BusinessMagazin

Tag: dezvoltator

  • Cum a ajuns un român să coordoneze de la Bucureşti o multinaţională prezentă şi în Rusia

    Timpul devine tot mai preţios pentru oricare dintre noi, iar proiectele imobiliare care pun accent pe schimbarea obiceiurilor din viaţa de zi cu zi, pe felul în care se schimbă abordarea afacerilor, au cele mai mari şanse de succes pe termen lung. Experienţa de pe pieţele altor ţări este valoroasă, iar prezentul oferă o mulţime de oportunităţi, povesteşte pentru Business MAGAZIN Tatian Diaconu, care coordonează activitatea dezvoltatorului imobiliar Ceetrus în patru ţări: România, Polonia, Rusia şi Ucraina.

    „Este pentru prima dată când activitatea unei multinaţionale cu prezenţă în Rusia este coordonată de la Bucureşti”, spune zâmbind Tatian Diaconu, general manager al portofoliului Ceetrus (fost Immochan) pentru Polonia, România, Rusia şi Ucraina. Venit în ţară în februarie, el povesteşte că are, ca de obicei, „poftă de muncă”. În plus, „după ce te plimbi prin mai multe locuri vezi mai clar oportunităţile. Într-un fel sau altul, tot ceea ce nu s-a făcut în România în ultimii 30 de ani este oportunitatea prezentului şi a viitorului. Şi asta încerc eu să explic altora: faptul că nu avem autostrăzi, că sunt blocuri care nu sunt văruite e minunat. Înseamnă că azi putem să facem autostrăzi, să dăm cu var pe blocuri, să nu mai tăiem pădurile. Într-un fel sau altul, poţi privi şi din unghiul ăsta, ceea ce face posibile o grămadă de idei, de proiecte”.
    Diaconu a pus bazele şi a crescut afacerea Ceetrus (fosta Immochan) în România; a fost numit la conducerea activităţilor locale în 2013, iar în vara anului trecut a plecat în Franţa, la sediul general, pentru a coordona dezvoltarea imobiliară a grupului la nivel internaţional. Acum se ocupă de gestionarea activităţilor Ceetrus în cele patru ţări în care grupul are active de 1,4 miliarde de euro, venituri de 110 milioane de euro în 2018 şi un plus de 5% previzionat pentru anul în curs. Numirea sa a venit odată cu reorganizarea activităţilor grupului, povesteşte Diaconu.
    Organizarea actuală a plecat de la principiul că fiecare ţară, teritoriu, cultură, fiecare proiect, mai mic sau mai mare, este unic. Iar această unicitate este dată de foarte multe elemente. Pe de o parte, este dată de localizarea geografică; un proiect din Rusia, altul din Polonia şi unul din România nu au aceeaşi abordare culturală. Unicitatea este dată uneori de aspectul local al oamenilor, spune el. „Din dorinţa de a nu gestiona activitatea, în continuare, de la mii de kilometri, plecând de la premisa că noi ştim oricum ce vor oamenii, am hotărât că trebuie să ne apropiem foarte mult de aceste locaţii, încercând să le înţelegem, să găsim o relaţie cu comunitatea şi încercând să dăm cele mai sincere şi mai bune răspunsuri la nevoile pe care le au”, declară managerul. Ideea de bază, explică tot el, a fost ca organizarea globală a companiei să meargă către aceste zone de portofolii şi astfel s-a format şi portofoliul impropriu numit „Europa de Est”, care conţine Polonia, Rusia, Ucraina şi România. Un alt portofoliu conţine Spania, Portugalia şi Ungaria, al treilea conţine Italia şi Luxemburg, iar al patrulea este reprezentat de Franţa.
    În contextul acesta, portofoliul care cuprinde Polonia, Rusia, Ucraina şi România a creat o structură de conducere bazată la Bucureşti. „Cu colegii care se găsesc în fiecare ţară încercăm să fim foarte aproape de fiecare proiect, luând decizii transnaţionale, încercând să facem o migrare a unor parteneri dinspre Polonia către Rusia, România şi viceversa”, afirmă Diaconu. Sunt, de pildă, branduri care există în Polonia dar nu şi în România. Sau poate sunt branduri ruseşti (comercianţi) care ar vrea să între în spaţiul european. „Atunci profităm de această perspectivă şi rămânem în continuare în rolul de federator zonal, văzând rolul la nivel de regiune. Ne întrebăm constant: «Ce pot aduce eu bun dintr-un spaţiu în altul?» Este vorba de un perimetru economic mai larg, în care încercăm să creăm legături”, punctează tot el.
    În perspectiva sa, România este în continuare considerată o ţară cu oportunităţi, pe un trend bun, cu riscuri limitate. „Ceea ce dă încredere. În România sunt foarte multe oportunităţi, dar toată lumea trebuie să înţeleagă că nu mai sunt posibile acele tunuri care au fost posibile în trecut, de genul «dacă bag azi 100 de lei, voi câştiga 1.000 de lei în două săptămâni sau în doi ani». Nu se mai poate. Şi tipologia afacerilor se schimbă. Cei care vor reuşi, care vor rezista în timp, sunt oamenii din diverse zone care vor reuşi să se unească între ei şi să construiască un fel de cluster de business în care fiecare aduce câte ceva. Cei care sunt solitari se confruntă cu cele mai mari riscuri. Nu spun că nu vor rezista, poate vor fi extrem de longevivi, dar de unul singur nu ai cum să mai reuşeşti.”
    Tot managerul Ceetrus Europa de Est explică faptul că, văzând o afacere la nivelul a patru ţări, unele lucruri devin mai uşoare. De pildă sunt mai facile arbitrarea, precum şi  diminuarea riscurilor. „Acest transfer intercultural este fabulos. Am fost la Kiev două zile şi am fost răvăşit. Ştiu Ucraina din 2006, ca o ţară care îmi aducea foarte mult aminte de perioada comunistă de la noi din ţară. Ce am văzut în ultimele săptămâni, ca evoluţie, este extraordinar. De ce? Pentru că toate aceste ţări care la un moment dat au rămas în urmă nu mai urmează acelaşi parcurs linear pe care l-au avut Franţa şi Germania după al doilea război mondial.” Ţările vestice au plecat de la un moment T0 şi au avut o evoluţie mai rapidă sau mai înceată, dar pieţele care vin acum din spate merg în salturi, explică Diaconu, care face semne ce seamănă cu linia unei electrocardiograme în timp ce vorbeşte. „Acum, dacă sunt ţări care au un gap de zece ani faţă de ţările vestice, comparând PIB sau alţi indicatori, miracolul este că nu vor avea nevoie de zece ani pentru a parcurge această distanţă. Vor sări anumite etape. De pildă în Franţa, ordinea firească a evoluţiei mijloacelor de plată a plecat de la cash, a trecut la cec bancar, apoi la card şi plata cu telefonul. În România nu au existat cecurile bancare, aşa cum am văzut în filme.”
    Despre experienţa sa de lucru în patru ţări, concomitent, spune că este o sursă extraordinară de învăţare. Pe de o parte, indiferent de nivelul de dezvoltare, trebuie să vezi care sunt lucrurile bune, pentru că poţi descoperi nişte zone de vârf, pe care ţări mult mai dezvoltate nu le au. „Dacă poţi evalua un astfel de proiect excelent pentru a vedea dacă ideea este exportabilă / importabilă, este foarte interesant. Am văzut în Kiev un ansamblu dezvoltat într-un model mixt, în care primul lucru dezvoltat a fost o universitate privată. Când priveşti proiectul, dacă uiţi că eşti la Kiev, într-o ţară care este în conflict, ai zice că este în SUA.” Dezvoltarea a plecat de la faptul că investitorii au avut un teren foarte mare şi gândindu-se cu ce să înceapă au vrut să facă o univesitate, în care învaţă 900 de studenţi în condiţii de Silicon Valley, totul superdigitalizat. „Ideea lor genială a fost că având un teren mort, o veche platformă industrială demolată, au vrut să-l aducă la viaţă, iar acest lucru este cel mai uşor de făcut aducând tineri”, spune Diaconu.
    Faza a doua a proiectului a fost de birouri, pentru că aceşti tineri reprezintă o veritabilă bogăţie pentru firmele care doreau să angajeze specialişti. Astfel, s-a creat deja legătura între studenţi şi birouri. „Acum pornesc faza a treia, care este de rezidenţial. În fiecare ţară în care merg văd lucruri excepţionale”, spune Diaconu, care coordonează acum activitatea a 250 de oameni în cele patru ţări; valoarea investiţiilor aflate acum în derulare este în jur de 300 de milioane de euro. „Este o zonă a lumii care încă poate să arate foarte mult. Dovadă Rusia, pe care eu am descoperit-o prin intermediul cărţilor scriitorilor ruşi, care vorbeau despre cât de mare este ţara. Când mergi şi o vezi, înţelegi destul de repede cât de mare e, pentru că pentru a merge să vizităm un centru comercial avem de parcurs un drum cu avionul de patru sau şase ore, de exemplu. Poţi să faci lucruri interesante. Şi Ucraina este o ţară cu mare potenţial. Polonia şi România intră deja într-o zonă a maturităţii.”
    Românul spune că în noua sa formă de organizare, Ceetrus nu mai are directori de ţară, fiecare piaţă având un director operaţional. Sunt cinci directori operaţionali (în Rusia fiind doi), care împreună cu Diaconu şi încă trei oameni formează un board de portofoliu. În plus, nu mai există noţiunea de grup, finanţarea vine de la acţionari, dar decizia de investiţii se ia la nivelul boardului de portofoliu. „Înainte eram director de ţară, dar decizia de alocare se făcea la nivel de corporate, care era ca o umbrelă. Acum, umbrela a dispărut. Au fost create aceste patru portofolii şi toate deciziile se iau la nivelul boardului”, explică Diaconu. Astfel, procesul de decizie este foarte scurt şi foarte implicat. Înainte pregătea cineva un dosar, pe care altcineva se uita şi lua o decizie. Era un proces destul de lung, iar oamenii aveau o cunoaştere relativă a subiectului. Acum, toţi oamenii care sunt în jurul mesei ştiu care este subiectul, iar timpul de luare a deciziei este mult mai scurt. „Şi eu zic că şi riscurile sunt reduse, pentru că ştii care este subiectul. Iar decizia este colaborativă. Dacă un dosar generează o dispută, este clar că proiectul este neclar sau riscant.” În fiecare lună boardul se întâlneşte, prin rotaţie, în altă ţară. Lui Diaconu acest lucru i se pare fantastic: „În fiecare săptămână merg dintr-o ţară în alta şi trebuie să plonjez în contextul respectiv, să fac un research, să fiu acolo cu ei şi să îi înţeleg. Nu pot face un copy paste, plecând de la ideea că dacă a mers într-o altă ţară va funcţiona şi acolo. Primul lucru este imersiunea culturală, cu inspiraţie din altă parte, dar cu adaptare locală”. Deja rezidenţialul este atât de ancorat în local, încât şi atunci când faci în Bucureşti dezvoltări trebuie să ţii cont că sunt diferenţe între sectoare. „La rezidenţial diferă enorm cerinţele între Braşov, Cluj şi Bucureşti”, spune el.
    Schimbarea mare pe care o observă este că acum funcţionează foarte bine organizarea în cluster sau ecosistem. „Tot ce faci cu o multitudine de funcţiuni formează un ecosistem. Mallul în sine devine acum un loc orientat către entertainment, devine o alternativă la Facebook. Dacă reuşeşti să faci un loc care să reunească oamenii, devine un hotspot al oraşului. Oamenii nu vor veni într-un loc decât dacă le oferi motive.”
    Despre activitatea sa din prezent spune că dimensiunea afacerii şi dimensiunea geografică nu mai permit să facă lucrurile în mod direct, iar singurul lucru care rămâne de făcut este să construiască echipe puternice. „Când eşti într-un perimetru mai mic, poţi miza pe energia ta, pe carisma ta, pe relaţiile tale să împingi lucrurile într-un mod mai accelerat; o poziţie transnaţională, cu portofoliul larg, nu mai permite aşa ceva. Jobul meu este să duc o parte din personalitatea echipei din România în celelalte ţări, pentru că este un profil de antreprenor. Echipa de aici s-a dezvoltat cu acest profil, de aceea am fost pionieri şi am mers mai departe decât ni s-a spus.” Pe de altă parte, echipa din România se poate inspira din activitatea echipelor din celelalte ţări, pe anumite niveluri de expertiză. „Noi ca români facem greşeala de a ne închipui că le ştim pe toate.”

