va cuprinde circa 1.900 de apartamente) şi Greenfield V (care va cuprinde peste 2.400 de apartamente). Greenfield IV va include complexul Greenfield Plaza, care va pune la dispoziţia rezidenţilor un strip mall, o zonă office, o zonă de SPA şi sală de sport.

    De asemenea, a fost continuată dezvoltarea primelor două faze ale proiectului Luxuria Domenii Residence, estimate a se livra în 2019-2020 (232 apartamente – în trimestru IV al anului 2019; 268 apartamente – în trimestrul III al anului 2020). Demarat în anul 2018, proiectul Luxuria se va dezvolta pe o suprafaţă de circa 2,25 ha şi va include 630 de apartamente premium, ansamblul fiind amplasat în imediata proximitate a noului pol de birouri aflat în dezvoltare în zona Domenii – Expoziţiei.

    Înfiinţată în 1991, Impact Developer & Contractor SA este prima companie de real-estate 100% privată din perioada post-comunistă, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei.

     

  • Decizia surprinzătoare pe care a luat-o un tânăr de 37 de ani după ce s-a pensionat

    Un dezvoltator de software care s-a retras din muncă la 37 de ani a simţit nevoia să se reangajeze, din cauza stărilor create de faptul că avea prea mult timp liber, potrivit Business Insider. S-a angajat în mai puţin de doi ani şi a spus că timpul liber nu l-a făcut mai fericit.

    Anterior, el a reuşit să se pensioneze cu ajutorul economiilor câştigate în perioada în care lucrase ca programator. După pensionare, a închiriat o casă şi câteva terenuri deţinute de rude îndepărtate, unde a început să dezvolte o fermă.

    Cu toate acestea, nu la mult timp după pensionarea anticipată, Tony a intrat într-un impas: deşi intenţiona să deprindă noi abilităţi şi să înveţe lucruri noi, nu reuşea să facă acest lucru din cauza depresiei şi stărilor de anxietate.

    La mai puţin de doi ani de la pensionare, Tony s-a întors la muncă part-time, în domeniul tehnologiei. El spune că cel mai mult i-a lipsit interacţiunea cu alţi oameni şi că pensionarea timpurie nu i-a adus acelaşi simţ de împlinire adusă de serviciu.

  • Ar fi putut fi cel mai bogat om din lume, dar s-a speriat şi a vândut businessul apoi a dispărut. Dupa 14 ani spune de ce a luat aceasta decizie

    În urmă cu peste zece ani, cea mai mare companie de internet din China nu era Alibaba, şi nici Tencent, ci Shanda Interactive Entertainment Ltd., un dezvoltator de jocuri, fondată de Chen Tianqiao, care a devenit miliardar la doar 30 de ani. 

    După succesul său, Chen a dispărut. El a părăsit China, şi odată cu asta, viaţa publică, şi a ales un drum cu totul diferit. Însă, la 44 de ani, Chen, care locuieşte acum în Singapore, s-a decis să vorbească din nou public.

    El povesteşte că ceea ce l-a convins să renunţe la tot ce construise şi să cedeze piaţa către Alibaba Group Holding Ltd. şi Tencent Holdings Ltd, ale căror fondatori sunt azi cei mai bogdaţi oameni din China, a fost stresul provocat de creşterea concurenţei, reglementările guvernamentale, dar şi atacurile de panică cu care se confrunta.  A decis să renunţe, pentru a-şi proteja propria sănătate.

    „Priveam apusul în fiecare seară, şi mă gândeam că nu mă voi mai trezi niciodată”, povesteşte Chen. Experienţa aceasta l-a determinat să aleagă o nouă cale, aşa că s-a focusat pe cercetările asupra creierului uman. A investit în studiile sale un milliard de dolari, din averea de 2,4 miliarde pe care o deţinea.

    Din aceasta, Chen şi soţia sa au donat 115 milioane dolari Institutului de Tehnologie din California pentru a înfiinţa Institutul de Neuroştiinţe Tianqiao şi Chrissy Chen. Restul va fi folosit pentru a finanţa direct tinerii oameni de ştiinţă şi pentru a înfiinţa Universitatea Chen, în S.U.A.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Beatrice Dumitraşcu – VP residential sales { One United Properties }

    •   A acumulat o experienţă de circa 10 ani în real estate; în cadrul dezvoltatorului imobiliar One United Properties lucrează din 2013.
    •   Consideră perseverenţa ca fiind cheia succesului în carieră:  „Oricine are potenţial pentru a avea un parcurs progresiv în carieră, indiferent de drumul pe care îl alege”.
    •   Dezvoltarea profesională şi perfecţionarea continuă sunt, din punctul ei de vedere, ingrediente obligatorii în orice tip de carieră.
    •   Resursele proprii, voinţa, determinarea şi responsabilitatea sunt nevoi primordiale pentru a reuşi în afaceri; de asemenea, antreprenoriatul românesc mai are nevoie şi de politici economice responsabile – „am convingerea că acestea nu sunt doar o utopie”. 

    Cifră de afaceri (2018): 190,5 mil. lei
    Profit (2018):165,2 mil. lei
    Număr de angajaţi: 65