    CARTE DE VIZITĂ

    Tatian Diaconu este unul dintre românii a căror carieră a avut o evoluţie spectaculoasă. El a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat cursurile IUT Le Havre (Institut Universitaire de Technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration, având un master în managementul organizaţiilor, serviciilor şi evenimentelor.

    Februarie 2019
    Este numit general manager al portofoliului Ceetrus (fost Immochan) pentru Polonia, România, Rusia şi Ucraina.

    August 2018
    A preluat rolul de international development leader al Ceetrus în Lille, Franţa.

    2013
    Era numit managing director al Ceetrus România (fostul Immochan România) după şapte ani petrecuţi ca responsabil de dezvoltare pentru reţeaua Bricostore.

    2006
    A fost numit responsabil de expansiune pentru Decathlon România, lucrând în cadrul grupului francez din 2002.

  • Încă un indicator al boomului din piaţa imobiliară. Un dezvoltator local aproape şi-a dublat vânzările în primul semestru

    IMPACT Developer & Contractor SA (IMP) a încheiat primul semestru al anului 2019 cu venituri din vânzarea de proprietăţi imobiliare de 79,531 milioane de lei, în creştere cu 90% faţă de semestrul I din 2018, în timp ce marja EBIT înregistrată în primul semestru a fost de 30%, mai mare cu 141% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. În primele şase luni ale acestui an au fost vândute 161 apartamente şi 14 locuri de parcare în cartierul Greenfield Băneasa (Ansamblul Salcâmilor şi Ansamblul Platanilor), locuinţele însumând o suprafaţă construită de 15.167 mp, cu 69% mai mare decât cea a apartamentelor tranzacţionate în semestrul I 2018.

    Pe lângă cele 161 de contracte de vânzare-cumpărare, a căror valoare este reflectată în veniturile semestrului l 2019, în primele şase luni au fost încheiate contracte de pre-vânzare şi rezervări pentru 300 de apartamente din Greenfield şi Luxuria Domenii Residence, cu o valoare de circa 144 milioane LEI, estimate a se transforma în venituri în a doua jumătate a anului 2019 şi pe parcursul anului 2020. Din totalul celor 300 de contracte de pre-vânzare şi rezervări, 146 de locuinţe sunt în Greenfield iar 154 în Luxuria Domenii Residence.

      „Rezultatele înregistrate în primul semestru din 2019 au fost susţinute de creşterea vânzărilor de apartamente în cartierul Greenfield Băneasa, atât volumul, cât şi preţul de vânzare având o influenţă pozitivă, lucru care a condus la îmbunătăţirea indicatorilor financiari faţă de perioada similară din 2018. Perspectivele noastre pentru partea a doua a anului 2019 sunt în continuare ambiţioase. Până la sfârşitul acestui an avem în plan finalizarea etapelor aflate în construcţie ale proiectelor Greenfield şi Luxuria şi avansarea proceselor pentru a lansa următoarele faze, dar şi începerea, în trimestrul IV, a lucrărilor la noul ansambu din Constanţa, care va aduce pe piaţă peste 640 de locuinţe la un standard ridicat de calitate”, a declarat Bogdan Oşlobeanu, CEO Impact Developer & Contractor Group.       

    În primul semestru al anului 2019, activitatea Impact în a fost dominată de dezvoltarea celor două proiecte rezidenţiale din Bucureşti: Greenfield Residence Băneasa şi Luxuria Domenii Residence. Pentru proiectul Greenfield, la data de 30 iunie 2019 erau vândute 2.252 apartamente (circa 88.4%) din cele 2.548 de apartamente finalizate  şi în stadiu de construcţie, aferente primelor trei faze ale complexului.

    În perioada menţionată au fost continuate lucrările de construcţie pentru ultimele 192 de apartamente (14.500 mp construiţi) din Greenfield III (Ansamblul Platanilor), cu livrare în trimestrul III 2019 şi au fost iniţiate demersurile pentru obţinerea PUZ-ului pentru Greenfield IV (care va cuprinde circa 1.900 de apartamente) şi Greenfield V (care va cuprinde peste 2.400 de apartamente). Greenfield IV va include complexul Greenfield Plaza, care va pune la dispoziţia rezidenţilor un strip mall, o zonă office, o zonă de SPA şi sală de sport.

    De asemenea, a fost continuată dezvoltarea primelor două faze ale proiectului Luxuria Domenii Residence, estimate a se livra în 2019-2020 (232 apartamente – în trimestru IV al anului 2019; 268 apartamente – în trimestrul III al anului 2020). Demarat în anul 2018, proiectul Luxuria se va dezvolta pe o suprafaţă de circa 2,25 ha şi va include 630 de apartamente premium, ansamblul fiind amplasat în imediata proximitate a noului pol de birouri aflat în dezvoltare în zona Domenii – Expoziţiei.

    Înfiinţată în 1991, Impact Developer & Contractor SA este prima companie de real-estate 100% privată din perioada post-comunistă, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei.

     

  • Decizia surprinzătoare pe care a luat-o un tânăr de 37 de ani după ce s-a pensionat

    Un dezvoltator de software care s-a retras din muncă la 37 de ani a simţit nevoia să se reangajeze, din cauza stărilor create de faptul că avea prea mult timp liber, potrivit Business Insider. S-a angajat în mai puţin de doi ani şi a spus că timpul liber nu l-a făcut mai fericit.

    Anterior, el a reuşit să se pensioneze cu ajutorul economiilor câştigate în perioada în care lucrase ca programator. După pensionare, a închiriat o casă şi câteva terenuri deţinute de rude îndepărtate, unde a început să dezvolte o fermă.

    Cu toate acestea, nu la mult timp după pensionarea anticipată, Tony a intrat într-un impas: deşi intenţiona să deprindă noi abilităţi şi să înveţe lucruri noi, nu reuşea să facă acest lucru din cauza depresiei şi stărilor de anxietate.

    La mai puţin de doi ani de la pensionare, Tony s-a întors la muncă part-time, în domeniul tehnologiei. El spune că cel mai mult i-a lipsit interacţiunea cu alţi oameni şi că pensionarea timpurie nu i-a adus acelaşi simţ de împlinire adusă de serviciu.

  • Ar fi putut fi cel mai bogat om din lume, dar s-a speriat şi a vândut businessul apoi a dispărut. Dupa 14 ani spune de ce a luat aceasta decizie

    În urmă cu peste zece ani, cea mai mare companie de internet din China nu era Alibaba, şi nici Tencent, ci Shanda Interactive Entertainment Ltd., un dezvoltator de jocuri, fondată de Chen Tianqiao, care a devenit miliardar la doar 30 de ani. 

    După succesul său, Chen a dispărut. El a părăsit China, şi odată cu asta, viaţa publică, şi a ales un drum cu totul diferit. Însă, la 44 de ani, Chen, care locuieşte acum în Singapore, s-a decis să vorbească din nou public.

    El povesteşte că ceea ce l-a convins să renunţe la tot ce construise şi să cedeze piaţa către Alibaba Group Holding Ltd. şi Tencent Holdings Ltd, ale căror fondatori sunt azi cei mai bogdaţi oameni din China, a fost stresul provocat de creşterea concurenţei, reglementările guvernamentale, dar şi atacurile de panică cu care se confrunta.  A decis să renunţe, pentru a-şi proteja propria sănătate.

    „Priveam apusul în fiecare seară, şi mă gândeam că nu mă voi mai trezi niciodată”, povesteşte Chen. Experienţa aceasta l-a determinat să aleagă o nouă cale, aşa că s-a focusat pe cercetările asupra creierului uman. A investit în studiile sale un milliard de dolari, din averea de 2,4 miliarde pe care o deţinea.

    Din aceasta, Chen şi soţia sa au donat 115 milioane dolari Institutului de Tehnologie din California pentru a înfiinţa Institutul de Neuroştiinţe Tianqiao şi Chrissy Chen. Restul va fi folosit pentru a finanţa direct tinerii oameni de ştiinţă şi pentru a înfiinţa Universitatea Chen, în S.U.A.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Beatrice Dumitraşcu – VP residential sales { One United Properties }

    •   A acumulat o experienţă de circa 10 ani în real estate; în cadrul dezvoltatorului imobiliar One United Properties lucrează din 2013.
    •   Consideră perseverenţa ca fiind cheia succesului în carieră:  „Oricine are potenţial pentru a avea un parcurs progresiv în carieră, indiferent de drumul pe care îl alege”.
    •   Dezvoltarea profesională şi perfecţionarea continuă sunt, din punctul ei de vedere, ingrediente obligatorii în orice tip de carieră.
    •   Resursele proprii, voinţa, determinarea şi responsabilitatea sunt nevoi primordiale pentru a reuşi în afaceri; de asemenea, antreprenoriatul românesc mai are nevoie şi de politici economice responsabile – „am convingerea că acestea nu sunt doar o utopie”. 

    Cifră de afaceri (2018): 190,5 mil. lei
    Profit (2018):165,2 mil. lei
    Număr de angajaţi: 65 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Raluca Crişan – CEO { Ceetrus România}

    •   Raluca Crişan deţine rolul de CEO al dezvoltatorului imobiliar Ceetrus România (fosta Immochan) din vara anului trecut.
    •   Anterior, a fost directorul de comunicare pentru toate fililale grupului prezent în 13 ţări şi a lucrat la sediul central al companiei, din localitatea Croix (în apropierea oraşului francez Lille); înainte lucrase timp de patru ani pentru Immochan, unde evoluase până în funcţia de director de marketing, după ce iniţial venise în companie pe poziţia de responsabil de marketing.
    •   A mai lucrat în Franţa timp de şapte ani în trecut, între 2006 şi 2013, pentru compania de măsurare a gradului de satisfacţie a clienţilor Qualimetrie.
    •   Este absolventă a Skema Business School, o şcoală de business cu sediul în Lille, şi a Universităţii Louis Pasteur din Strasbourg. A urmat, de asemenea, cursurile Universităţii Robert Schuman, tot din Strasbourg.

    Cifră de afaceri (2017): 109,2 mil. lei
    Profit (2017): 11 mil. lei
    Număr de angajaţi: 23

  • PNL propune ca ANL să devină Autoritatea care să supravegheze respectarea normelor de protecţie a consumatorului în imobiliare

    Cei doi deputaţi liberali, Gabriel Andronache şi Florin Roman, arată în expunerea de motive a proiectului de lege, înregistrat în procedură de urgenţă la Senat, că “necesitatea socială pentru reglementarea legislativă în domeniul imobiliar este stringentă”.

    “Actualul cadru legislativ, restrâns ca întindere şi despersat în multe reglementări cu putere juridică diferită determină creşterea numărului reclamţiilor românilor care se simt înşelaţi, dar şi a situaţiilor în care viaţa proprietarilor este în pericol în propria casă”, potrivit expunerii de motive a proiectul de act normativ.

    Ei spun că “structurile asociative” din doemniul imobiliar consideră necesară reglementarea pieţei de dezvoltare imobiliară şi cea a construcţiilor.

    “Scopul legii este acela de a institui standardele minimale în domeniul dezvoltării imobiliare şi ale constrcuţiilor. (…) Legea trebuie să rezolve toate problemele din domeniul imobiliar prin introducerea medierii între cumpărători şi dezvoltatori. Prin mediere dezvoltatorii sunt îndrumaţi cu ajutorul noii legislaţii să ofere locuinţe sigure, confortabile şi autorizate – aşa cum promit în anunţuri – cumpărătorilor”, potrivit documentului înscris la Senat.

    Deputaţii PNL susţin că, în cazul unei reclamaţii sau al unei plângeri din partea cumpărătorului cu privire la încălcarea reglementărilor legii de către dezvoltator, va fi implementată o procedură alternativă de mediere a litigiilor.

    “În prezent, piaţa imobiliară este privită cu suspiciune de consumatori, doar 38% au încredere că o tranzacţie imobiliară nu este o păcăleală. Acest sector este întrecut doar de cel al maşinilor second-hand, unde cumpărătorii au încredere doar într-un procent de 36% că tranzacţia este corectă. În acest moment, legislaţia din domeniul construcţiilor este una permisivă, ceea e face apariţia chiar şi a cazurilor în care proprietarii mor incendiaţi în propria casă. Important de menţionat că această lege nu este una împotriva dezvoltatorilor, ci îşi propune să stabilească un set de reguli care trebuie respectat atunci când se construieşte şi vinde un spaţiu locativ”, potrivit sursei citate.

    ANL va verifica respectarea regulilor de construire

    Iniţiativa legislativă prevede modificarea şi completarea legii de înfiinţare a Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL), astfel: “A.N.L. este o instituţie de interes public cu personalitate juridică, de coordonare a unor surse de finanţare în domeniul construcţiei de locuinţe, având autonomie financiară şi cu rol de înregistrare, supraveghere al dezvoltărilor imobiliare”.

    Instituţia ar urma să înregistreze dezvoltatorii imobiliari din România, să supravegheze respectarea condiţiilor stabilite la înregistrarea dezvoltării imobiliare şi sancţionarea dezvoltatorilor imobiliari.

    “Construcţiile din cadrul dezvoltărilor imobiliare trebuie să corespundă, atât în ansamblu, cât şi pe părţi separate, utilizării preconizate având în vedere ca scop principal asigurarea sănătăţii şi siguranţa persoanelor implicate de-a lungul întregului ciclu de viaţă al construcţiilor”, arată iniţiatva legislativă.

    Potrivit acesteia, sunt instituie reguli referitoare la dezvoltatorii imobiliari şi la construcţiile din cadrul dezvoltărilor imobiliare.

    Proiectul prevede că înregistrarea dezvoltărilor imobiliare, verificarea respectării regulilor de construire instituite prin prezenta lege, retragerea înregistrării se efectuează de ANL, conform legii sale de organizare.

    Astfel, prevederile iniţiativei includ:

    “- Niciun dezvoltator nu va face publicitate, nu va comercializa, vinde sau oferi spre vânzare, şi nu va invita personae să achiziţioneze, sub nici o formă juridică, o parcelă de teren, apartament sau clădire, după caz, în cadrul unei dezvoltări imobiliare sau parte din aceasta, fără înregistrarea dezvoltării imobiliare la Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

    – Dezvoltatorul imobiliar va plăti o amendă în valoare de 5% din valoarea proiectului de dezvoltare imobiliară în cazul neînregistrării acestuia la ANL. În cazul neînregistrări proiectului după aplicarea amenzii iniţiale se aplică o amendă de 10% din valoarea estimată a proiectului de dezvoltare imobiliară.

    – Dezvoltările imobiliare care se află în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru care certificatul de atestare nu a fost eliberat, se înregistrează de către dezvoltator la ANL proiectul respectiv în termen de trei luni de la data promulgării prezentei legi. Dezvoltările imobiliare ulterioare termenului de trei luni de la data intrării în vigoare a legii se înregistrează la Agenţie la data eliberării certificatului de urbanism în vederea eliberării autorizării de construire a primei clădiri din cadrul dezvoltării imobiliare. Primăriile au obligaţia de a transmite, în format electronic, către ANL fiecare certificat de urbanism eliberat pentru construcţiile definite de prezenta lege.

    – Nu este necesară înregistrarea proiectului imobiliar: (a) aunci când numărul de apartamente propuse pentru dezvoltare nu depăşeşte opt, inclusiv toate fazele; (b) dacă dezvoltatorul a primit un certificat de atestare pentru dezvoltarea imobiliară înainte de intrarea promulgării prezentein legi; (c) pentru proiectele care au scopul renovării sau reparaţiei sau recompartimentarea, care nu implică comercializarea, vânzarea publicitară sau o nouă alocare a oricărui apartament, parcelă sau clădire, după caz, în cadrul proiectului imobiliar.

    – În cazul în care proiectul imobiliar este dezvoltat în etape, fiecare astfel de etapă este considerată un proiect imobiliar autonom, iar dezvoltatorul va obţine înregistrarea în temeiul prezentei legi pentru fiecare fază, separat.

    – Dezvoltatorul imobiliar va depune la ANL şi documente prin care descrie proiectele lansate în ultimii trei ani, fie că sunt finalizate sau în curs de dezvoltare, inclusiv stadiul actual, orice întârziere în finalizarea acestuia şi detalii ale proceselor aflate pe rolul instanţelor de judecată.

    – Dezvoltatorii imobiliari vor depune, potrivit iniţiativei legislative, actele necesare pentru construcţie, inclusiv: autorizaţia de construcţie; certificatul de urbanism; planul lucrărilor de construire; detaliile amplasamentului proiectului; modelul de contract pentru rezervare; contractul de vânzare-cumpărare şi actul de transmitere propus spre a fi semnat de către cumpărători; numele şi adresele agenţilor imobiliari care realizează vânzarea, dacă există; numele şi adresele contractanţilor/subcontractanţilor, arhitectului, inginerului şi orice alte persoane implicate în dezvoltarea proiectului propus.

    – Dezvoltatorul trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere prin care declară că: are un titlu legal asupra terenului pentru care se propune dezvoltarea, împreună cu documente valabile din punct de vedere legal autentificate pentru un astfel de titlu, în cazul în care terenul este deţinut de altă persoană; terenul este liber de orice sarcină, sau dacă este cazul, detalii cu privire la aceste sarcini înscrise asupra unui astfel de teren, inclusiv orice drepturi, titlu, ipoteci sau numele oricărei părţi care are legătuă cu aceste teren, împreună cu detaliile; care este perioada în care acesta se angajează să finalizeze proiectul sau faza acestuia, după caz.

    – Declaraţia pe propria răspundere semnată de dezvoltator trebuie să menţioneze că cel puţin 50% dintre sumele încasate pentru proiectul imobiliar de la beneficiari vor fi depozitate într-un cont separat care să fie păstrat într-o bancă dispusă să acopere prin credit costul construcţiei şi costul terenului şi va fi folosit doar în acest scop.

    – Dezvoltatorul poate să retragă sumele într-un cont separat, să acopere costul proiectului proporţional cu procentajul de finalizare; sumele din contul separat pot să fie retrase de către dezvoltator, după ce se certifică de către o echipă formată dintr-un inginer constructor, un arhitect şi un expert contabil că retragerea este proporţională cu procentajul de finalizare a proiectului. Dezvoltatorul are obligaţia să îşi certifice conturile revizuite în termen de şase luni de la încheierea fiecărui exerciţiu financiar de către un expert contabil care va întocmi o declaraţie de conturi certificată şi semnată corespunzător de către acesta. În timpul auditului se verifică dacă sumele colectate pentru proiect au fost utilizate pentru finalizarea a proiectului”.

    ANL gestionează on-line înregistrarea dezvoltatorilor imobiliari

    Proiectul de lege propune şi ca Agenţia Naţională pentru Locuinţe să să gestioneze un sistem on-line pentru depunerea cererii de înregistrare a dezvoltărilor imobiliare.

    “- Agenţia poate, în circumstanţe excepţionale, şi pentru motive care vor fi înregistrate în scris, să prelungească înregistrarea acordată unui proiect pe perioada pe care o consideră necesară, care nu trebuie să depăşească, în totalitate, o perioadă de un an. Prin forţă majoră se înţelege caz de război, inundaţie, secetă, incendiu, cutremur sau orice calamitate cauzată de natură care afectează dezvoltarea proiectului imobiliar.

    – Agenţia poate, în baza cercetărilor ulterioare ca urmare a unei reclamaţii sau la recomandarea autorităţii competente, să revoce înregistrarea acordată. Astfel, potrivit proiectului, înregistrarea poate fi revocată dacă dezvoltatorul este implicat în orice fel de practici necinstite sau nereguli constatate prin hotărâri judecătoreşti.

    – Prin practici necinstite se înţelege practici prin care, în scopul promovării vânzării sau devzoltării oricărui proiect imobiliar, se apelează la publicitate înşelătoare sau practică necinstită inclusiv oricare dintre următoarele practici: (i) de a face orice declaraţie, fie în scris, fie prin prezentare care prezintă în mod fals faptul că serviciile sunt de un anumit standard sau grad sau declaraţia că dezvoltatorul are o autorizaţie de construire pe care în realitate nu o are ori dacă dezvoltatorul sau reprezentanţii acestuia fac o declaraţie falsă sau înşelătoare cu privire la serviciile pe care le oferă; (ii) situaţia în care dezvoltatorul permite publicarea oricărui document publicitar sau prospect, fie în ziar sau în alt fel de publicaţie scrisă sau on-line cu privire la serviciile sale, care nu sunt oferite în relitate sau dezvoltatorul îngăduie orice practică frauduloasă din partea angajaţilor acestuia sau a colaboratorilor direcţi.

    – În locul revocării înregistrării proiectului imobiliar, ANL poate obliga dezvoltatorul la îndeplinirea unor obligaţii suplimentare pe care le consideră adecvate pentru interesul cumpărătorilor şi orice astfel de termeni şi condiţii vor fi obligatorii pentru dezvoltator, obligaţii a căror neîndeplinire determină revocarea de plin drept a înregistrării.

    – În cazul revocării înregistrării unui proiect imobiliar, Agenţia ar putea interzice dezvoltatorului să acceseze site-ul de internet în legătură cu acel proiect şi să menţioneze numele său în lista persoanelor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile. Totodată, parlamentarii propun ca, în acest caz, dezvoltatorul să afişeze fotografiile/sigla acestuia pe site-ul său şi să informeze Inspectoratul de Stat în Construcţii şi UNNR cu privire la revocarea înregistrării.

    – În momentul revocării, ANL va dispune măsurile necesare ca lucrările de dezvoltare rămase să fie continuate în conformitate cu prevederile legii. O altă prevedere în cazul retragerii înregistrării proiectului este ca ANL să solicite băncii la care dezvoltatorul deţine contul bancar al proiectului, să suspende contul şi ulterior să întreprindă toate activităţile suplimentare necesare, inclusiv deblocarea ulterioară a contului pentru ca lucrările de construcţie să continue.

    – ANL va putea să protejeze interesele cumpărătorilor sau interesul public şi să emită instrucţiunile pe care le consideră necesare. La expirarea înregistrării sau la revocarea înregistrării în conformitate cu prezenta lege, Agenţia decide măsurile pe care le consideră adecvate, inclusiv pentru realizarea lucrărilor de dezvoltare rămase de către asociaţia de proprietari sau în orice alt mod, cu condiţia ca nici o instrucţiune, decizie sau ordin al Agenţiei să nu intre în vigoare până la exprirarea perioadei de apel prevăzută de dispoziţiile prezentei legi. În cazul revocării înregistrării unui proiect în temeiul acestei legi, asociaţia de proprietari din imobilul afectat de revocarea înregistrării are drept de preempţiune privitor la realizarea lucrărilor de dezvoltare rămase de efectuat.

    – Dezvoltatorul, după înregistrarea proiectului de dezvoltare imobiliară, îşi creează o pagină de internet în pagina web a Agenţiei şi introduce toate detaliile proiectului propus, aşa cum este prevăzut, în toate câmpurile, pentru a putea fi vizualizate de consumatori.

    – Dezvoltatorul imobiliar este responsabil de toate obligaţiile care decurg din prevederile prezentei legi până la transferarea tuturor apartamentelor, parcelelor sau clădirilor sau suprafeţe comune ale asociaţiei de proprietari sau a autorităţii competente, după caz, sub condiţia legală a menţinerii răspunderii dezvoltatorului, în ceea ce priveşte defectele structurale sau orice alte defecte pentru perioada menţionată în prezenta lege va continua chiar şi după transferarea tuturor apartamentelor, parcelelor sau clădirilor, după caz, către cumpărători. Această obligaţie extinde în beneficiul consumatorului, cumpărător de bună credinţă ale locuinţei, valabilitatea certificatelor de garanţie eliberate dezvoltatorului de comercianţii materialelor de construcţie utilizate la realizarea dezvoltării imobiliare.

    – În cazul în care un dezvoltator nu reuşeşte să plătească toate sau oricare dintre cheltuielile colectate de el de la propriari sau orice datorie, împrumut ipotecar şi dobânda aferebtă acestuia înainte de transferarea proiectului imobiliar către cumpărători sau asociaţiei de proprietari, după caz, dezvoltatorul va continua să fie responsabil, chiar şi după transferul proprietăţii, să plătească aceste cheltuieli şi taxe, dacă exsită, către autoritatea sau persoana către care acestea trebuie plătite şi va fi responsabil pentru costul oricăror acţiuni în justiţie care pot fi iniţiate de această autoritate sau persoană.

    – După ce încheie un atencontract de vânzare pentru orice apartament, parcelă sau clădire, după caz, să nu ipotecheze sau să nu pună sarcini pe un astfel de apartament, parcelă sau clădire, dupoă caz, şi în cazul în care o astfel de ipotecă sau sarcină este făcută sau creată şi care la acel moment nu aduce atingere conţinutului oricărei legale în vigoare, să nu afecteze dreptul şi interesul cumpărătorului care a promis să cumpere un astfel de apartament, parcelă sau clădire, după caz.

    – Încălcarea acestor obligaţii se sancţionează cu retragerea imediată a înregistrării. Efectul retragerii înregistrării este suspendarea proiectului de dezvoltare imobiliară. Organele de ordine publică au obligaţia de a sprijini punerea în executare somaţia de siatre a lucrărilor din cadrul dezvoltării imobiliare prin sigilarea organizării de şantier. Ruperea sigiliului constituie infracţiune şi se pedepseşte conform dispoziţiile Codului Penal.

    – Toate materialele folosite în marketing şi vânzare precum şi activitpţile folosite pentru promovarea locuinţelor din cadrul dezvoltării imobiliare trebuie să fie clare şi corecte, iar informaţiile cu privire la dimensiune, preţ, specificaţii sau alte detaliii ale proprietăţii să nu inducă în eroare cumpărătorul. Locuinţa trebuie promovată prin specificaţii precise, inclusiv printr-o descriere clară a preţurilor, a taxelor şi a serviciilor propuse iar dezvoltatorul trebuie să asigure faptul că angajaţii sau reprezentanţii săi nu utilizează tehnici de vânzare agresive. Sunt considerate tehnici de vânzare agresive, exemplificativ, următoarele actuivităţi: oferirea de informaţii cu rpivire la dimensiune, specificaţii sau alte detalii ale locuinţei care pot induce în eroare; ofrirea de stimulente financiare în schimbul unor decizii imediate; sugerarea unei creşteri viitoare de preţ.

    Dezvoltatorii vor plăti consumatorului păgubit 10% din valoarea locuinţei

    – Dezvoltatorul trebuie să ofere cumpărătorului informaţii precise şi demne de încredere cu privire la garanţiile locuinţei şi aspectele cuprinse în conţinutul acesteia. Cumpărătorul are dreptul să deţină o copie a cuprinsului garanţiilor menţionate de prezenta lege.

    – Dezvoltatorul trebuie să asigure condiţii de siguranţă pentru vizita cumpărătorilor pe şantier şi totodată condiţiile adecvate de vizitare pentru persoanele cu dizabilităţi.

    – Dezvoltatorul trebuie să ofere îndrumări adecvate cu privire la reglementările de sănătate şi siguranţă în cazul lucrărilor care trebuie efectuate la locuinţă de către cumpărător.

    – În cazul în care cumpărătorul plăteşte în avans pentru imobil şi suferă o pierdere sau daună, din cauza unei declaraţii false incorecte incluse în anunţul de publicitate, el este despăgubit de dezvoltator.

    – Dacă un cumpărător este afectat de o declaraţie falsă, incorectă conţinută în anunţul de publicitate sau prospect, sau în datele tehnice privind modelul de apartament, parcelă sau clădire, intenţionează să se retragă din proiectul propus, acestuia i se restituie întreaga investiţie împreună cu dobânda legală, precum şi o despăgubire în modul prevăzut în prezenta lege.

    – Pentru încălcarea dispoziţiilor legale menţionate anterior, dezvoltatorul va plăti consumatorului păgubit 10% din valoarea locuinţei datorate consumatorului, dacă a fost încălcată una din prevederile de la art. 15 la art. 22.

    – Dezvoltatorul trebuie să cunoască şi să ţină cont de cerinţele adiţionale ale cumpărătorilor care se declară clienţi vulnerabili. Aceştia, împreună cu reprezentanţii lor, trebuie să aibă dreptul de a solicita servicii adiţionale din partea constructorului pentru a se asigura faptul că sunt informaţi în totalitate cu privire la prevederile contractului.

    – În cazul în care au loc modificări ale proiectului, constrtucţiei sau materialelor ce urmează a fi utilizate în construcţia locuinţei care vor modifica dimensiunea, aspectul sau valoarea acesteia ăn mod considerabil, dezvoltatoruşl trebyuie să se adxreseze cumpărătorului şi să obţină un acord scris cu privire la modificări. În cazul în care cumpărătorul consideră că modificările nu sunt acceptabile, acesta are dreptul de a denunţa contractul şi să obţină o restituire completă a avansului fără deduceri sau reţinere de taxe.

    – În cazul în care orice defect structural sau orice defect în manoperă, calitate sau prestarea de servicii sau alte obligaţii ale dezvoltatorului, conform promisiunii de vâncare privitor la o astfel de dezvoltare, este adus la cunoştinţa dezvoltatorului de către beneficiar, în termen de 2 ani de la data predării posesiei, va fi obligaţia dezvoltatorului să remedieze astfel de defecte fără taxe suplimentare, în termen de treizeci de zile de la constatare, iar în cazul în care dezvoltatorul nu reuşeşte să remedize aceste defecte în decursul acestui termen, cumpărătorii afectaţi au dreptul să primească o despăgubire corespunzătoare, în modul prevăzut de prezenta lege.

    – Dezvoltatorul nu va transfera sau cesiona drepturile şi obligaţiile sale majoritare cu privire la proiectul imobiliar, unei terţe părţi, fără a obţine consimţământul scris prealabil de la două treimi dintre beneficiar, cu excepţia dezvoltatorului, şi fără aprobarea scrisă prealabilă din partea Ageniei sub condiţia ca un astfel de transfer sau cesiune să nu afecteze alocarea sau vânzarea apartamentelor, parcelelelor sau clădirilor, după caz, în proiectul imobiliar realizat de dezvoltatorul anterior.

    – În cazul în care transferul a fost permisă de către beneficari şi de către ANL, presupusul dezvoltator va trebui să respecte în mod independent toate obligaţiile în curs în temekiul prevederilor acestei legi sau a normelor şi reglementărilor adioptate în temeiul acesteia precum şi obligaţiile în aşteptare, conform acordului de vânzare încheiat între dezvoltatorul anterior şi cumpărători sub condiţia ca orice transfer ca rezultat prelungirea timpului de către dezvoltator pentru finalizarea proiectului imobiliar. Acesta se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile aflate în curs ale dezvoltatorului anterior, iar în caz de neîndeplinire a obligaţiilor, acest promotor este răspunzător pentru consecinţele încălcării sau întârzierii, după caz, aşa cum este prevăzut în prezenta lege sau în normele de aplicare ale acesteia.

    – Dezvoltatorul are obligaţia plăţii primelor de asigurare şi taxelor aferente poliţelor de asigurare şi achită aceste costuri înainte de transferarea asigurării către asociaţia de proprietari. Asigurarea este transferată în beneficiul asociaţiei de proprietari, după caz, atunci când dezvoltatorul încheie un contract de vânzare cu cumpărători care se constituie într-o asociaţie de proprietari.

    – Cumpărătorii sau asociaţia de proprietari se pot retrage din proiect şi pot cere restituirea sumei plătite deja plus despăgubirile aferente, în situaţia în care dezvoltatorul nu poate duce la îndeplinire proiectul imobiliar, sau să-i acorde posesia cumpărătorului în termenii din contractul de vânzare sau dacă proiectul nu este finalizat corespunzător.

    – De asemenea, cumpărătorul se poate retrage şi cere banii plătiţi pentru proiect dacă dezvoltatorul îşi întrerupe activitatea din cauza sau dacă înregistrarea dezvoltatorului de la ANL este suspendată sau revocată. Retragerea beneficiarilor din proiect nu va aduce atingere niciunui alt remediu disponibil iar despăgubirile vor include şi dobânda plăţilor.

    – În cazul în care un beneficiar nu doreşte să se retragă din proiect, i se va achita, de către dezvoltator, dobânda pentru fiecare lună de întârziere până la predarea posesiei, la valoarea dobânzii legale.

    – Dezvoltatorul despăgubeşte cumpărătorii în cazul oricărei daune cauzate acestora din cauza documentelor de proprietate neconforme ale terenului pe care se dezvoltă proiectul sau pe care e dezvoltat. Dacă dezvoltatorul nu reuşeşte să achite orice alte obligaţii care i-au fost impuse conform prezentei legi sau în cnoformitate cu termenii şi condiţiile din contractul de vânzare, acesta va fi răspunzător să plătească despăgubiri beneficiarilor.

    – În cazul încălcării prevederilor menţionate anterior de la art. 23 la art. 33 dezvoltatorul va plăti consumatorului 20% din valoarea locuinţei datorate consumatorului”.

    În cazul în care legea intră în vigoare, termenul de “Agenţie” va fi înlocuit cu termenul “Autoritate”, astfel încât ANL va deveni Autoritatea Naţională pentru Locuinţe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Cumpăr sau vând? Cum va arăta piaţa imobiliară în 2022?

    ​Aproape că nu există săptămână în care un dezvoltator imobiliar să nu anunţe o nouă investiţie într-unul din oraşele mari din România. În acelaşi timp, preţurile apartamentelor cresc, majoritatea companiilor caută să-şi extindă birourile, iar centrele logistice devin un business tot mai profitabil. Sunt toate acestea caracteristicile unei creşteri sănătoase sau asistăm la primele semne ale unei recesiuni? 

    Business MAGAZIN şi-a propus să descrie principalele tendinţe care vor modela piaţa imobiliară locală într-un orizont de patru ani şi să afle care sunt deciziile potrivite pentru asigurarea unei aterizări line, în situaţia unui scenariu pesimist.

    „Estimăm că ritmul creşterii pentru următorii patru ani va fi diferit: în 2022, piaţa se va regăsi într-o fază de stagnare sau chiar scădere a anumitor segmente”, anticipează Oana Iliescu, managing director al Cushman & Wakefield Echinox, evoluţia pieţei imobiliare în următorii patru ani. Ea observă că toate segmentele acesteia au cunoscut o creştere sănătoasă în ultimii ani, proiectele finalizate fiind rezultatul unui raport corect între cerere şi ofertă, iar cele în curs de dezvoltare sunt sustenabile.

    Următorul ciclu de dezvoltare a pieţei imobiliare poate fi descris ca fiind şi unul de maturizare: „Aşa cum perioada 2009-2011 a contribuit la profesionalizarea pieţei, perioada până în 2022 ar trebui să contribuie la maturizarea pieţei imobiliare locale”, spune Silviana Petre Badea, managing director al JLL România.

    De asemenea, observă ea, în tranzacţiile instituţionale, cu proprietăţi imobiliare comerciale, asistăm deocamdată la o creştere sănătoasă. „Semnele supraîncălzirii nu se văd încă. Finanţările bancare sunt sustenabile, dezvoltatorii şi investitorii analizează mult mai atent noile proiecte înainte de a lua o decizie, atât yieldurile, cât şi chiriile sunt încă departe de nivelurile din 2008”, spune Petre Badea.

    Analiştii intervievaţi de Business MAGAZIN se aşteaptă la o creştere susţinută a pieţei în următorii ani, în linie cu creşterile înregistrate în ultima perioadă pentru toate segmentele, dar în special pentru segmentul industrial/logistic, precum şi pentru cel de birouri. „Este foarte probabil să asistăm şi la o dezvoltare mai acelerată a principalelor oraşe regionale, unde se observă deja un interes sporit din partea companiilor şi a dezvoltatorilor imobiliari”, crede Valentin Lupu, associate director capital markets al Knight Frank.

    Majoritatea proiectelor din segmentele industrial/logistic şi de birouri au fost fie preînchiriate într-o mare proporţie, fie închiriate aproape complet la scurt timp de la data livrarii. Prin urmare, cererea susţinută a fost principalul motor al dezvoltatorilor şi nu au fost multe proiecte dezvoltate speculativ, ceea ce reduce semnificativ riscul supraîncălzirii, la fel ca în anteriorul boom imobiliar, argumentează specialistul de la Knight Frank.

    În ceea ce priveşte motoarele de creştere ale pieţei, acestea vor fi în continuare birourile şi spaţiile logistice, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Dezvoltarea de retail va urma nevoia de expansiune a marilor ancore de food, iar pe lângă galeriile comerciale vor apărea şi câteva centre de mari dimensiuni – de exemplu în Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Târgovişte, anticipează Oana Iliescu.

    Analiştii sunt optimişti şi prin prisma modului în care marii investitori se raportează la piaţa locală: „România a intrat deja pe radarele marilor investitori instituţionali activi din Europa de Vest, Statele Unite şi Asia, care analizează deja intrarea pe piaţa din România şi caută produse stabile, cu venituri pe termen lung, generate de chiriaşi blue chip”, spune Iliescu.

    România se află pe harta acestor investitori, iar interesul lor pentru piaţa locală este unul crescut, absenţa lor în număr mare fiind un motiv al lipsei produselor disponibile de vânzare de pe piaţă, întrucât investitorii deja prezenţi pe piaţa locală sunt interesaţi de achiziţii şi de consolidarea portofoliilor, crede şi Valentin Lupu. „Încălzirea pieţelor din regiune (de exemplu Cehia, Polonia, Ungaria) şi randamentele în scădere de pe pieţele respective vor reprezenta un factor decisiv şi atunci vom asista la o prezenţă mult mai activă din partea unor noi jucători”, previzionează şi analistul de la Knight Frank.

    Ce este de făcut pentru evitarea efectelor unei eventuale recesiuni?

    În primul rând, dezvoltatorii trebuie să ţină cont de cererea din piaţă şi mai ales de faptul că cererea nu trebuie să se bazeze excesiv pe finanţare bancară. Din punctul de vedere al Oanei Iliescu, structura şi disponibilitatea finanţărilor de pe piaţă reprezintă deja un prim factor de triere a proiectelor imobiliare, astfel încât o nouă recesiune să fie evitată. „Pe lângă experienţă şi o contribuţie mai mare din fonduri proprii, dezvoltatorii imobiliari trebuie să demonstreze fezabilitatea proiectelor prin studii specializate şi grade de preînchiriere pentru accesarea finanţărilor”, descrie ea una dintre măsurile necesare dezvoltării sustenabile a pieţei. 

    „Ciclurile economice nu pot fi evitate, dar în ultimii ani am asistat la o «disciplinare» crescută a tuturor categoriilor de jucători de pe piaţa imobiliară (dezvoltatori, finanţatori, vânzători şi cumpărători) şi este important ca această evoluţie să continue pentru a evita o scădere aceelerată a pieţei în cazul unui viitor ciclu de contracţie a economiei”, avertizează Valentin Lupu.

    Pe de altă parte, Silviana Petre Badea este de părere că „o recesiune are rol corector şi purificator, uneori necesar în economie”. Ea identifică drept măsuri pentru a ne pune la adăpost de o următoare recesiune o politică de investiţii defensivă, în active cu venituri sustenabile pe termen lung, cu finanţare conservatoare; potrivit ei, o astfel de abordare poate să ajute la punerea la adăpost a unor anumite categorii de investitori. Împărţirea riscului pe mai multe categorii de active pentru diversificare ajută şi ea.

    „Cea mai eficientă măsură care ne poate ajuta ca naţiune să fim pregătiţi pentru o recesiune (indiferent când vine ea) este educaţia economică şi financiară a populaţiei, care să înţeleagă mecanismele economice de bază şi care să poată lua decizii personale, dar şi politice în cunoştinţe de cauză”, crede Petre Badea.

    În ceea ce priveşte intrarea pe piaţa locală a marilor investitori instituţionali activi în Europa de Vest, reprezentantul Knight Frank vorbesc de un interes crescut, problema fiind însă lipsa unui număr semnificativ de produse disponibile spre vânzare, întrucât investitorii deja prezenţi pe piaţa locală sunt interesaţi de achiziţii şi de consolidarea portofoliilor. Încălzirea pieţelor din regiune – aşa cum sunt Cehia, Polonia şi Ungaria – şi randamentele în scădere de pe pieţele respective vor reprezenta un factor decisiv şi atunci vom asista la o prezenţă mult mai activă din partea unor noi jucători, consideră Valentin Lupu.

    „Urmărirea echilibrului între cerere şi ofertă ar trebui să plaseze piaţa imobiliară din România într-o poziţie mai puţin vulnerabilă în contextul unei recesiuni globale”, concluzionează Iliescu.

  • Lovitură de teatru, într-un proiect de 1 mld. de euro: Dezvoltatorul israelian AFI vrea să cumpere proiectul Casa Radio din Centrul Capitalei, care zace în paragină de peste 20 ani. Valoarea ofertei: 60 mil. euro

    Dezvoltatorul imobiliar AFI Europe, prezent din 2005 pe piaţa din România prin AFI Europe Romania, a semnat o scrisoare de intenţie neangajantă cu Plaza Centers N.V. pentru achiziţia pachetului majoritar de acţiuni al proiectului Casa Radio, situat în centrul Bucureştiului. Valoarea totală a ofertei se ridică la 60 de milioane de euro.
     

  • Prime Kapital anunţă disponibilitatea primelor unităţi din Marmura Residence pentru rezervare

    Lucrările la cel de-al doilea proiect dezvoltat de Prime Kapital în Bucureşti, Marmura Residence, sunt programate să înceapă în vara anului 2019. Proiectul se va întinde pe o suprafaţă de 1,5 hectare şi cuprinde 5.000 de metri pătraţi de spaţii verzi, 1.700 de metri pătraţi, zonă de retail şi servicii şi spaţii comunitare.

    Primele 62 de unităţi sunt deja disponibile pentru rezervare şi vor fi livrate în primul trimestru din 2021. În total, Marmura Residence va găzdui 458 de studiouri, apartamente cu 2, 3 sau 4 camere şi duplexuri, proiectate şi construite la cele mai înalte standarde, în cinci clădiri cu diferite regimuri de înălţime, între 4 şi 12 etaje. Proiectul este dezvoltat în jurul conceptului de comunitate integrată şi dispune de spaţii şi terase verzi generoase, pază în sistem 24/7 şi zone cu acces restricţionat al maşinilor pentru a garanta siguranţa locatarilor într-un spaţiu urban, atent proiectat.

    Unităţile din Marmura Residence sunt disponibile şi accesând FlexAssist, o soluţie financiară lansată de Prime Kapital în 2018. Prima etapă de construcţie va fi finalizată în primul trimestru din 2021, iar întregul proiect este programat să fie finalizat la sfârşitul aceluiaşi an.